72 matches
-
și-nchise Messenger-ul. Declicul îmi răscoli nu atât urechile, cât sufletul... Deplângeam nevoia-mi de a fi consolată, dar faptul că-ntrerupsese comunicarea mă stârnea la plâns, nu alta! Și adormii ca și-n atâtea și atâtea dați, înfofolită într-o pănură de frustrări și solitudine aparent acceptată, răcorind perna c-un râușor de lacrimi neșterse, nevoind să-mi recunosc nici gestual slăbiciunile. A doua zi după discuția cu Sterie primii devreme, abia-mi procesasem ibricul, telefon de la fete: -Alo, sunt eu
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
depășește nivelul taliei și, dacă bondița este confecționată din piei negre de miel, el va fi lucrat din piei albe de miel. Aceste două piese sunt cele mai scumpe ale costumului popular din partea locului. În schimb, sumanul este confecționat din pănură, purtându-se de culoare neagră la zilele de sărbătoare și, cel mai adesea, din lână în nuanțe gri la zilele de lucru. Sumanul se încheie cu fire de lână răsucite bine ori împletite, având și rolul de ornament al acestuia
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Când s-a văzut că nu fiecare poate să facă cojoace din piele de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească numită aba (pănură). Statul național român a înțeles, târziu e drept, necesitatea dezvoltării meșteșugarilor și meseriașilor în lumea satelor, acordând, pentru aceasta, burse elevilor din școlile profesionale și tehnice. La sfârșit, când absolvenții primeau diploma, primeau și o parte sau toate uneltele necesare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua, care, pentru a putea fi folosită (să se împâslească, 212 să se îndesească, să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive în Filipeni și Fruntești, din moment ce erau vaduri de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
modele” din piele sau lână. în mod obișnuit, bărbații purtau în cap căciuli din blană de miel, iar vara pălării. În picioare, femeile și bărbații purtau cizme, ghete sau bocanci, nu purtau opinci. În locul bundiței se purta o vestă din pănură, cu buzunare în față, peste o cămașă albă care se strângea la gât cu două șnururi cu canafi. Femeile își acopereau capul cu un batică - și se spunea batistă - alb, din in sau bumbac, la care se aplica dantelă sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de cânepă la țesut covoare, de exemplu. Pentru haine din stofa țărănească numită pănură - „aba” - era necesar datul la piuă, instalație acționată de forța apei care împâslea stofa, o îndesea prin batere cu niște ciocane de lemn, pregătind-o pentru croit și cusut. Până la apariția și în sat a mașinii de cusut, toată îmbrăcămintea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1960, printre care cea a mătușii Floarea Botușanu (Botușanca), moașa neoficială a părții de josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de regulă, de vulpe. Femeile mai purtau sumănici înflorate și cu diverse garnituri. În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru femei sunt alcătuite din: năframă albă, țesută sau cusută cu mâna pe șir (fir), cămașă din pânză de casă albă, laibăr (cheptar) pe piele de miel, cu flori cusute pe fond negru, șurț cu piană, cusut cu mâna pe pănură (postav mai gros), în partea de jos, cu bordură de flori în culori aprinse, în picioare opinci. Bărbații purtau: cioareci din postav alb, țesut în război, cămașă albă, cu șâre (cusături cu flori) la mâneci, cheptar din piele neagră, cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei localități: colacul de formă circulară pe care sunt aplicate flori și păsărele din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
afară. Am intrat în cămăruță și l-am găsit îmbrăcat cu o cămașă albă, lungă până la genunchi, cu mâneci largi, brodată pe margini și la piept și guler cu „râuri” înguste de flori; peste cămașă își trăsese o vestă din „pănură”, iar pe sub poalele ei - niște izmene albe, largi, legate deasupra labelor picioarelor cu băieri; în picioare, „pă gol”, avea niște papuci din „trențe”, iar peste mijloc se încinsese de mai multe ori cu un brâu lat, brodat peste tot cu
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
care i-a făcut pe localnici răzeși. Și au rămas așa până ce Ghiță Deju i-a făcut colectiviști. Atunci le-au confiscat locurile, boii și plugurile și uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit după mama la Udești purta costum național, cu bundiță și pălărie sau căciulă brumărie. Întrebat de ce a renunțat la ițari, chimir și celelalte ne-a spus că nu se mai fabricau. Mama era din
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
ciucurei; buboul negru, care era purtat în trecut atât de bărbați cât și de femei. La bărbați, cămeșa cu mâneca largă, pantaloni țesuți din cânepă în trei sau patru ițe, pe cap - pălării mici, rotunde iar în picioare călțunide din pănură sau de piele; în general portul popular era dominat de culori puternice, cu precădere roșul. Sebeșul de Sus a fost un sat tipic transilvănean - continua nea Mitică - și-mi aduc aminte mai ales de acele pălării micuțe, negre, câteodată unsuroase
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
plătit, în cele mai multe cazuri, cu o parte din vama morii. Cum stăpânul nu dădea vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș, sau pe văile satului Chelința, care se varsă în râul Someș, existau pive de pănură și de pături, acestea reprezentau tehnica prin care era pregătită îmbrăcămintea țărănească. Altă îndeletnicire importantă, aducătoare de venituri, nu numai atunci, ci și astăzi, era vânzarea băuturilor, crâșmăritul. Stăpânul impunea satului Ulmeni, ca și celor din jur, drept crășărit (obligație
