474 matches
-
în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La dracu, mândruțî, di țarî, cî tari-i mai pasî di noi! nu vezi c-au agiuns di ocarî, ai patriei-mumi, eroi? Hai, mândrulițî, la tata, cu sapa prin păpușoaie, cî pălănida-i cât poarta șî tăț știulețâi sî-ndoaie! La dracu, mândruțî, di țarnî, cum gemi pământu’ di ploi! di pârcî din șer sî răstoarnî, sub tălchili noastri, noroi. Munșești tătuca șî mama pânî la iarnî disculți; sî vez’ cum sî
LA DRACU, MÂNDRUŢÎ, DI ŢARÎ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/La_dracu_mandruti_di_tari.html [Corola-blog/BlogPost/355830_a_357159]
-
CU CURU ZEALĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului sătul de mascarada ce-i la noi, mi-am zis și eu: mă doare-n cot și m-am trezit, hai-hui, prin păpușoi, c-un ditamai știulete-n... bot! acuma stau și mă amuz; de-atâția regi cât sunt în țară eu însumi vreau să mă acuz: de ce nu ies, încă, afară?! mai stau o zi, cât pot s-amân?! să aflu ce
CU CURU ZEALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Cu_curu_zeala_george_safir_1377850277.html [Corola-blog/BlogPost/359997_a_361326]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOAMNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ Cad petalele de crin, Frunzele foșnesc uscate, Dumitrițele își țin Capetele aplecate. Fără vlagă se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1471582753.html [Corola-blog/BlogPost/342749_a_344078]
-
frigă pe dom' Nelu!... V. VINO, CÂT SUNT VIU, SĂ-MI GIUGIULEȘTI BÂRZOIUL!, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. mai lasă-le, la naiba, de bluze și rochițe, că până te îmbraci se coace păpușoiul! în toată iarna asta mi-ai făcut doar fițe, vino cât mai iute să-mi giugiulești bârzoiul! îmbracă-te în mov, în negru sau în verde, lasă la vecină cățelul și pisoiul, ia-ți bilet la tren, că nu știi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
viu, să-mi giugiulești bârzoiul!'' dacă ții cu dinții să fii cuvioasă, că tot ești la post și-ți ghiorăie prin mațe, ... Citește mai mult mai lasă-le, la naiba, de bluze și rochițe,că până te îmbraci se coace păpușoiul!în toată iarna asta mi-ai făcut doar fițe,vino cât mai iute să-mi giugiulești bârzoiul!îmbracă-te în mov, în negru sau în verde,lasă la vecină cățelul și pisoiul,ia-ți bilet la tren, că nu știi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
puteam s-aleg mireasă; pe una o iubeam cu foc, dar avere n-avea... ioc! și tata îmi spunea: ‘’hai, lasă!’’ pe alta n-o iubeam eu mult, însă, Doamne, ce... bogată! avea vaci, avea și oi, trei prăjini de păpușoi și cum de el țineam s-ascult, iar l-am întrebat: ci fac, uăi, tată? l-am cetit că nu-i prea pasă, că tot la fel mi-a spus: ’’mai... lasă!’’ dar într-o zi n-am mai răbdat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu vre, câ de, mălaiul ghin păpușoi îl ave la înghemânâ. Ăista-i hrana di bază în casa omului sărac șâ cu familie mare, nu pânea. - Lasâ nea Vasâli, nu-i vorbâ ghi zăstri amu. Doarâ șchii câ la mini în casâ sâ găsăsc mai ghi tăchi, doar
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
obișnuit să zică (în șoaptă) Doamne-ajută!...ne suim în căruță și, hăis! cea!...hăis! cea!...plecăm la dracu-n praznic, fiindcă tocmai acolo șede și huzurește via bunicei, fiindcă tocmai acolo se află și se înalță spre cer hectarul cu păpușoi al colhozului abia înființat!...Și mergem, și mergem!...Suntem mulți: fratele și patru surori ale mamei (Constantin, Doroftia, Veronica și Victoria)...și eu, nepotul acestora, luat ca să am grijă de boi, să aduc apă, să ascult cum crește iarba, cum
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
ascunde încolo, departe, prin cotiturile care duc la Ghibarț, spre Cruceanu, sau prin sinusurile care fac drumul plăcut încoace, spre Cioara ori Băgăoani, sau prin curburile ademenitoare și deloc ne/primejdioase spre cotloanele în care coceam cartofi și știuleți de păpușoi (spre cotloanele/firidele amintirilor, adică, nu?)... Sigur, printre pleoapele apropiate de alergare pe cărarea ireversibilă a firii, mă mai uit și acum acolo, pe dealul acela, după care credeam că se termină pământul și unde credeam că pândește sfârșitul!...mă
Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos by http://balabanesti.net/2012/04/25/cateva-cuvinte-pe-deal-si-o-fata-cu-ghetele-pe-dos/ [Corola-blog/BlogPost/339921_a_341250]
-
Moș Tănasă “(...oamenii mă ocolesc, iar eu nu sunt prea prietenos. Copii aruncă vorbe urâte în urma mea, iar părinții lor îmi zic țărănistul. Sunt încă mulți care plâng după vremurile trecute, când era mai ușor să furi câțiva saci de păpușoi, decât să trudești conștient la munca ogorului...), “Navetistul”, “Profesorul, ateul și rugăciunea”(...profesorul suferea de câțiva ani de o boală cumplită, care îi afecta picioarele și articulațiile. Se mișca greu, cu ajutorul unor cârje. Aflase din cărți și de la unii oameni
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_barau_si_casa_umbrelor_com_constanta_abalasei_donosa_1348686270.html [Corola-blog/BlogPost/343597_a_344926]
-
de țară, Urci un deal și treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer, Cu hramul Sfântului
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_spre_petia_mihai_leonte_1335759361.html [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să plece dar el, om drept și cinstit, le ducea la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să plece dar el, om drept și cinstit, le ducea la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
scoțând rotocoale de fum, în crâșmă fiecare își vedea de ale lui, a scuipat în palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu dascălul în păpușoi, după ce săptămâna trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
