34 matches
-
mai știu eu unde. Neretrocedate la vreme foștilor proprietari, ele se părăginesc sub ochii nepăsători ai unor primari care n-au nici cea mai mică inițiativă. Am văzut străzi, care făceau altădată mîndria unor orașe, ale căror case istorice se părăduiesc, devastate de locatari ocazionali, cu tencuiala roasă, cu ferestre oarbe și obloane bătute în cuie. Fosta Stradă Regală din Brăila arată așa. Dar nici la Sibiu sau Oradea nu s-a întreprins în ultimii doisprezece ani aproape nimic pentru ca ruina
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță - exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic, între atîtea altele - cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. ( Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în demnitate a atîtor artiști
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
din buget, față de aproape 50% când ministru era Malraux. Aproximativ 250 de biserici vechi urmează a fi demolate în anii ce vin. Metoda e aceeași ca și la noi: sunt neglijate de autoritățile competente, vorba vine, lăsate adică să se părăduiască treptat și apoi se ia decizia demolării, sub cuvânt că operația e mai ieftină decât renovarea. Locul e luat imediat de supérettes (magazine alimentare cu autoservire) sau de grandes surfaces (moluri, hypermarket). „Le Point” publică fotografia a numeroase astfel de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2662_a_3987]
-
au văzut ceea ce au scris/ filmat/ fotografiat "profesioniștii" de la centru; spre cinstea ei, presa și televiziunile din periferia țării, care începe, desigur, la ieșirea din Capitală, n-au achiesat (de la românescul "n-au pus botul", firește), lăsîndu-și cititorii să-și părăduiască banii pe cîteva tabloide și telespectatorii să-și sece izvorul lacrimilor în fața suferinței atroce a semenilor. Primul episod, pilotul, cum i se spune, începe în bătaia sacadată a tobelor, cu sunete ascuțite de țiteră și țambal, instrumente de coarde, neapărat
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
profesioniști în economie și în toate domeniile, dar România nu a apelat la ei, ba din contră, nu-i dorea din nou acasă. Nu mâncaseră salam cu soia!) Diletanți și nepatrioți, urmași ai celor care ne-au vândut România, au părăduit averea țării și ne-au creat un stil mafiot de gestionare a bunurilor proprietate comună. Deci, ale nimănui, au concluzionat Petre Roman și urmașii lui. Provenind din mediul universitar, era firesc să continui cu predilecție relațiile cu instituțiile de învățământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
la 23 august, aveau nevoie de goarnă și darabană. Pe urmă, i-a plăcut să se știe că i se refuză versurile. N-a mai scris. Le recita pe cele vechi, în Institut, lîngă idolul literar Maiacovski-bust. A tot șefit, părăduind (cum zicea bunica Leonora despre lup) pe cîte cineva: o oaie, un mielușel, un berbecuț... Milucă, șefuțul de sector literatură, șefea și el, dar foarte subpus lui Mistrie: îi păzea poroncile, nu dădea prin băț. "Maître, îi spunea, maître, pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
întîi "vlădică" (episcop), căpetenie și religioasă și politică, organizase plaiurile munților, iar unde astăzi e capitala Țetinie, se întemeie o mănăstire ca reședință. Muntenegrenii începură ofensiva. An cu an, deceniu cu deceniu, slavii irumpeau în ținuturile ocupate de turci. Ei părăduiră Herțegovina, Rascia (ținutul Novibazar) și cercetară des locurile pe unde fuseseră așezați din amândouă laturile râului Sem, pentru a face stricăciuni inamicului. Două secole continuară aceste acte de dușmănie, faptele cetelor muntenegrene. În anul 1490 (sau 1480) au început, la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic între atîtea altele -, cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în demnitate a atîtor artiști
