268 matches
-
Director General, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu. Distribuția este formată din actori masteranzi: Vladimir Petre, Gabriela Pîrlițeanu, Raj - Alexandru Udrea, Maria Soilică, Claudiu Urse, iar echipa de producție este completată de Luminița Bîrsan (manager proiect), Vlad Bacalu (asistent regie), Dorin Părău (light design) și Tudor Răileanu (sunet). Citește și: TN Craiova: Premiera spectacolului „NORII" de Aristofan Turneul a inclus până acum orașele Târgu Mureș, Pitești, Ploiești și Râmnicu Vâlcea și, până la reprezentația din București (29 noiembrie), va trece și prin Sibiu
Spectacolul #minor, adus la București, în cadrul unui turneu susținut de BRD by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105961_a_107253]
-
Drum de pământ, cu o lungime de 5.000 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografice cadastru 1573, 1560 și asigură legătura între satul Turdaș, zona imobilului cu nr. 7, și locul numit «Părăul Grivului», aparținătoare satului Turdaș, comuna Hopârta", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "34.300", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
control pentru trecerea frontierei: stație de cale ferată, punct rutier sau aeroport prin care se efectuează în mod legal trecerea sau transportul peste frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri; ... f) ape de frontieră: porțiunea din râurile, păraiele și canalele care formează sau întretaie frontieră de stat; ... g) drumuri de frontieră: drumuri sau sectoare de drum care formează sau întretaie frontieră de stat; ... h) mijloace plutitoare: nave și alte ambarcații care servesc la navigație, transport și remorcări; ... I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127117_a_128446]
-
navigabil principal și se modifică potrivit cu schimbarea naturală a acestuia, cu excepția sectorului regularizat al răului Mureș, pe care frontieră rămîne neschimbată, așa cum este stabilită în documentele de demarcare prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul acord. (2) Pe râurile nenavigabile, păraie sau canale, traseul liniei frontierei se schimbă potrivit cu mutarea mijlocului lor, provocată de schimbările naturale ale configurației mălurilor acestora. ... (3) Insulele aflate în râurile de frontieră vor fi atribuite uneia sau celeilalte părți contractante, în funcție de poziția lor față de linia de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127117_a_128446]
-
d) Să se asigure păstrarea stalpilor, movilelor, bornelor, a semnelor de delimitare, precum și a mărcilor pe arbori; ... e) Să ia măsurile necesare că, prin doborarea arborilor destinați tăierii, să nu se acopere sau să nu se întrerupă drumurile, cărările, șanțurile, păraiele etc., și să lase accesul liber în pădure sau la locul de depozitarea materialului lemnos fasonat; ... f) Să nu cedeze sau să nu transmită sub nici o formă exploatarea materialului lemnos ce i s-a atribuit sau aprobat, altui beneficiar fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]
-
Titlul I Dispoziții comune referitoare la fondul forestier și vegetația forestiera din afara acestuia Articolul 1 Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvica, iazurile, albiile păraielor, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii, constituie, indiferent de natură dreptului de proprietate, fondul forestier național. Articolul 2 Șunt considerate păduri, în sensul prezentului Cod silvic și șunt cuprinse în fondul forestier național, terenurile acoperite cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168330_a_169659]
-
urgență a Guvernului nr. 114/2009 privind unde măsuri financiar bugetare, excepție ridicată de Sofia Hegyi, Maria Rodica Rusu, Eleonora Turcu, Voichita Dorina Careja, Liliana Viorica Georgiana Coandă, Adina Tatiana Grecu, Maria Ghiță, Evantia Ilie, Melita Mihaela Ștef, Georgeta Elena Părău, Florea Sgâr, Leontea Gruiță și Eugenia Mateș în dosarele nr. 2.276/97/2010, nr. 2.277/97/2010, nr. 2.278/97/2010, nr. 2.270/97/2010, nr. 2.271/97/2010, nr. 2.272/97/2010, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237416_a_238745]
