268 matches
-
din muntele Straja, numit Pârâul Crucii, fel de fel de năluci îmbrăcate în uniforme militare din primul război mondial. Apăreau după ploaie, aproape în același loc, și erau învăluite într-o pâclă care se risipea imediat după ce vedeniile dispăreau. Emil Părău era fascinat de toate întâmplările astea. Curând, avea să afle că tocmai în locul acela, la Pârâul Crucii, muriseră în primul război mondial sute de soldați români. Iar că în toți munții ăștia ai Vâlcanului au pierit atunci cam 5400 de
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
astea. Curând, avea să afle că tocmai în locul acela, la Pârâul Crucii, muriseră în primul război mondial sute de soldați români. Iar că în toți munții ăștia ai Vâlcanului au pierit atunci cam 5400 de militari. Biserica ridicată de Emil Părău la Straja "L-am întrebat pe călugărul Varlaam, stareț la mânăstirea Sadova, ce-ar putea să însemne toate poveștiile astea cu vedeniile de la Pârâul Crucii. Mi-a zis că asemenea apariții pot fi în locuri unde au murit oameni, fără
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
noi, cei care știam istoria locurilor, am luat povestea asta ca pe un nou semn”. De atunci, în fiecare noapte senină, crucea se vede acolo, pe vârful Straja, plină de lumini, ca un mănunchi de stele atârnate de cer. Emil Părău era ctitorul ei, iar gândul ăsta îi umplea sufletul de mândrie. "Nu, nu era bine deloc ce mi se întâmpla. Îmi plăcea să aud cum mă laudă lumea, cum zic oamenii despre mine că sunt ca un sfânt, doar pentru că
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
laud câtuși de puțin, vreau doar să spun că și asta m-a ajutat enorm să-mi găsesc liniștea. Și mă rog tot timpul la Dumnezeu ca lucrurile să rămână așa”. Pe lângă toate astea, ascultând de îndemnul călugărului Varlaam, Emil Părău a mai ridicat o redută în lupta lui cu diavolul. În 1999, mai jos puțin de cruce, într-un loc numit "La Constantin”, a ridicat o biserică din lemn, alegând hramul Sfinților Constantin și Elena. Ziua în care s-a
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
este unul dintre răspunsurile oferite din public, când au fost întrebați dacă situația din firmele de call center românești este similară cu cea prezentată în piesă. Fenomenul este extins, iar oamenii, oriunde s-ar afla, întâmpină aceleași probleme. Foto: Dorin Părău Studenții DAT din anul III Actorie se pregătesc intens pentru spectacolul lor de licență, primul dintre cele două, sub îndrumarea lui Bogdan Sărătean, regizor și cadru didactic asociat al DAT. Acest spectacol este o provocare, în primul rând, grație textului
Musicaluri și spectacole-lectură la Departamentul de Artă Teatrală Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105817_a_107109]
-
contemporană, iar, în al doilea rând, datorită temelor de actorie și de reflecție propuse tinerilor studenți. Iubirea la oameni de Dmitri Bogoslavski este primul text dramatic scris de un autor bielorus, tradus în limba română de către Raluca Rădulescu. Foto: Dorin Părău În iunie 2015 în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu a avut loc un spectacol-lectură cu textul Iubirea la oameni, în regia lui Bogdan Sărătean. În spectacolul-lectură au fost implicați studenți ai Departamentului de Teatru al ULBS, alături de actori ai
Musicaluri și spectacole-lectură la Departamentul de Artă Teatrală Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105817_a_107109]
-
de atunci ca în ultimul an de studiu textul să fie transformat în spectacol de licență în care să fie implicat tot anul de arta actorului. Această idee urmează să fie finalizată în luna februarie a anului 2017. Foto: Dorin Părău Acțiunea se petrece în mediul rural, într-o Bielorusie înghețată de frigul nesfârșit și de lipsa de perspective. Narațiunea desprinde diverse tipuri posibile de raportare la sentimentul universal al iubirii. Personajele sunt pasionale, dar ajung foarte greu, și numai în
Musicaluri și spectacole-lectură la Departamentul de Artă Teatrală Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105817_a_107109]
-