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Ivanco, ca singurul contrariu de-o samă cu Asanizii. Campaniile zadarnice ale împăratului Alexie contra românilor și a căpitanului lor Chrysos. Între acestea nevoia împingea totuși pe bizantini să se-mbărbăteze la o acțiune puternică. Orașele Traciei, cumplit de părăduite de către români si cumani, se rugau fierbinte împăratului să le deie de sârg ajutor; afară de aceste se mai cerea o opunere corespunzătoare la năvălirile prădalnice ale căpitanului de bande Chrysos, care-și punea la cale cu multă tăinicie incursiunile sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai bun; dar fiindcă, din cauza puternicei împrotiviri a garnizoanei, nu putea spera să surprindă cu succes tăria, inamicul se lăsă de atac și se retrase. Alanii, de cum erau rău dispuși contra domnitorului bizantin, reluară sălbateca lor natură primitivă, prădară și părăduiră pământul romeic în dragă voie și, deși sosiseră ca amici pe acel pământ, se purtară întocmai ca inamici fățiși. Stând împrejurările astfel, Andronic împărat apelă din nou în cursul anului 1307 c-un zel reînnoit la ajutorul fostei soții a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după năvălitori, numele Cumania, iar în cursul sutei a treisprezecea începu a se numi Moldova; dar și Ardealul precum și o parte a Valachiei fură cuprinse de această hordă și erau părți ale teritoriului pe care descălecaseră ei. Sălbatecii cumani arseră, părăduiră și pustiiră de atunci încoace în escursiunile lor prădalnice atât provinciile bizantine din vecinătatea lor cât și Rusia și Ungaria. Autohtonii sugjugați din Cumania de pe atuncea, numiți în de comun vlahi "[... ]", "vlahi", "valahi", dar numindu-se ei în de ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inși - la acest număr se redusese boierii de rangul I în vremea fanarioților; restul în funcțiile mari erau greci. A pretinde de la 20 de inși să oprească acea invazie de străini care veneau ca stolurile de corbi într-o țară părăduită de război și uitată de Dumnezeu e a pretinde ca cineva să stăvilească c-un băț apele Dunării. Nu dar regimul vechi economic, grecii asupreau țara. Glasul și puterea boierilor pământeni se 'necau în acea inundație de pungași și de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Macedonia. Ceea ce cruțase războiul bulgar pieri acum (1048 - 1051) și când pecenegii, după ce sfărmaseră de trei ori despărțămintele de armată romaeică, trecură îndărăt peste Dunăre, veniră apoi, de la 1065 începînd, crunții cumani, se uniră cu pecenegi și prădară, uciseră și părăduiră țările dunărene până adânc în suta a douăsprezecea. Când la 1122 a succes a-i bate bine pe pecenegi, vin cumanii în locul lor; țară și locuitori cad în starea unei nemărginite barbarii; Tracia aparține unor păstori, unor nomazi români. Se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
parte a Ochridei. Un bogomil trebuie să fi fost, fără îndoială. Nu mai puțin Dobromir, care adună la 1078 în Mesembria o gloată puternică de oaste. Un altul se mănținu la Beljatowo, se căsători cu fiica unui principe cuman și părăduia după plac în Tracia. Nu e neverisimil că agresiunea armată a bogomililor au înlesnit alipirea croaților la Roma, precum pe de - altă parte papa Grigorie VII, acordând coroană regală lui Zwonimir, s-a îndemat la o cerere analogă și principele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Stere, P. cată însă cu mâhnire la „satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
o uite nici cei ce se aflau în ziua aceea blestemată de Paradă la Granada. În valea în care de obicei curgea zgomotosul, dar altminteri liniștitul Darro, iată că acum se formase un torent înspământător, care mătura totul în cale, părăduind grădini și livezi, scoțând din rădăcini mii de copaci, ulmi tineri și majestuoși, nuci bătrâni de sute de ani, frasini, migdali și sorbi, pătrunzând apoi în inima cetății, cărându-și la vale toate trofeele precum un cuceritor tătar, învăluind cartierele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
abandonat, în vreme ce vrăjmașii noștri se bucură de sprijinul Romei și al tuturor creștinilor; am pierdut Gibraltarul, Alhama, Ronda, Marbella, Málaga și multe alte locuri și, atâta timp cât pacea nu va fi restabilită, lista lor nu va înceta să crească; livezile sunt părăduite de trupe, iar țăranii se plâng; drumurile nu mai sunt sigure, negustorii nu se mai pot aproviziona, fortăreața regală și suk-urile se golesc, iar prețurile alimentelor cresc, în afară de acela al cărnii, care se vinde la un dirham livra, căci am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
