72 matches
-
ciucurei; buboul negru, care era purtat în trecut atât de bărbați cât și de femei. La bărbați, cămeșa cu mâneca largă, pantaloni țesuți din cânepă în trei sau patru ițe, pe cap - pălării mici, rotunde iar în picioare călțunide din pănură sau de piele; în general portul popular era dominat de culori puternice, cu precădere roșul. Sebeșul de Sus a fost un sat tipic transilvănean - continua nea Mitică - și-mi aduc aminte mai ales de acele pălării micuțe, negre, câteodată unsuroase
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
se dovedește a fi un succes răsunător pe piată imobliara brașoveana. Lord of Lands, compania condusă de Silviu Rotariu are o creștere explozivă în ultimii 3 ani, cunoscând o creștere de 300% pe an din 2008 până în prezent pe toate pănurile: număr de tranzacții, cifra de afaceri, profit, număr de angajați. În timp ce presa ne bombardează cu informații cum că piața terenurilor e moartă, compania a cărei manager general este Silviu Rotariu are o medie de 10 tranzacții cu terenuri pe zi
Business Days TV by https://tv.businessdays.ro/vorbitor/silviu-rotariu/ [Corola-blog/BlogPost/339823_a_341152]
-
care i-a făcut pe localnici răzeși. Și au rămas așa până ce Ghiță Deju i-a făcut colectiviști. Atunci le-au confiscat locurile, boii și plugurile și uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit după mama la Udești purta costum național, cu bundiță și pălărie sau căciulă brumărie. Întrebat de ce a renunțat la ițari, chimir și celelalte ne-a spus că nu se mai fabricau. Mama era din
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
afară. Am intrat în cămăruță și l-am găsit îmbrăcat cu o cămașă albă, lungă până la genunchi, cu mâneci largi, brodată pe margini și la piept și guler cu „râuri” înguste de flori; peste cămașă își trăsese o vestă din „pănură”, iar pe sub poalele ei - niște izmene albe, largi, legate deasupra labelor picioarelor cu băieri; în picioare, „pă gol”, avea niște papuci din „trențe”, iar peste mijloc se încinsese de mai multe ori cu un brâu lat, brodat peste tot cu
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
și-nchise Messenger-ul. Declicul îmi răscoli nu atât urechile, cât sufletul... Deplângeam nevoia-mi de a fi consolată, dar faptul că-ntrerupsese comunicarea mă stârnea la plâns, nu alta! Și adormii ca și-n atâtea și atâtea dați, înfofolită într-o pănură de frustrări și solitudine aparent acceptată, răcorind perna c-un râușor de lacrimi neșterse, nevoind să-mi recunosc nici gestual slăbiciunile. A doua zi după discuția cu Sterie primii devreme, abia-mi procesasem ibricul, telefon de la fete: -Alo, sunt eu
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468737583.html [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
plătit, în cele mai multe cazuri, cu o parte din vama morii. Cum stăpânul nu dădea vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș, sau pe văile satului Chelința, care se varsă în râul Someș, existau pive de pănură și de pături, acestea reprezentau tehnica prin care era pregătită îmbrăcămintea țărănească. Altă îndeletnicire importantă, aducătoare de venituri, nu numai atunci, ci și astăzi, era vânzarea băuturilor, crâșmăritul. Stăpânul impunea satului Ulmeni, ca și celor din jur, drept crășărit (obligație
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
pentru femei sunt alcătuite din: năframă albă, țesută sau cusută cu mâna pe șir (fir), cămașă din pânză de casă albă, laibăr (cheptar) pe piele de miel, cu flori cusute pe fond negru, șurț cu piană, cusut cu mâna pe pănură (postav mai gros), în partea de jos, cu bordură de flori în culori aprinse, în picioare opinci. Bărbații purtau: cioareci din postav alb, țesut în război, cămașă albă, cu șâre (cusături cu flori) la mâneci, cheptar din piele neagră, cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei localități: colacul de formă circulară pe care sunt aplicate flori și păsărele din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
depășește nivelul taliei și, dacă bondița este confecționată din piei negre de miel, el va fi lucrat din piei albe de miel. Aceste două piese sunt cele mai scumpe ale costumului popular din partea locului. În schimb, sumanul este confecționat din pănură, purtându-se de culoare neagră la zilele de sărbătoare și, cel mai adesea, din lână în nuanțe gri la zilele de lucru. Sumanul se încheie cu fire de lână răsucite bine ori împletite, având și rolul de ornament al acestuia
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
prezentul ghid, indiferent de forma de încadrare în entități cu personalitate juridică ce au ca obiect de activitate producerea, vânzarea și/sau promovarea meșteșugurilor artistice tradiționale (olărit/ceramică, prelucrarea artistică a fibrelor naturale și a fibrelor sintetice (în, cânepă, lână, pănură, papură, nuiele etc.), prelucrarea artistică a lemnului, ouă încondeiate, prelucrarea artistică a sticlei, pictura pe sticlă, pictura pe lemn, pictura pe piatră, zgardane etc.). Proiectele care nu respectă cumulativ cele 2 condiții de eligibilitate menționate la punctele a și b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229427_a_230756]
-
mai multe ițe la o mare varietate de tehnici pentru obținerea motivelor decorative ca de exemplu cele geometrice, florale, zoomorfe sau avomorfe. „Culorile folosite în broderii sunt: roșu, negru, galben, albastru, fire de aur și argint". Cioarecii sunt confecționați din pănură albă pentru anotimpurile friguroase și din pânză în anotimpurile calde și sunt strânși pe picior după care se încalță opincile. Opincile sunt făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețite lateral, terminate la vârf cu un gurgui, prinse mai
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
