268 matches
-
armonios, A stat o clipă-n soare. Apoi, parcă-ntr-o doară, a întors. Casa Mare Atîtea lucruri vii și-atîtea lucruri moarte. Care trăiesc în noi tot mai puțin: Tata-moș, mama-bună, lelea Vetă, unchiul Din, Desculți în praful verii de pe părău, departe... Sub nuc e-o Casă Mare. Neam, vecin, La mese lungi și albe, cu fețe luminate, Ciocnesc cupe de aur și omenesc bucate. Vorbind de una-alta, glumind cîte puțin. Cînd, obosit de drumuri, de filme și cuvinte, Atît
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
cantonamentul de la Poiana Brașov, unde se va antrena până în 12 august. Între 13-18 august, reprezentativa României va participa la turneul internațional de la Atena. Din lotul formației pregătite de antrenorii Ioan Valerian și Carmen Brănișteanu, printre altele, fac parte Anne Marie Părău, Ildiko Nagy, Florina Diaconu, Cristina Ciocan, Florentina Ardeleanu, Monika Brosovszki, Larisa Kulcsar, Florina Pășcălău, Anca Stoenescu și Andra Mandache. l În cadrul circuitului mondial de tenis de câmp al maeștrilor, duminică se va încheia turneul de la Montreal (premii totale în valoare
Agenda2003-32-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281350_a_282679]
-
Carmen Brănișteanu. Echipa are programate în perioada 6-12 august un cantonament la Poiana Brașov și două turnee internaționale, în Grecia (13-18 august) și Bulgaria (19-25 august). Din lotul reprezentativei fac parte următoarele 16 jucătoare: Monica Brosovszki, Andra Mandache, Anne Marie Părău, Anca Stoenescu, Cristina Ciocan, Florina Pășcălău, Bianca Vescan, Corina Istrătescu, Claudia Rădulescu, Florina Diaconu, Raluca Mitu, Larisa Toma, Simona Nicolae, Laura Nacu, Larisa Kulcsar și Florentina Ardeleanu. mozaic l Conducerea clubului „U“ Cluj a decis să înscrie echipa feminină de
Agenda2003-29-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281264_a_282593]
-
susținute. O dată cu revenirea în țară, baschetbalistele și-au continuat pregătirile în cantonamentul de la Poiana Brașov, precum și în turneul din Ungaria, unde vor juca trei meciuri. Din lotul pregătit de antrenorii Ioan Valerian și Carmen Brănișteanu, printre altele, fac parte Anne-Marie Părău, Ildikó Nagy, Ancuța Stoenescu, Bianca Drăguș, Monika Brosovszky și Andra Mandache. l Ultimele turnee (al treilea) zonale ale Campionatelor Naționale de polo pe apă rezervate echipelor de juniori de categoria a II-a și a III-a au ca miză
Agenda2004-33-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282770_a_284099]
-
vor fi reprezentativele Italiei și Rusiei, precum și selecționata jucătoarelor străine din Italia. Antrenorii tricolorelor sunt Carmen Brănișteanu și Ioan Valerian, iar din lot fac parte douăsprezece sportive. Printre jucătoarele nominalizate sunt și trei componente ale echipei B.C. ICIM Arad, Anne-Marie Părău, Ioana Daniela Grecu și Ildikó Nagy. Din lot mai fac parte și patru baschetbaliste care în trecut au activat la Arad: Monica Broșovszky (Miskolc), Andra Mandache (Szeged), Bianca Drăguș și Ancuța Stoenescu (ambele Livas Târgoviște). Celelalte tricolore sunt: Corina Istrătescu
Agenda2004-26-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282590_a_283919]
-
și august, formația tricoloră a mai efectuat turnee în Turcia și Ungaria, și s-a antrenat în cantonamentul de la Poiana Brașov. Din lotul echipei, printre altele, fac parte Andra Mandache, Monika Broșovszky, Bianca Drăguș, Ildikó Nagy, Ancuța Stoenescu și Anne-Marie Părău. Între 20-22 august se va desfășura Raliul Germaniei, dotat cu Cupa ADAC și contând pentru etapa a 10-a a Campionatului Mondial de Raliuri. În clasamentele generale pilotul francez Sebastien Loeb, respectiv, formația Citroën conduc cu autoritate, fiind aproape de cucerirea
Agenda2004-34-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282797_a_284126]
-
este unul dintre inițiatorii grevei foamei, ca Țara Făgărașului. În 15 nov. 1950 înainte de a fi protest împotriva condițiilor de exterminare la care eliberat, la o descindere a trupelor de Securitate, erau supuși elevii din izolarea permanentă.în satele Râușor, Părău și Pădureni, 3 partizani, g) În a 2-a detenție, 1959-1963, în lagărele de din care 2 elevi au fost uciși, iar alți 3 au fost muncă din Balta Brăilei, face parte dintre deținuții capturați, condamnați la moarte și executați
Victor Roşca. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
