1,423 matches
-
n-ar rezista nici două luni la putere. Dacă securiștii din televiziuni, din presă și de la conducerea întreprinderilor de stat n-ar controla atât de strâns tot ce mișcă în țară, profitorii nesătui din vârful piramidei s-ar risipi precum păpădiile în vântul de vară. Cum propria cămașă e mai aproape de piele decât binele general al românilor, șansele noastre de-a rămâne în vecie o țară a securiștilor cresc invers proporțional cu cele de-a intra în N.A.T.O. Așa să
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
S-a mai dezumflat o minciună: în urma dezvăluirilor din ultimele zile, s-a dovedit că dacă S.R.I. zici, Securitate zici. Tromboanele cu eliminarea vechilor torționari, cu trecerea în rezervă a celor care-au făcut poliție politică s-au risipit precum păpădiile. Am râs ani de zile de argumentele lui Virgil Măgureanu, potrivit cărora a păstrat în S.R.I. doar treizeci la sută din vechii securiști, și nici nu știm ce bine o nimerisem. Șmecheră logică: dl. Măgureanu a uitat să spună că
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
a înscris în PRM și se roagă cerului ca maghiarii din Odorheiul Secuiesc, Târgu Secuiesc și Cristuru Secuiesc să-și vopsească gardurile în roșu, galben și albastru... Iar din punct de vedere faunistic, în Transilvania vor crește doar macul, gălbenelele & păpădia și albăstrelele...
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
care mi-au ars gura și apoi mi-au scăpat din palme în iarbă printre greieri și mucuri de țigară și semințe sparte să fi fost niște cuvinte care s-au dat de-a berbeleacul de dragul tău prin puf de păpădie prin irizări de ape reci prin tăceri mai grele ca lespedea pusă peste begonii să fi fost niște cuvinte-miei tăiate la gât și lăsate în praful străzii să li se scurgă lumina și viața odată cu zbenguiala fără griji a vrăbiilor
ca un pumn de cireșe scăpate pe jos – cuvintele ce mi-a mai rămas să-ți spun? by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3481_a_4806]
-
flămând, Se rotește mai jos, mai restrâns, mai aproape Îndoiala din el, se repede apoi La buzele tale Rujate în roșu. Se duce de-acum tinerețea și știi Că nu ai iubit îndeajuns. Martore pot să îți fie Și ușuratecele păpădii Și brândușa-de-toamnă Mirosind ca o sfântă. b) Se duce vara Se duce vara. Și n-o pot reține. Cum să o țin, când nu te pot pe tine Opri, cu toate că te-ncui în mine. Se duce vara. Florile se lasă
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
suflarea ta caldă îmi pătrunde pieptul conștiința firea toată încât pe sufletul meu apare un ochi rotund o copcă a vederii ca pe un geam obturat de căruntețea florilor de gheață Lesbia, efebul Ah Lesbia efebul adolescent îți mângâie neîndemânatic păpădiile ușor-întunecate de la subsuori... Simțeam, auzeam 1 Fiind copil de la un moment încolo chiar simțeam chiar auzeam cum creșteam precum la Eminescu se aude creșterea ierbii precum la Blaga se aud razele de lună lovindu-se de geam precum... În fine
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
disting pașii mărunți pe pervazul ferestrei îl aud furișându-se pe cablul tv ori dezbrăcându-se sub frunza de nuc Acum e încă devreme, nu ne putem vedea la față. Dar îi simt respirația apropiindu-se tot mai mult de păpădia trupului meu Hei, bestie străvezie, știu că ești undeva în preajmă poate chiar stai la aceeași masă cu mine în timp ce îmi scriu poemul ori îmi beau ceaiul. De aici, de foarte aproape, stai și îmi adulmeci spaima. Înfricoșat, eu îți
Încă o șansă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/5161_a_6486]
-
dimineață. sunt zile în care ea se sufocă în propriul corp și-atunci e o țară în foetaj o țară ca un lift mutat de la etaj la etaj și sunt după-amiezi în care suferă de agorafobia infinitului tremură ca o păpădie când vede numere foarte mari. ar fi în primejdie de moarte dacă ar descoperi numărul acesta prim care acoperă podeaua pereții și tavanul a fost îndeajuns să acționeze oberlichtul și să vadă clădirile năpădite de cifre esplanada din fața catedralei și
Invazia cifrelor by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/6105_a_7430]
-
-mi ești făptura coaptă-n mura Și sîngerezi întruna de-un păcat Făcut demult în raiul din Scriptură Sub mărul de atîta rod surpat, Încît nici Dumnezeu nu ne mai ceartă, Ci doar ne-alungă dincolo de Poartă, Suflîndu-ne, ca-n păpădii, pe vînt, în soarta...