pufăieîncet, încetscoțând rotocoale de fum,în crâșmăfiecare își vedea de ale lui,a scuipat în palme,ptiu, curva dracului,asta cu zile mă omoară,nu se astâmpără nici să o pici cu ceară,iar am prins-o cu dascălul în păpușoi,după ce săptămâna trecutăam prins-o pe fânul din podcu popa din satul vecin,mai dă-mi un deț,cere bătrânul, birtașului,mai bine stau aici și beau,că de merg acasăo omor cu zileși mă bagă ăștia la ocnă,pentru
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
egrete Sufla de zor în trompete. Cinci presuri în crâng fac larma, Dau examenul la goarna. Șase mierle dau din buza, Se-ntrec la cântat din frunză. Șapte vrăbii pe balcon Se bat pe-ntr-un xilofon. Opt grauri în păpușoi Cântă veseli la oboi. Nouă ciocârlii istețe Vor vioară să învețe. Zece fluturași de mai Cu vântul se-ntrec, la nai. Ce noroc pe pielea lor, Să mă aibă profesor ! Cum nimeni nu le întrece, Primesc toate nota zece! Trotinetele
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
armată; cu drapelul în bentiță, țara parcă-i mai curată! cocoșați de-atâtea stele generalii cu vipușcă, doar sub fustă de muiere, sunt bățoși, când trag o dușcă! o armată de puțoi se pretind că-s armăsari; ieri strângeau la păpușoi, azi împușcă doar... țânțari! o româncă, o fetiță, umilește o armată; cu drapelul în bentiță, țara parcă-i mai curată! într-o țară-n care mita este mai presus de lege, tu, fetiță, ești ispita care-l face mat pe
O ROMÂNCĂ, O FETIŢĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/O_romanca_o_fetita_george_safir_1364046332.html [Corola-blog/BlogPost/345366_a_346695]
-
și Creangă a preferat să folosească “un limbaj lipsit de eleganță”. Un țăran nepriceput, ce să mai discutăm... Dovada mai jos: Amu cică era într-un sat un țăran. Și țăranul acela a eșit odată în țarină să samene niște păpușoi. Și cum semăna el, tocmai atunci s-a nimerit să treacă pe-acolo Hristos și cu Sfântul Petrea. Hristos să nu tacă molcum și să-și caute de drum? - Da ce semeni acolo, om bun?, întrebă el. - Ia, niște pule
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
stăpâni mierarea de cuvintele ce auzise că au eșit din gura lui Hristos, pentru că niciodată nu mai vorbise Mântuitorul așa de buruenos vulgar. Țăranul, după ce mântui de semănat se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului a venit de a prășit păpușoii după rânduială și iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpușoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drăgălețe de pule organe sexuale masculine, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze și mai răsbelite decalotate!... - Ptiu
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
Mântuitorul așa de buruenos vulgar. Țăranul, după ce mântui de semănat se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului a venit de a prășit păpușoii după rânduială și iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpușoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drăgălețe de pule organe sexuale masculine, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze și mai răsbelite decalotate!... - Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncușoara mea de toată vara, zice țăranul, scărpinându-se în cap
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
De unde știi c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata? - Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dușmanilor mei, mătușă, dar unde s-a mai auzit o chiznovăție extravaganță ca asta - să mănânci pule membre în loc de păpușoi! Ia învață-mă și dumneata ce sa fac? Căci pe mine nu mă mai ajunge capul. Stă ea baba femeia de vârstă înaintată oleacă pe gânduri și apoi zice: - Nepoate, eu te-aș învăța ce să faci ca să te desfaci
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
mai ajunge capul. Stă ea baba femeia de vârstă înaintată oleacă pe gânduri și apoi zice: - Nepoate, eu te-aș învăța ce să faci ca să te desfaci de dânsele răpede - răpede și să scoți bani înzăcit și însutit decât pe păpușoi, dar ce mi-i da? - Ce spui, mătușă distinsă doamnă? Învață-mă, că ț-oiu da ce mi-i cere și un vrav de pule organe sexuale masculine pe deasupra... Când a auzit baba de pule organe sexuale masculine, i-a
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
și Creangă a preferat să folosească “un limbaj lipsit de eleganță”. Un țăran nepriceput, ce să mai discutăm... Dovada mai jos: Amu cică era într-un sat un țăran. Și țăranul acela a eșit odată în țarină să samene niște păpușoi. Și cum semăna el, tocmai atunci s-a nimerit să treacă pe-acolo Hristos și cu Sfântul Petrea. Hristos să nu tacă molcum și să-și caute de drum? - Da ce semeni acolo, om bun?, întrebă el. - Ia, niște pule
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
stăpâni mierarea de cuvintele ce auzise că au eșit din gura lui Hristos, pentru că niciodată nu mai vorbise Mântuitorul așa de buruenos vulgar. Țăranul, după ce mântui de semănat se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului a venit de a prășit păpușoii după rânduială și iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpușoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drăgălețe de pule organe sexuale masculine, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze și mai răsbelite decalotate!... - Ptiu
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
Mântuitorul așa de buruenos vulgar. Țăranul, după ce mântui de semănat se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului a venit de a prășit păpușoii după rânduială și iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpușoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drăgălețe de pule organe sexuale masculine, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze și mai răsbelite decalotate!... - Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncușoara mea de toată vara, zice țăranul, scărpinându-se în cap
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]