96 matches
-
să știu dacă de circumstanță. De conveniență. Că trebuie să facă, totuși, ceva, înainte de a mi se abandona mie. Și eu o am acolo, pe pămînt, pe brazde, pe frunzele putrezite de astă-toamnă. Printre știuleți verzi, halucinant de verzi. Printre pănuși. Cu privirea ațintită spre un porumb gălbui, mieros și, în închipuirea mea, dulce. Olga e deja pierdută. E senzuală și simțurile ei au pierdut-o. Cum și pe mine m-au pierdut simțurile. Și ne-au salvat, ne-au recuperat
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Un desen animat rural, expresiile candide și grozave de poveste, de lemn aprins în sobă, de stihie a naturii (loan Măric,Bacău și Gheorghe Ciobanu, Iași).Astfel, m-am plimbat printre costume populare, păpuși și coșulețe din foi de porumb (pănușă) - Balint Iulia,Odorheiul Secuiesc.Un instrument muzical care înlocuiește cimpoiul intitulat tâlv, meșterit dintr-un fruct numit tot tâlv și folosit anterior la tras vin din butoi este prezentat de Toader Busnea. Are și de ce să fie mândru, fructele se
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
din Baia Mare. Îl așteptăm, de asemeni, pe Szász Imre, sculptor în lemn, Stan Petru din Săpânța va aduce în Banat mostre din faimoasa producție de cergi maramureșene bătute. N-o să lipsească nici ouăle încondeiate de Rădăuți, nici păpușile sibiene din pănușe de porumb, iar manifestarea e programată pentru zilele de 20, 21 și 22 august“. „În primele două zile, festivalul va avea loc în Piața Victoriei din Timișoara, iar în cea de-a treia, arta populară, se mută la Valea lui
Agenda2004-33-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282764_a_284093]
-
despre o nouă atracție, la țară. ”Dai 10 lei și te rătăcești în porumb”, așa cum e la modă prin occident, ne spune autorul anonim al reportajului. Nu se spune dacă în cei 10 lei intră și hârtia igienică, sau poate pănușele sunt în tendințe, acum, în epoca ecologiei. Tristian Tâmpeanu, a ajuns de la RL la revista 22. Nu-i nicio rușine, așa a avansat și dna Pora, nu mai e mult și o să-l trimită biroul de presă al PDL și
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
Oare am să mor? Era război și mintea mea nu putea cuprinde asta! Dacă mă văd dușmanii, ăsta-i sfârșitul! Niciodată nu m-am gândit eu la vreun sfârșit posibil. La cinsprezece ani, eu visam rochițe ecosez și sandale din pănușe de porumb pe care le împleteam singură și frații mei îmi făceau tălpi de lemn cu un pic de toc. Strângeam tare ochii, de teamă să nu cumva să mișc... Ascultam... Zgomotul motoarelor se îndepărta, însă nu cutezam să mă
ACOLO UNDE ÎNCEPE CERUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380267_a_381596]
-
DE MĂ STRIG..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016. Dar nici eu, de mă strig... O rugina de tei prin frânturi de amiezi Vechi scrisori de amanți se tot rup și se ning Din pănuși de porumb mă privesc și se sting ochii verzi de păpuși, merii buni din livezi. Trec postași abătând foste vremuri prin gări Un batran ațipit trece mâna prin nori Ploua dor sfâșiat din arcuș de viori Calcă talpă nisip pe
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
într-o haină de om Unde-ai fost, unde ești timp al meu rătăcit? Citește mai mult Dar nici eu, de mă strig...O rugina de tei prin frânturi de amieziVechi scrisori de amanți se tot rup și se ningDin pănuși de porumb mă privesc și se stingochii verzi de păpuși, merii buni din livezi. Trec postași abătând foste vremuri prin găriUn bătrân ațipit trece mâna prin noriPlouă dor sfâșiat din arcuș de vioriCalcă talpă nisip pe adâncuri de măriși pe
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de cântece, le vezi mereu grupuri, grupuri, deschise, prietenoase, fără să ascundă totuși o rezervă în fața Carminei. Într-o zi, în timpul unei averse de ploaie le-a urmat în camera de dormit, cu paturi suprapuse, cu ștergătoare rotunde împletite din pănuși de porumb risipite pe ici, pe acolo. Veniseră fugărite de răpăiala ploii, acum se foiau printre paturi, își ștergeau părul, scormoneau printre bagajele lor puține, mirosea a veșminte umede, a transpirație, a sânge. Acolo, în casa cu plafonul scund muntencele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lăstar în palma dreaptă, semn că trebuie să urci. Nu te teme, împletește-ți sângele funie și înalță-te! Hai, încă un pas! Până la tâmpla lui Dumnezeu, copii mici înalță zmei; tu, când erai de o șchioapă, modelai îngeri din pănușă de popușoi, apoi îi lăsai slobozi în cer. Pășește! În cealaltă palmă fântână adâncă. Prăbușirea e pe măsura înălțărilor. Focul de sub icoană, scară spre cer. Așa simțea, așa îi venea să strige. Agonia stafidea trupul, dorul decupa chenare de fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