Nu poți să fii decît în ce-i frumos? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6840_a_8165]
-
Emil Brumaru Poveștile au pajiști și răcoare, Și păpădii cu capul de puf mare Cît sînii verzi ai unei vrăjitoare Ce-și duce către seară la plimbare În lesă spiridușii de onoare Spre-a-i folosi, la nunțile din mlaștini, Drept martori mormolocilor de baștini... Acolo, printre rădăcinile putride
Cîntec naiv (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7014_a_8339]
-
Emil Brumaru Mai poți la trîntă să te iei c-un puf De păpădie-n aprigul văzduh? Mai știi de melci cleioși trupul să-ți aperi, Cînd stai pe-o rînă-n dosul casei vechi Ca să pîndești cum cad în cărămida Adîncii magazii, perechi-perechi, Razele-amiezii, pîrjolind omida Și-și sfîrîie pe-o plită roua grea
Sînt întrebat de îngeri: mai ai aripi? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7103_a_8428]
-
cu steaguri și cu steme, Chiar pe prințesa goală din crivatul În care dînsa-și aștepta bărbatul, Cu coapsele deschise de cu vreme. Și-apar pitici cu găuri în scufie Ce fac doar tărăboi și gălăgie, Vrînd lanțuri din tulpini de păpădie... Și cer în cor ciubote cît mai roșii, Să-nfurie curcanii și cocoșii...
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
aerul cald îngroșat de pulberi Din care încercau să-mi deie ghes Îngeri cîntînd sfîșietor din tuburi Despre plecarea lor și-a mea, tiptil, Împreunați, cu mîinile-n aripe, Și clătinînd, eu capul, dînșii nimbul, Printre miresme, raze și risipe De păpădii ce le duceam cu schimbul: Globuri plăpînde, luate-n rîs de-o boare, Peste cleștarul albelor izvoare...
Erau și curcubeiele prea lungi… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7616_a_8941]
-
se-apropie, lent ca istoria, Platon pigmeul. Platon se-arată în ușă și stă acolo-n lumină ca un orb bătut de-o rafală de grindină. Socrate se vede copil alergând prin lanul de rapiță ia bicicleta rezemată de o păpădie cât un salcâm și dispare ca într-un nor de praf în Socrate cel de acum. e-atâta liniște încât îl auzi pe Socrate adultul mângâindu-și pisica de Angora. Platon se-arată în ușă ținând de ghidon bicicleta și
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
treci și, dinadins, Le-atingi cu palma desfăcuta apă clară, Spre-a pipai ce rece li-e parfumul Și lacom de noi, oamenii de-afară, Triști mistuiți de pofte cu duiumul. Căci trupul tău de carne iar da iamă Prin păpădii, le pîrjolesc în pilcuri, Ne-ademenesc chiar făr-a ține seama Cu soldurile în momeli și-n tîlcuri Nepricepute-aievea nici de îngeri Ce clipocesc că blegii în răsfrîngeri...
E-o nerăbdare-n fiecare flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8329_a_9654]
-
Într-un amurg ce curge taciturn, Printre creneluri, în cetatea sumbră În care doar momită ai pășit. Sînt și Piticul tău ce face-o tumbă La semnul mic din buze... și pripit ți-aduce crini imperiali de-un metru Și păpădii cu pălării de fetru...