altare Cu zei faimoși și Afrodite Misterele din stalactite, Cu feți-frumoși și cosânzene Și vise-n roua de sub gene. Nu vreau a rătăci prin umbre Cu dor de tine mă pătrunde Ascunde-mă în gândul tău Lăsându-ți lacrima-n părău Ascultă-mi liniștea din pași Mă bucură cu îngerași Și-n noaptea albă de argint Mă crede, prințe din Corint, Din suflet lin, floare de crin În adieri de rozmarin Topind dureri în jar de clipe Lasă iubirea să-nfiripe
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1329269382.html [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
2016 Toate Articolele Autorului de când stai ascuns în creioanele mele colorate? adevărul e că în sertar acestea stăteau cuminți și numai acum în zori le-am auzit șoptind verdele e musai să picteze o inimă cât muntele din fața casei roșul păraiele de dor iar orange cascada unde se revarsă secundele așteptărilor. albastrul nu are astâmpăr și le tachinează pe fiecare cum că el trebuie să aibă domnia că numai așa se poate răcori soarele și va culege roua florilor de mac
ÎN ZORI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1465027844.html [Corola-blog/BlogPost/378163_a_379492]
-
turmă , printre ele să te strecori , până la apă să le conduci , ca toate în voie să beie , așa cum doresc. Din Zgleamăn pân la Halauă Ogrădeasa sentinde cu iarba cea bună , cu iarba de soi , ce este bună azi pentru oi . Părăul , și astăzi se scurge , și astăzi apa o duce la vale printre cele două râpi uriașe, două prăpăstii fiind și azi între Ogrădeasa Bogății de Jos și cea a Vadului cusută cu spini . Rămâne pășunea , iarba rămâne , să fie păscută
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1465634369.html [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
uneori cu turma , cu oile mele . Pe acolo , păstoru e-n față la turmă , și oile cu grijă îi pasc pân la picioare, auzindu-le suflul și pașii. Ogrădeasa e cântecul oii ce vine-n pășune , chemarea la apă-n părău , din umbră oaia să bea să-și stâmpere setea . Acolo , oile-și cântă cântarea , cântarea ierbii, cu pașii în grabă , până pe muchia staului cu găleata cea plină ce ochi-ți încântă și te îmbie gustu să-i simți, până-n izvoare
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1465634369.html [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
plutind înspre cer , inunda văzduhul și Ogrădeasa în note sublime , pân” la Halauă , pe Imașul din Jos . O floare Ogrădaesa mi-a fost , o floare aprinsă în joc de lumini , cu raze tivită , cu picuri de apă ce curg în părău la umbră prin tufe . Acolo păscând , turma îmi văd , cu pașii în rouă iarba călcând ,până pe muchia dintre un azi obosit , și-un ieri ce zboară pe aripa vântului , prin Ogrădeasa și Zgleamăn . Pașii oilor rămân în memorie , prin iarbă
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1465634369.html [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
oile-s aproape , în raze de soare ce-ți zvântă privirea e Ogrădesa în floare pe muchia zilei . Pe ici pe colo , mai găseam pomnițe de pădure, mai găseam căpșuni, însă destul de rar . Îmi amintesc de tufele de la Ogrădesa dinspre părău dar nu-mi amintesc nimic de tufele de la vârful Ogrădesei , nu știu , n-au fost atunci deloc , ori am uitat eu dar ele erau acolo , căci anii s-au dus ca frunza pe ape , ca libelula din tăul de la Ogădeasa
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1465634369.html [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
amintesc nimic de tufele de la vârful Ogrădesei , nu știu , n-au fost atunci deloc , ori am uitat eu dar ele erau acolo , căci anii s-au dus ca frunza pe ape , ca libelula din tăul de la Ogădeasa . Pe atunci parcă părăul avea mai multă apă, nu ca și azi , când un firicel mic de apă doar curge . 11 aprilie 2015 Referință Bibliografică: Ogrădeasa / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1465634369.html [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
ei. S-au mutat lângă sat, umblă pe ulițe nestingheriți, prin ogrăzi. Doar acolo mai au ce vâna. Astă-seară, plecând din Arsuri spre târlă, am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii. Peste o săptămână le mai tai una. Că am vreo 30 de oi în plus. Între timp, poate se mai dezmeticesc posesorii de arme, și realizează că lăcomia și fudulia lor distrug un întreg ecosistem.