grade a avut loc în zona Vrancea, iar la ora 11.05 (UTC), în Transilvania a avut loc un seism de 2,1 grade, la o adâncime de trei kilometri, în apropiere de localitățile Comana (3 km), Hoghiz (6 km), Părău (11 km), Homorod (12 km), Dumbrăvița (16 km), informează Mediafax Și în 22 noiembrie, s-a produs un cutremur de 2,8 grade în Vrancea, la o adândime de 101 kilometri, marți, 23 noiembrie, au fost patru cutremure - de 2
România, mişcată de şase cutremure în 5 zile () [Corola-journal/Journalistic/27547_a_28872]
-
turmă , printre ele să te strecori , până la apă să le conduci , ca toate în voie să beie , așa cum doresc. Din Zgleamăn pân la Halauă Ogrădeasa sentinde cu iarba cea bună , cu iarba de soi , ce este bună azi pentru oi . Părăul , și astăzi se scurge , și astăzi apa o duce la vale printre cele două râpi uriașe, două prăpăstii fiind și azi între Ogrădeasa Bogății de Jos și cea a Vadului cusută cu spini . Rămâne pășunea , iarba rămâne , să fie păscută
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
uneori cu turma , cu oile mele . Pe acolo , păstoru e-n față la turmă , și oile cu grijă îi pasc pân la picioare, auzindu-le suflul și pașii. Ogrădeasa e cântecul oii ce vine-n pășune , chemarea la apă-n părău , din umbră oaia să bea să-și stâmpere setea . Acolo , oile-și cântă cântarea , cântarea ierbii, cu pașii în grabă , până pe muchia staului cu găleata cea plină ce ochi-ți încântă și te îmbie gustu să-i simți, până-n izvoare
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
plutind înspre cer , inunda văzduhul și Ogrădeasa în note sublime , pân” la Halauă , pe Imașul din Jos . O floare Ogrădaesa mi-a fost , o floare aprinsă în joc de lumini , cu raze tivită , cu picuri de apă ce curg în părău la umbră prin tufe . Acolo păscând , turma îmi văd , cu pașii în rouă iarba călcând ,până pe muchia dintre un azi obosit , și-un ieri ce zboară pe aripa vântului , prin Ogrădeasa și Zgleamăn . Pașii oilor rămân în memorie , prin iarbă
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
oile-s aproape , în raze de soare ce-ți zvântă privirea e Ogrădesa în floare pe muchia zilei . Pe ici pe colo , mai găseam pomnițe de pădure, mai găseam căpșuni, însă destul de rar . Îmi amintesc de tufele de la Ogrădesa dinspre părău dar nu-mi amintesc nimic de tufele de la vârful Ogrădesei , nu știu , n-au fost atunci deloc , ori am uitat eu dar ele erau acolo , căci anii s-au dus ca frunza pe ape , ca libelula din tăul de la Ogădeasa
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
amintesc nimic de tufele de la vârful Ogrădesei , nu știu , n-au fost atunci deloc , ori am uitat eu dar ele erau acolo , căci anii s-au dus ca frunza pe ape , ca libelula din tăul de la Ogădeasa . Pe atunci parcă părăul avea mai multă apă, nu ca și azi , când un firicel mic de apă doar curge . 11 aprilie 2015 Referință Bibliografică: Ogrădeasa / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
2016 Toate Articolele Autorului de când stai ascuns în creioanele mele colorate? adevărul e că în sertar acestea stăteau cuminți și numai acum în zori le-am auzit șoptind verdele e musai să picteze o inimă cât muntele din fața casei roșul păraiele de dor iar orange cascada unde se revarsă secundele așteptărilor. albastrul nu are astâmpăr și le tachinează pe fiecare cum că el trebuie să aibă domnia că numai așa se poate răcori soarele și va culege roua florilor de mac
ÎN ZORI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378163_a_379492]
-
florin, Florin Pupăză Emil Părău, un om de afaceri cu rădăcini țărănești, care și-a petrecut copilăria pe dealurile fermecate ale unui cătun din Munții Apuseni (Burtuca, astăzi Roșia) s-a întors într-o zi pe locurile natale din dorința de a nu lăsa ca
Povestea românului care a cumpărat tot satul în care a copilărit by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/74387_a_75712]
-
a întors într-o zi pe locurile natale din dorința de a nu lăsa ca acel ținut de basm din copilărie să piară. Părăsit de localnici, satul nu mai era decât o umbră a ceea ce fusese cândva. Om hotărât, Emil Părău a cumpărat terenurile și casele abandonate (116 proprietăți, peste 250 de hectare) și a trecut la renovarea lor, pentru a le readuce la viață, pentru a reînvia tradițiile de odinioară. Iată un reportaj realizat de Kanal D:
Povestea românului care a cumpărat tot satul în care a copilărit by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/74387_a_75712]
-
izvorul unora dintre cele mai cunoscute imagini ale frămîntării amoroase din poeziile originale. Sugestia străină se adaptează într-un mod specific dunărean: Zori de zîuă să răvarsă/ Și ochi încă n-am închis,/ Cum să-i închid cînd ei varsă/ Păraie de foc aprins . Versurile aceluiași Dorat i-au sugerat lui Conachi un topos ce va parcurge poezia moldoveanului de la un capăt la altul, decenii la rînd. Ci citind aceste stihuri, ce amoriul le urzăște:/ „Am o inimă în lume care
