4 matches
-
secret (p. 6). Eseurile sunt prezentate în ordinea publicării în revistă, prezentând locuri, mănăstiri, biserici, preoți, călugări, călugărițe, personalități de seamă ale neamului, întâmplări, obiceiuri și datini ale românilor din țară și diaspora. În povestirea Pe urmele lui Zalmoxis, Lenuța Păpurea prezintă întâmplări de la Platoul Cetății Arcina, Mănăstirea Polovragi, din apropierea Peșterii lui Zalmoxis, numită și Peștera lui Pahomie, lungă de peste 10 km, descrisă de Mihai Eminescu în poemul Memento mori : Iar în pieptu-acestui munte se arat-o poartă mare / - Ea: înalt
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
de făcut. Mă gândeam eu că vine culesul și am făcut o inspecție a vaselor; chiar mi-am adus aminte că butoiul cel mare în care matale pui vinul alb, are un fund ce lăcrima pe la gardină, cu toate că l-am păpurit bine. Trebuie văzut și cel de vin roșu și cada care pierde pe la gardina de jos ; − Ei lasă, că le scoatem din beci pe toate afară, iar Maricica are să pregătească niște opăreală ca să scoatem mirosurile din doage și om vedea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
După atîta joacă în aer liber, copiii nu lasă urmă de mîncare în farfurii. În cîteva după-amieze, Mihai repară acoperișul casei, apoi curăță soba din camera mai mică, amintindu-și cum făcea mama lui cînd era copil. În altă zi, păpurește două butoaie care stăteau de mulți ani cu doagele în lături; vor aduna în ele prunele, să facă țuică. Sora lui are grijă de mîncare. În fiecare zi, unul din feluri e pe bază de pește proaspăt. Cristina a primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
mult călători, nu trăgeau la casă de om gospodar, când îi căuta erau fugiți. Iarna, spre groapă nu-și mai făceau drum decât negustorii sau lăptarii. Aceștia treceau cu săniile peste Cuțarida. Stere își găsea de lucru. Repara butoaiele, le păpurea, nu sta un ceas, Ond se ogoiau viscolele, bătea drumul spre bordeiul lui Grigore. Mai vorbeau să treacă timpul, se amesteca și muierea. - Dar de însurat de ce nu te însori? aruncase Aglaia într-o zi. Chipeș ești, bani, de, slavă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]