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
se dovedește a fi un succes răsunător pe piată imobliara brașoveana. Lord of Lands, compania condusă de Silviu Rotariu are o creștere explozivă în ultimii 3 ani, cunoscând o creștere de 300% pe an din 2008 până în prezent pe toate pănurile: număr de tranzacții, cifra de afaceri, profit, număr de angajați. În timp ce presa ne bombardează cu informații cum că piața terenurilor e moartă, compania a cărei manager general este Silviu Rotariu are o medie de 10 tranzacții cu terenuri pe zi
Business Days TV [Corola-blog/BlogPost/339823_a_341152]
-
un urlet de lup. Nici o fotografie nu putea fixa strigătul acela... Un țăran s-a uitat suspinând în ochii capului aruncat pe drum. Apoi s-a aplecat și, cu o mână stângace, l-a împins într-un sac mare de pănură. „Am să-l îngrop, a mormăit el. Noi nu suntem tătări, totuși...” Și trebuia să intri în izbele din iadul acela liniștit ca să descoperi că bătrâna care scruta ulița prin geam era mumia unei fete moarte cu câteva săptămâni în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-te să-i vezi dacă-ți face plăcere... După cum se înțeleseseră, țăranul nu le-a plătit nimic. Toamna, când se pregăteau să se întoarcă la oraș, le-a arătat o căruță a cărei încărcătură era acoperită cu o bucată de pănură nouă. - El o să mâne caii, a spus aruncându-i o privire țăranului bătrân așezat pe capră. Albertine și Charlotte i-au mulțumit și s-au cocoțat pe o loitre a căruței înțesate cu coșuri, cu saci și pachete. - Trimiteți toate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Charlotte ca să umple liniștea stingheră din ultimele clipe. - Nu. |sta e câștigul vostru. N-au avut timp să răspundă. Vizitiul a tras de hățuri, căruța s-a legănat, a început să înainteze în praful cald al drumului de peste câmp... Sub pănură, Charlotte și mama ei au descoperit trei saci cu cartofi, doi saci cu grâu, o putină cu miere, patru dovleci enormi și mai multe coșuri cu legume, cu fasole, cu mere. Într-un colț, au zărit o jumătate de duzină
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
împrejuru-ți. Dac-ar spune acești păreți Ce văzură pe aicea în decursul unei vieți Ar striga la toată lumea și-ar vesti pe orișicine De rușinea ta cea mare, de adînc-acea rușine A inimei tale sterpe și lipsite de amor. Aste pănuri purpurie, aste marmuri, ăst covor, Toate gajuri ale gloriei tale-atîta de deșerte, Nu sunt oare tot atâtea mărturii desigur certe Și dovezi umilitoare că ai fost desprețuită? Au brățara asta mândră cine-o dete ca ispită? Un arhont? Un preot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și motivul AT- 709. Ar fi vorba de un rit funerar arhaic, numit de antropologi și paleoetnologi erhöhte Bestattung (48), adică înmormântarea la înălțime, pe platforme de lemn, în copaci ș.a. Așezarea la înălțime a cadavrului se făcea în textile (pănură etc.) sau în piei de animale, uneori în cutii (sicrie) (48, apud 46, p. 31 ; vezi și 49). Este greu de imaginat și, cel puțin deocamdată, de demonstrat că astfel de rituri funerare (practicate din paleolitic) ar fi putut supraviețui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
iar editorial în 1969 cu placheta Cenușa verde, urmată de un lung șir de alte culegeri de poezii și poeme: Marginea lacrimei (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj), Cetăți și călătorii (1977), Templul de sticlă (1979), Extaze (1983), Brocarturi și pănură (1988), Pod în Balcani (1999), Ca o rană cunoașterea (2001). Proza sa e reprezentată de romanele Soarele la miezul nopții (1978; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj), Zile în cuibul păsării (1980), Vânătoare de vrăjitori (1986) și Corinda (1988). Incidental a
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
iarba de coasă” (Coasa de argint). Caracteristică e delicata cizelare a frazei, combinația vocabulelor ce sugerează palpitul, prospețimea tărâmului originar, cu un ușor aer hieratic. Următoarele cărți, Marginea lacrimei, Cetăți și călătorii, Templul de sticlă, dar și Extaze, Brocarturi și pănură, Pod în Balcani, vorbesc despre această umanitate voievodală care trăiește prin mituri, ca formă de manifestare a destinului. Nici romanele lui V. nu sunt altceva decât dialoguri cu oameni și împrejurări istorice care au marcat adânc sufletul românilor din Transilvania
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
Soarele la miezul nopții, București, 1978; Poveste despre pământul țării, Cluj-Napoca, 1979; Templul de sticlă, Cluj-Napoca, 1979; Zile în cuibul păsării, București, 1980; Pe urmele lui Lucian Blaga, București, 1982; Extaze, București, 1983; Vânătoare de vrăjitori, București, 1986; Brocarturi și pănură, Cluj-Napoca, 1988; Corinda, București, 1988; Das Testament des lezten Grafen, Hildesheim-Zürich- New York, 1988; Pod în Balcani, Chișinău, 1999; Ca o rană cunoașterea, pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 2001; Turnul de fildeș, București, 2003. Ediții, antologii: Ion Agârbiceanu, Fefeleaga, postfața edit., București
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
iar nu vine bine. Că țăranul rabdă ca cânele și tace ca boul și el împlinește birul. Ai să vezi mata mâne ce avere au în casă : că acuma e iarnă și fiștecare își ține la îndemână țolul, perina, poclatul, pănura și lăvicerul, ce-a avut vara prin poduri ori în tindă. Vita-i în șură, oile în ocol, porcul la coteț și găinile în poiată. Toate jivinile sunt în privală. Primarul se opri să vadă dacă oaspetele n-a obosit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]