Am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii by https://republica.ro/am-taiat-cea-mai-grasa-oaie-pe-care-o-aveam-si-am-lasat-o-intr-un-parau-s-o-manance-lupii [Corola-blog/BlogPost/338918_a_340247]
-
în lume Doru îmi calcă pe urme Și nu-i colb purtat de vânt, Ce doru greu, de pământ! Unde talpa mi-o călcat, Florile s-or ridicat! Unde-am vărsat lacrima, Iute o crescut salca. N-o săcat niciu-un părău Dă câte lacrămi vărs eu, Curge mai învolburat, Apa de-unde am plecat. N-o ploiat Doamne de-o lună, Lacrămii cine să-i spună? N-o ploiat Doamne de-un an, Da lacrămi io încă am. Unde găndu` rătăcește
POEMUL RĂDĂCINILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Poemul_radacinilor.html [Corola-blog/BlogPost/364672_a_366001]
-
Titlul I Dispoziții comune referitoare la fondul forestier și vegetația forestiera din afara acestuia Articolul 1 Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvica, iazurile, albiile păraielor, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii, constituie, indiferent de natură dreptului de proprietate, fondul forestier național. Articolul 2 Abrogat. ----------- Art. 2 a fost abrogat de art. 18 din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 139 din 5 octombrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174745_a_176074]
-
Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.938D/2006 și nr. 1.940D/2006, având ca obiect aceeași excepție, ridicată de Daniel Răileanu în Dosarul nr. 4.610/2006 al Tribunalului Hunedoara - Secția civilă, respectiv Constantin Părău în Dosarul nr. 4.608/2006 al aceleiași instanțe. La apelul nominal, se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent arată că, și în aceste dosare, partea Direcția Generală de Pașapoarte a transmis note
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184473_a_185802]
-
art. 38 lit. a), art. 39 alin. (6) și ale art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Excepțiile au fost ridicate de Florin Tudor, Daniel Răileanu, Constantin Părău, Florin David și Laurențiu-Marian Solomon în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri ale Direcției Generale de Pașapoarte de transformare a măsurii de suspendare a dreptului de a folosi pașaportul în măsura de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184473_a_185802]
-
a dispozițiilor art. 38 lit. a), art. 39 alin. (6) și ale art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, excepție ridicată de Florin Tudor, Daniel Răileanu, Constantin Părău, Florin David și Laurențiu-Marian Solomon în dosarele nr. 4.612/2006, nr. 4.610/2006, nr. 4.608/2006, nr. 3.200/2006 și nr. 3.142/2006 ale Tribunalului Hunedoara - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184473_a_185802]
-
iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public comunal, potrivit H.C.L. nr. 22/2009"; b) la secțiunea I "Bunuri imobile", litera G "Baze sportive", la poziția nr. 278, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață 5000 mp, Vecini: N - Părău, S - teren pentru construcții sociale, E - Părău, V - parcela Csetefar", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniu public comunal, potrivit H.C.L. nr. 18/1999, H.C.L. nr. 51/2008"; ... c) la secțiunea I "Bunuri imobile" se introduce o nouă literă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222391_a_223720]
-
Domeniul public comunal, potrivit H.C.L. nr. 22/2009"; b) la secțiunea I "Bunuri imobile", litera G "Baze sportive", la poziția nr. 278, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață 5000 mp, Vecini: N - Părău, S - teren pentru construcții sociale, E - Părău, V - parcela Csetefar", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniu public comunal, potrivit H.C.L. nr. 18/1999, H.C.L. nr. 51/2008"; ... c) la secțiunea I "Bunuri imobile" se introduce o nouă literă, litera J "Terenuri neocupate de construcții", cuprinzând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222391_a_223720]
-
nr. 249, coloana "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Mihăileni Strada Gruiului", iar coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "nr. top. 304, Lungime = 306 m"; - la poziția nr. 252, coloana "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Mihăileni Strada Părău", iar coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "nr. top. 370, Lungime = 276 m"; - la poziția nr. 259, coloana "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Metiș Strada Grădiniței", iar coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "nr. top
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258607_a_259936]
-
poziția nr. 82, coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "de la DJ până la nr. 274 A În Români, lungime = 950 ml"; - la poziția nr. 92, coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "de la nr. 238 la nr. 241, Părăului, nr. cad. 362, Lungime = 147 m, lățime = 8,30 m"; - la poziția nr. 96, coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "de la 187 la Iuga - Valea Mică, lungime = 310 ml, l = 6,70 ml"; - la poziția nr. 279, coloana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258607_a_259936]
-
bucurat de Marele Premiu la Dionysus Festival, Dakovo, Croația, pentru spectacolul We ART free, realizat cu studenți ai Departamentului de Artă Teatrală al Universității “Lucian Blaga”, Sibiu. Regia: Bogdan Sărătean Scenografia: Alexandra Constantin. Muzica originală: Claudiu Fălămaș Light design: Dorin Părău În disribuție: Sergiu Argeșanu, Denisa Pintiuță-Caian / Denisa Lupu, Daiana Mădăras, Marian Bureață / Alin Turcu, Codruța Vasiu, Bogdan Tălmaciu, Ștefania Marola, George Ciucă / Gabriel Graur, Malvina Hanea, Georgiana Codreanu Foto: Alin Praf Evenimentele speciale, extinse în timpul anului de organizatorii FITS, continuă
Experimente teatrale, premiere și conferințe la Naționalul sibian by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105784_a_107076]