luna spăla cămăși de sfinți pe malul gârlei, cineva scapără chibrituri în cer: O să plouă. Mai bine ai trece, Dumnezeule, lumina prin sită decât printre gratii! Petru a adormit ca un prunc pe o rogojină uscată; luna, sub fereastră, împletea pănuși de păpușoi. Neliniștea este sora mai mică a morții, vine de mai multe ori: întâi, așa, ca de "bună ziua!", apoi ca de "ce mai faci?", mai târziu, când ți se pare că te-a uitat definitiv, se întoarce din drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
strălucea... iar jos, sub ramurile lui, pe niște lemne și paie care închipuiau o covată sau o iesle, niște copii așezaseră o păpușă (nu m-aș juca în viața mea cu așa ceva își spuse ea; era făcută din petece și pănuși de porumb), dar cu cât se uita mai mult cu atât simțea urcând în piept o bucurie cum nu mai cunoscuse niciodată : dulce și amară, tristă și plină de soare, caldă și care-i făcea inima să tremure... Păpușa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
2-74 și instrucțiunile de folosire a umidometrului "Electronic T1"). La determinarea umidității cu umidometru "Electronic T1" pentru obținerea unor valori cît mai corecte, înainte de cîntărirea probei de analiză, se vor elimina manual impuritățile mari, cum sînt: bucăți de paie, frunze, pănușe, fragmente de ciocălăi, de capitule, de rahis, mătase de porumb, ariste, corpurile minerale mai mari decît semințele produsului, precum și dăunătorii animali (exemplu: ploșnița cerealelor, cărăbușul cerealelor etc.); - masă hectolitrica (STAS 6123/2-73); - la determinarea masei hectolitrice se folosește proba de
HOTĂRÎRE nr. 175 din 9 octombrie 1984 privind aprobarea normelor tehnice referitoare la recepţia la fondul de stat a cerealelor, leguminoaselor boabe şi seminţelor oleaginoase şi condiţiile de calitate a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106658_a_107987]
-
În perioada 3 - 5 decembrie, peste Peste 150 de meșteri olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
antreprenor Plantele sub lupă Microorganismele și viața de zi cu zi Preparate alimentare tradiționale din zona mea Prognoza meteo cu dispozitive uzuale Artizan și artizanat Reciclarea materialelor diverse și transformarea lor în obiecte utile Valorificarea produselor vegetale secundare: răchită, stuf, pănuși de porumb, paie. Exemple de activități care se pot desfășura în cadrul proiectelor: vopsitul ouălor, vopsitul firelor de lână folosind vopsele vegetale, prepararea murăturilor cu diferite sortimente de sare, prepararea diferitelor sortimente de brânzeturi, evidențierea substanțelor nutritive din alimente (grăsimi
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
figurine. o spălam și o ștergeam de praf. avea țîțele lungi din/ care ieșea un fum alb. avea degete lungi cu care îmi despica părul în șuvițe. avea ochi adînci în care mă lăsa să mă scufund. împleteam în patru/ pănușile fragede de porumb și îi înveleam oasele. estul i se scurgea prin tibii ca o măduvă. (...) dumnezeu îi urca pe bărbați pe umerii bunicăi și apoi îi lăsa să alunece în/ pîntecele ei. eroii se lasă mîncați de hagiografi. într-
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
se ascunsese, sub streașina șurii, lângă urzici, îi cădeau pe spinare picuri de apă și Ștefan sorbi aerul printre dinți, de parcă apa ar fi fost sloi și își aminti cum învățase să fumeze, țigări din păr de porumb învârtit în pănuși, hiiii, caii popii-n păpușoi!, când tot așa făcea hiii, cum a tras acum aerul printre dinți. Stolnicul mergea mic și subțire și drept ca un sfredel și țanțoș în șaua calului, spre Dâmbul Melcilor, dincolo de care se întindea satul
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