zilele. El să se facă că mă întreabă, eu să-i răspund cu adevărat! - Ce mai face prozatorul în ultimii săi ani de existență activă? - Pe lângă ceea ce am făcut până acum, mai adaug, ca moldoveanul, nu las ideile să se părăduiască, că-i păcat. - Și în ce constă acest „până acum”? - În următoarele cărți: Pe fluviu la deal - roman, Editura Moldova, Iași,1992; Vitrina cu fantasme - roman, Editura Moldova Iași,1998; Pastile contra morții - povestiri, Editura TipoMoldova, Iași,2001; Erotica - 2
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
care a iubit recolta viilor și a ... prunilor, după cum s‐ a risipit însuși omul, nepotul în cauză. A rămas doar corpul principal al caselor în care locuiesc... văduva nepotului, copii lor, nepoții... mulți, mulți pentru un spațiu care s‐a părăduit... Acolo la Priponeștii de Sus se află copilăria ș i primii ani ai adolescenței mele, amintirile de la horele ș i serbările satului, corpurile părinților, fraților și surorilor mel e... Îmi este dor de apa de la fântâna din medeanul satului... De
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe care niciodată și nimeni nu l-a putut trage la răspundere, fiindcă e un uriaș imbecil, permanent invizibil și niciodată ses izab il) ... este Statul însuși. Vastă impersonalitate — hotărât antiartistică și anticulturală, chiar atunci când își închipuie că hărnicește și părăduiește averea neamului pentru cauza cult urii și a artei. De la o vreme încoace însă, pare că se ivesc zorii unei redeșteptări. Deocamdată în public. În publicul acesta urban, până acum așa de asemănător, în multe feluri, cu Statul — la umbra
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din secolul al III-lea e.n. Faptele demonstrează că pământul Curseștilor rămâ ne în continuare un izvor de valori materiale și spirituale. Acum, după sute de ani de prefaceri structurale în economia țării, valorile materiale s-au împuținat, s au părăduit, curseștenii s-au împrăștiat prin lume după o bucată de pâine dar valorile spirituale continuă să iasă din pământul lui miraculos și parcă îmi vine să-i dau dreptate lui Constantin Hușanu când își numește un capitol din cartea sa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
facă a mă întreaba, eu să i răsp und cu adevărat! - Ce mai face prozatorul Constantin Hușanu în ult imii săi ani de existență activă? - Pe lângă ceea ce am făcut până acum, mai adaug, ca moldoveanul, nu las ideile să se părăduiască, că i păcat. - Și în ce constă acest „până acum”? - În următoarele cărți: Pe fluviu la deal - roman, Editura Moldova, Iași,1992; Vitrina cu fantasme - roman, Editura Moldova Iași,1998; Pastile contra morții - povestiri, Editura TipoMoldova, Iași,2001; Erotica - 2
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
întunecate și încercat de neliniștile celor 90 de ani , peste al căror prag trecuse, retras ca un schimnic, într-o încăpere din spate, așternea pe hârtie ultimele gânduri. Ascultând veștile unui receptor portabil despre evenimentele ce schimbau , vertiginos, viața României, părăduindu se averi uriașe, tresărea , neliniștit, ca nu cumva să se întoarcă analfabetismul și copii satelor să fie lipsiți de școlile medii și superioare, datorită taxelor, tinerii și părinții lor să rămână fără locuri de muncă, iar cei nevoiași să fie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Șomaj prelungit la tineri, dificultăți în contractarea de locuințe, accesul la educație barat de taxe tot mai mari și altele. De la condiția de "om al muncii" în vechiul regim, s-a trecut abrupt la "drepturile omului" soră cu anarhia. Pentru că, părăduind economia prin vinderea la prețuri foarte mici a tot ceea ce se acumulase greu timp de 44 de ani de autoritarism, lăsăm muritori de foame, boli și intemperii milioane de oameni. Unii, pentru că nu mai au unde lucra, alții, pentru că nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai lua cu clondirul lui de rachiu sau de vin. Apoi, spre nenorocul lui, sau poate așa i-a fost sortit, „s-a luat” cu o țigancă, care poate l-a iubit sau nu, pentru că tot ce agonisea bunicul, ea părăduia și dădea la copiii pe care-i făcuse din prima căsătorie. Sfârșitul lui a fost tragic. Țiganca l-a dus la București, nu știu pentru ce și l-a pierdut, sau l-a părăsit, bunicul, neștiutor de carte și străin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]