Imperiului Austro-ungar, din zona Năsăudului și Bistriței. Bărbații satelor au devenit grăniceri și făceau instrucție pentru serviciul de frontieră printr-o disciplină severă. Ei aveau pușcă acasă, ținută militară era alcătuită din hainele de acasa peste care purtau sumane din pănura neagră. De aceea soldații se numeau „cătanele negre”. În anul 1898 a fost finalizată construcția căii ferate pe distanță Bistrița - Bistrița-Bârgăului, care a facilitat transportul persoanelor și a mărfurilor, îndeosebi materialul lemnos exploatat din pădurile locale. În anii 1920-1924 s-
Bistrița Bârgăului, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300865_a_302194]
-
este plasată pe părțile expuse vederii: în față pe cei doi piepți și pe clinii dispuși lateral. Cojoacele se poartă întotdeauna cu cârpe groase de lână. Pe vreme friguroasă sau ploioasă, femeile poartă țundre lungi până sub genunchi, lucrate din pănură neagră, având o croială arhaică. Încălțămintea caracteristică zonei este alcătuită din papuci cu tureac înalt, lucrați la comandă. Bărbații poartă pălărie de pâslă neagră, asemănătoare cu a mărginenilor. Deosebirea constă doar într-o panglică cu două dungulițe albe care înfășoară
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
cele ale femeilor. Mijlocul și-l încing cu "șerpare" împodobite cu ornamente din piele aplicată sau realizate prin presare. Vara, bărbații poartă cioareci de pânză, strânși pe picior, fără niciun fel de ornamentație. Iarna îmbracă cioareci lucrați din țesătură din pănură albă având croiala clasică a cioarecilor românești. Opincile, reprezentând încălțămintea veche, au fost înlocuite în totalitate cu bocanci. 1864, Apoldu de Jos - 1947, Sibiu medic și publicist Studiile universitare: la Viena și Graz. Doctor în medicină la 1 martie 1890
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
se refugiaseră în locuri sigure), jefuitorii au scotocit peste tot întrucât, ca și alții, au auzit spunându-se că monahii ar fi îngropat numeroase obiecte prețioase... Unii țărani juraseră că ar fi văzut oameni îmbrăcați în "robe" de aba / dimie / pănură îngropând, mai ales, potire și anafornițe de aur.
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit în pat, stofe (pănuri) pentru confecționat haine, pantaloni, șube, etc. De asemenea trebuie menționată munca desfășurată în cadrul echipelor de întreținere ale celor două fire ale căii ferate care traversează satul (la sfârșitul secolului XIX și prima jumătate a secolului XX. În acest capitol au
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
haine făcute în casă, după specificul locului. Portul bărbătesc. Bărbații purtau haină treisferturi, de culoare gri, numită , căput”, care avea guler deschis la gât și trei buzunare: unul sus și două mai jos, până deasupra genunchilor. Căputul era confecționat din pănură, sură sau neagră, țesută în casă. Unele haine aveau un cordon mic la spate, fiind decorate cu catifea neagră la guler și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fiind decorate cu catifea neagră la guler și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu sau fără mâneci, fiind purtate la muncă și la sărbători. Laibărele erau confecționate din pănură albă sau gri fiind lungi până la brâu. Lenjeria de corp era confecționată din țesătură de cânepă sau bumbac ( mai recent) și în special de sărbători. Cămașa era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau nu, asemănătoare portului dacilor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lungime până sub genunchi unde se legau cu ață, împletiți cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până sub genunchi și erau fixate de curelele de la opinci. Opincile (cele mai vechi încălțări) au fost mult timp confecționate cu mijloace proprii din piele de porc, mistreț sau vită, care era tăbăcită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
creșterea animalelor, turism (bisericile de lemn, rezervațiile naturale, „Mocănița de pe Valea Vaserului”) și construcții. Maramureșenii, pe lângă costumele populare tradiționale mai păstrează și astăzi vâltorile de apă. Aceste instalații funcționează pe principiul hidraulic ți sunt utilizate pentru spălarea, limpezirea și îndesirea pănurilor și cergilor (materiale textile confecționate la războiul de țesut). Presiunea antropica asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza afluenței mari de turiști, cât și a unor lucrări de exploatare a resurselor minerale în balastiere. Vulnerabilitatea ariei protejate se datoreaza
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
postav țărănesc întrebuințat în păturile de jos ale orășenimii și la țară pentru confecționarea hainelor de iarnă. Acesta era singurul scutit de vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură") unul. În 1748, i se permitea pivei din Codlea să-și continue activitatea, cu condiția să producă numai zeghe. Orice altă stofă putea fi confiscată de breasla țesătorilor de lână. În 1776, breasla lânarilor din Brașov a făcut subiectul unei
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
reprezentând un prilej de petrecere tradițională. În perioada acestor sărbători întreaga comunitate este acasă în sat, unde participă activ la aceste evenimente, atât în plan laic, cât în plan și religios. Costumul popular al idicenilor era compus din „cioareci” din pănură albă, cămașă de pânză albă, lungă până aproape de genunchi, pieptar din blană de miel și suman din pănură neagră sau cojoc, iarna, iar vara era abandonat cojocul și înlocuiți cioarecii cu ițari dintr-o combinație de lână și cânepă. La
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
activ la aceste evenimente, atât în plan laic, cât în plan și religios. Costumul popular al idicenilor era compus din „cioareci” din pănură albă, cămașă de pânză albă, lungă până aproape de genunchi, pieptar din blană de miel și suman din pănură neagră sau cojoc, iarna, iar vara era abandonat cojocul și înlocuiți cioarecii cu ițari dintr-o combinație de lână și cânepă. La brâu purtau șerpar din piele, iar pe cap căciulă din blană neagră de miel sau pălărie cu boruri
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]