învăluirea caldă de aripă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8442_a_9767]
-
14:36 ȘTIU SĂ MOR! Își simt lipsa. sunt rece, ca o frontieră... cu suflet de dragon! mă simt privită, dar tăcerea lacrimilor se face un drum pe care nu-l alege nimeni, desi țipatul uimirii se joacă simplu... spulberând păpădii! Îți simt lipsa. ești strălucirea soarelui prin ceață... și doar Sfântă Vineri mă poate alină! m-am Îmbrățișat mereu cu speranță... și-am uitat că motanii nu trăiesc În colivii! și mirarea mea, de papagal verde, se pierde printre gratii
Poezii. In: Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_287]
-
erai doar avantaje,/ erai numai exces./ Aș fi dat pentru tine hatișerife:/ te-aș fi proclamat/ prototipul/ florilor pictate/ de Georgia O'Keeffe./ Știam că ți-ai vopsit părul./ Primăvara era castanie -/ suflai în creierul meu/ și creierul/ se făcea păpădie/ și puful/ cădea spintecat/ ca de bici/ de accentele muzicii/ lui Goran Bregovic." (Lullaby) Artificialul nu e lipsit de emoție, kitsch-ul e uman, pitorescul ascunde nefericire, reversul derizoriului este drama. Aceasta ar fi lecția destinului lui nea Gică, acest
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
mîini/ Netrebnice. Ajunge! Sufletul meu, ți-e sete/ Din nou roua-n tăpșane de lobodă să-ngîni?/ Îți place iarăși bruma topită-ncet pe case/ Loiale-n care sînul femeilor e sfînt?/ Hai să luăm o lungă vacanță de mătase/ Cu păpădii suflate de-obraji rotunzi în vînt,/ Să ne încînte raza căzută-n magazie/ Pe-un vraf de ziare rupte ca pe un tron de crai/ și să-mbrăcăm poteca în crini căci o să vie/ sunînd din cești spre seară dulapul
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
bucurie). Negreșit, există aci o mentalitate suprarealistă. Evantaiul delirant al dicteului automat se desface adesea, dar poeta face un pas mai departe, supune conexiunile "inspirate" unei prelucrări migăloase, de parnasiană alură: "Oh, happy day! în timp ce pașii lui în foșnet de păpădii sfioase/ înjghebau o direcție ce nu ducea nicăieri// agitînd umbreluțe făcute din fîșii de chaos/ femeile de pe trotuare își lățeau decolteul din care/ dinții mărunți ai lui Thomas ronțăiau firimituri de argilă/ bine frămîntată cu toții consimțind că a sosit/ negreșit
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
Emil Brumaru Mă simt curat ca un pahar Din care nimeni n-a băut. Din suflet, blînd, un minutar Taie minut după minut, Oh, păpădii stau pe cîntar Și crini pe-al dimineții scut, Și fluturii au iar habar De dragoste și-ntr-un sărut Sfîșietor cad în mărar Acuma ca și la-nceput. Mă simt curat ca un pahar Din care nimeni n-a
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9002_a_10327]
-
Emil Brumaru Portocală neagră, Păpădie grea, Cine să-mi mai dreagă Sufletu-ar putea? Solnița cea dulce, Cuțitul, pe masă Lăsat să se culce Lîngă roua grasă? Frageda găleată Scoasă din fîntîni Și-adusă de-o fată, Cu toarta pe sîni? Portocală neagră, Păpădie grea
Căntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9445_a_10770]
-
neagră, Păpădie grea, Cine să-mi mai dreagă Sufletu-ar putea? Solnița cea dulce, Cuțitul, pe masă Lăsat să se culce Lîngă roua grasă? Frageda găleată Scoasă din fîntîni Și-adusă de-o fată, Cu toarta pe sîni? Portocală neagră, Păpădie grea, Cine să-mi mai dreagă Sufletu-ar putea?
Căntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9445_a_10770]
-
de mult Vom fi atît de triști și singuri Tu portocală eu adult Poftim un crin bolnav de friguri Și-o trăsurică-ți va purta Trupul bătut mărunt cu flori De păducel o sora mea Deasupra căreia trec nori Cînd păpădii se sparg și cad De ce de ce vrei să mă-nvingi La tine între sîni e cald Adio bate ora cinci Mai lasă-mă puțin s-ascult Lumina picurînd din scînduri Ne vom iubi atît de mult Vom fi atît de
Tamaretă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9375_a_10700]
-
florii O după-amiază cu roșii furnici ce devorau ochii uluiți ai unui bărbat Iată îți spui o invenție inutilă pe care creatorul ei a lăsat-o în administrarea unui roi de furnici stahanoviste indiferente la suflul îndepărtat al aștrilor la păpădia ezitând ca un mic meteor în pragul clipei Am descifrat îngrozit câteva clipe fremătătoare voracele hieroglife mișunând pe chipul său palid ca pielea tăbăcită a sălbăticiunii în umbra unei tufe de păducel înflorit O, calma putere a florii ce cade
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]