-
Guvernului nr. 114/2009 privind unde măsuri financiar-bugetare, excepție ridicată de Rodica Sergina Jiga, Sofia Hegyi, Maria Rodica Rusu, Eleonora Turcu, Voichita Dorina Careja, Liliana Viorica Georgiana Coandă, Adina Tatiana Grecu, Maria Ghiță, Evantia Ilie, Melita Mihaela Ștef, Georgeta Elena Părău, Florea Sgâr, Leontea Gruiță și Eugenia Mateș în cauze având ca obiect obligarea Casei Județene de Pensii Hunedoara la recalcularea pensiilor acestora în temeiul art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237416_a_238745]
-
Guvernului nr. 114/2009 privind unde măsuri financiar-bugetare, excepție ridicată de Rodica Sergina Jiga, Sofia Hegyi, Maria Rodica Rusu, Eleonora Turcu, Voichita Dorina Careja, Liliana Viorica Georgiana Coandă, Adina Tatiana Grecu, Maria Ghiță, Evantia Ilie, Melita Mihaela Ștef, Georgeta Elena Părău, Florea Sgâr, Leontea Gruiță și Eugenia Mateș în dosarele nr. 2.275/97/2010, nr. 2.276/97/2010, nr. 2.277/97/2010, nr. 2.278/97/2010, nr. 2.270/97/2010, nr. 2.271/97/2010, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237416_a_238745]
-
și Erika, cu domiciliul actual în Germania, Nurnberg, Hesselberg Ring 1. 154. Salena Aristița, născută la 11 ianuarie 1951 în localitatea Louny, Cehoslovacia, fiica lui Fotciuc Andrei și Magdalena, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Louny, ul. Husova 2211. 155. Părău Mircea Teodor, născut la 19 august 1960 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Părău Teodor și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, Bielefeld, Rottsiek 85. 156. Bodo Josef, născut la 29 mai 1966 în Arad, județul Arad, România, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198311_a_199640]
-
la 11 ianuarie 1951 în localitatea Louny, Cehoslovacia, fiica lui Fotciuc Andrei și Magdalena, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Louny, ul. Husova 2211. 155. Părău Mircea Teodor, născut la 19 august 1960 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Părău Teodor și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, Bielefeld, Rottsiek 85. 156. Bodo Josef, născut la 29 mai 1966 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Bodo Desji Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Koln, Berlinerstr. 87. 157
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198311_a_199640]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 și 697 bis din 24 septembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La anexa nr. 36 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Părău", secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 53 se introduc douăzeci și unu de noi poziții, pozițiile nr. 54-74, conform anexei nr. 1. 2. La anexa nr. 48 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ucea", secțiunea I "Bunuri imobile" după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222226_a_223555]
-
nr. 3. ... Articolul II Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 21 aprilie 2010. Nr. 380. Anexa 1 Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Părău *Font 8* SECȚIUNEA I Anexa 2 Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ucea *Font 8* SECȚIUNEA I Anexa 3 Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Voila *Font 8* SECȚIUNEA I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222226_a_223555]
-
nu se pot defrișa. Nu pot de asemenea să fie defrișate în vederea constituirii de islazuri, pădurile prevăzute la art. 1, alin. f și g din codul silvic, precum și acelea care se găsesc pe terenuri umede cu panțe repezi, pe coastele păraielor sau a râurilor, si a caror constituție mineralogica le-ar face - prin despădurire - să fie supuse alunecărilor, surpăturilor și eroziunilor. Se va rezervă asemenea terenurile necesare mijloace de transport pentru instalațiuni industriale, construcțiuni forestiere, locuri de depozite, pepiniere etc., în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