pa-ci nu-i mai cărărușa! Cucu” cântă la fețâie pa crenguța ge alun Faină-i viața pa la sace, n-am cuvince să vă spun! Fețâie - în fața soarelui; doșcină - loc la miazănoapte; greșuri - brazda neîntoarsa; tășcuța - coș mic împletit din pănușe de porumb; adălmașu” în uiaga - recompensă, răchie în sticlă; leci - pământ lutos; ieruga nu afunda - sântuleț. Referință Bibliografica: Cântă cucu” la fețâie / Cornelia Neagă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
îmbinată cu măiestria meșteșugurilor. Astfel ne rețin atenția minighivecele de flori ale tinerilor Stama Mădălina și Antonescu Eugen, tăiate în lemn sub formă de uluce, pătrate sau cercuri, cât și aranjamentele florale ale doamnei Cristea Maria din București, expuse pe pănuși, pe lemn, ornate cu ceramică de Horezu sau lingurile de lemn împodobite cu flori. Elevii din județul Argeș și-au propus să contribuie tradiția județului și și-au trimis reprezentanți la târg să le prezinte și să valorifice produsele. Astfel
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CÂINII VESELI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 636 din 27 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ador butaforia măruntă de pănușă Soarta când e prea ciufută seamănă cu o mătușă Dacă e milionară, ție n-o să-ți dea un cent Ba mai cheamă și notarul și te-a scos din testament De la visele frumoase, până la cele mai abjecte, Am născut pe
CÂINII VESELI de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365676_a_367005]
-
tavan Toropeală, reverii Și mă văd tăind savane; Principate suverane Mă întâmpin cu solii Dar mă scutur de emoții Totul se dărâmă brusc Ca un paravan etrusc Când atacă vizigoții Ce e? S-a întâmplat ceva? Cu o voce de pănușă Alt motan cerea din ușă Locul lui pe canapea Și ne strângem mai avan Parcă e mai cald în trei Și-apoi plec în vis cu ei În croazieră, spre Taiwan Referință Bibliografică: Croazieră / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CROAZIERĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351909_a_353238]
-
ca prim-maistru laminorist, Obermeister, angajat la așa-numita fabrică de fier, Nadrager Eisenwerk. Știam că Sibla venea la ora șase, exact când umbra acoperișului șopronului, în care eu și prietenul meu stăteam tolăniți pe două saltele vechi, umplute cu pănuși de porumb, locul nostru preferat de taifas după-amiază, atingea tulpina nucului din mijlocul curții. Atunci Waldi, câinele rotofei și flocos, lătra scurt, ridicându-se tremurând pe labele din față, iar moșu’ Klesch îl potolea, rostindu-i cu o voce seacă
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
de artă un meșteșug străvechi din satul dumneaei, care consta în împletirea de coșuri, saboți, pălării, platouri, din foi de porumb. În expoziția dumneaei frumoasă și atrăgătoare, pot fi admirate obiecte de design ambiental: coronițe, coșulețe, îngerași, iepurași realizați din pănuși de porumb și flori naturale, uscate, în culori vii. Produsele unicat ale doamnei Nagy sunt apreciate nu numai în țară, ci și în străinătate unde este câștigătoarea multor premii obținute la târguri și expoziții internaționale în America, Franța, Belgia, Germania
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
formă de împletitură din fâșii de porțelan, flori, nori, fluturi, inimioare, ghindă, cât și modele geometrice. Neagoe Mirella din comuna Crevenicu, județul Teleorman, stabilită în Franța, meșter popular, realizează pictură religioasă, pictură naivă, icoane pe sticlă, buchete de flori din pănuși de porumb, obiecte din fetru, linguri, flori. Pentru a da o utilitate de durată mai mare unui obiect oferit cuiva de 1 Martie creează mărțișoare permanente pe ceramică cu imagini și broșe din fetru. Pictura naivă realizată de dumneaei oferă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
în casa de la oraș a surorii mamei mele. Acolo în târnațul acela am jelit primul prieten adevărat, un biet cățeluș ce-l găsisem flămând și murdar în pragul casei noastre. Am intrat în casă ștergându-mi picioarele de rogojina din pănuși uscate de porumb făcută de Anișoara, Anișoara aia din colțul străzii care era foc de inteligentă, citea câte trei patru cărți pe săptămână, dar după ce terminade citit își îneca bucuria sau supărarea în prea mult alcool și devenea Anișoara bețiva
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]