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
este prezentat muntele care „să chiamă Etna", care „iaste foarte mare și are în vârf o gură din carea iase negru fum, și sterevie [= funingine], și foc"; „s-au deșchis muntele acela ș-au aruncat afară foc ardzătoriu, ca un părău mare"; „din munte iase focul Etnii, de cură"; un sfânt povestește: „am vădzut și în Neapoli, afară de oraș 6 mile, un munte prăbușit, care izbucniia foc de iarbă pucioasă și să suia ca apa 300 de stânjene la vârful muntelui
„Munte focovărsătoriu“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6358_a_7683]
-
Un prosper om de afaceri din România a cumpărat tot satul în care s-a născut, iar visul său legat de acel loc uitat de lume este foarte aproape de a fi realizat. Gest extraordinar al unui întreprinzător din Valea Jiului, Emil Părău, legat de locul său natal, satul Roșia (Burtuca - denumirea veche), comuna Balșa, situat în partea sud-estică a munților Metaliferi, în județul Hunedoara, scrie yahoo.ro. Un sat pe vremuri cât se poate de animat a început să fie părăsit, în
Ce vis are românul care a cumpărat tot satul în care a copilărit by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37483_a_38808]
-
părăsit, în anii '70, de tinerii care alegeau muncă la oraș. Cu timpul, doar bătrânii au mai rămas pe acele meleaguri, care încet, încet au părăsit această viață. Unul dintre cei care au copilărit în Roșia a fost și Emil Părău, care, în urmă cu 10 ani când tatăl său i-a vorbit cu atâta dor și duioșie despre sat, a decis să facă un gest emoționant. A refăcut casa părintească, lucru deloc ușor, pentru că imobilul stătea să cadă, iar apoi
Ce vis are românul care a cumpărat tot satul în care a copilărit by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37483_a_38808]
-
300 de hectare. Treptat, treptat, "fața" acestui loc uitat de lume a început să se schimbe. Emil Parău a renovat gospodăriile, a curățat terenul, a înființat o stână și a început să cultive produse ecologice 100%. Astfel, visul lui Emil Părău, care vrea să facă din satul părintesc o stațiune turistică unde oamenii să vină și să se bucure pentru o perioadă de viața rurală autentică dintr-o zonă de munte, este foarte aproape de realizare.
Ce vis are românul care a cumpărat tot satul în care a copilărit by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37483_a_38808]
-
Stănușilă Petre, 84 ani l Bîrcaci Lucian, 65 ani l Kele Ludovic, 75 ani l Vlădulescu Mario, 2 zile l Tcaciuc Ioan, 50 ani l Androvits Adalbert, 79 ani l Chiorean Ioan, 77 ani l Szemeredi Andrei, 75 ani l Părău Remus, 75 ani l Marcu Ioan, 55 ani l Biacsi Ștefan, 92 ani l Schein Gheorghe, 70 ani.
Agenda2005-32-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284050_a_285379]
-
editează revista „Vatra”, în care Coșbuc publică poeziile „Noi vrem pământ”, „Mama”, „Lupta vieții”, „In opressores”, „Pașa Hassan”, „Doina”, „Sub patrafir”. Colaborează la „Lumea ilustrată”, revistă în care publică „Vestitorii primăverii”, „Fatma”, „Noapte de vară”, „Vântul”, „Rugămintea din urmă”, „La părău”, iar în anul 1893, la 28 noiembrie, sub direcția lui Vlahuță și a lui V.A. Urechia, vede lumina tiparului primul număr al revistei „Vieața”, la care colaborează și Coșbuc. În 1893 îi apare prima culegere de versuri „Balade și
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
cu un ochi de apă / Cel de focă stinge pe cel de apă / Cel de apă stinge pe cel de focă ... De-o fi pocită (numele celui/celei în suferință) de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă părău, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare ... De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă părău, Să vadă lumea că-i pocitor, deochetor. De-o fi de codru, pice-i frunza / Să vadă lumea că-i pocitor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de focă ... De-o fi pocită (numele celui/celei în suferință) de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă părău, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare ... De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă părău, Să vadă lumea că-i pocitor, deochetor. De-o fi de codru, pice-i frunza / Să vadă lumea că-i pocitor, deochetor De-o fi de vânt, crape-i calul, sece-i aripile, Să vadă lumea că-i pocitor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]