actual în Germania, 68535 Edingen, Robert Kochstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Hipodrom I, Aleea Călărașilor nr. 3, bl. I, județul Sibiu. 111. Pfeifer Emilia, născută la 3 noiembrie 1964 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Părău Octavian și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 15370, Vogelsdorf, Heinerstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, str. Gloria nr. 54, județul Sibiu. 112. Ruck Gabriela, născută la 30 septembrie 1969 în Arad, județul Arad, România, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
204; suprafața construită: 183,5 mp; zid din cărămidă, acoperiș din țiglă; suprafața construită: 84 mp; zid de cărămidă, lemn și pământ; suprafața totală: 4.102 mp; vecini: E: Drum; V: Parohia Reformată; N: Parohia Reformată; S: Sereș Carol și Părău Gudii"; - la poziția nr. 10, coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 11/2003" - la poziția nr. 11, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Meseșenii de Sus nr. 291; suprafața construită: 409 mp; zid din cărămidă, acoperiș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195935_a_197264]
-
Feldioara Sate: Feldioara, Colonia Reconstrucția, Rotbav Comuna Hoghiz Sate: Hoghiz, Bogata Olteană, Cuciulata, Dopca, Fântâna, Lupșa Comuna Homorod Sate: Homorod, Jimbor, Mercheașa Comuna Jibert Sate: Jibert, Dacia, Grânari, Lovnic, Văleni Comuna Măieruș Sate: Măieruș, Arini Comuna Omieniș Sat: Ormeniș Comuna Părău Sate: Părău, Grid, Veneția de Jos, Veneția de Sus Comuna Racoș Sate: Racoș, Mateiaș Comuna Șoarș Sate: Șoarș, Bărcut, Felmer, Rodbav, Seliștat Comuna Ticușu Sate: Ticușu Vechi, Cobor Comuna Ungra Sate: Ungra, Dăișoara Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Feldioara, Colonia Reconstrucția, Rotbav Comuna Hoghiz Sate: Hoghiz, Bogata Olteană, Cuciulata, Dopca, Fântâna, Lupșa Comuna Homorod Sate: Homorod, Jimbor, Mercheașa Comuna Jibert Sate: Jibert, Dacia, Grânari, Lovnic, Văleni Comuna Măieruș Sate: Măieruș, Arini Comuna Omieniș Sat: Ormeniș Comuna Părău Sate: Părău, Grid, Veneția de Jos, Veneția de Sus Comuna Racoș Sate: Racoș, Mateiaș Comuna Șoarș Sate: Șoarș, Bărcut, Felmer, Rodbav, Seliștat Comuna Ticușu Sate: Ticușu Vechi, Cobor Comuna Ungra Sate: Ungra, Dăișoara Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Titlul I Dispoziții comune referitoare la fondul forestier și vegetația forestiera din afara acestuia Articolul 1 Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvica, iazurile, albiile păraielor, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii, constituie, indiferent de natură dreptului de proprietate, fondul forestier național. Articolul 2 Abrogat. ----------- Art. 2 a fost abrogat de art. 18 din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 139 din 5 octombrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113902_a_115231]
-
lista localităților basarabene care depășeau 500 de persoane. Zamfir Arbore, în „Dicționarul geografic al Basarabei" (1904), ne-a lăsat moștenire următoarea informație: Limbenii Noi, sau Leonardovca, sat în jud. Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
Veneția de Jos, mai demult "Venetia de Jos" (în , în ) este un sat în comuna Părău din județul Brașov, Transilvania, România. Numele satului Veneția de Jos este legat de Râul Venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineții, sau ar avea origine slavă, desemnând un teren mlăștinos. Unii localnici sunt ferm convinși că numele satului l-
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
dar, întrucât în timpul alegerilor din 1946, a avut loc o mare revoltă a sătenilor, deoarece oamenii nu erau multumiți de felul în care se vota, drept pedeapsă, după multe arestări ordonate de către comuniști, s-a dispus mutarea Primăriei în satul Părău, unde este și astăzi. Veneția de Jos este și locul natal al Lidiei Jiga, dresoarea de lei, tigri și pantere. Îmblânzitoarea de feline a murit în 1970 la Harkov, Uniunea Sovietică, fiind sfâșiată și mâncată de lei.
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
închis, muncitorii de acolo au fost disponibilizați, au primit ajutoare de la stat, cei mai mulți dintre ei s-au pensionat. De-a lungul timpului, satul, având la bază familia, s-a dezvoltat pe cei doi versanți ai văii, înspre fundul ei, între păraie împădurite constituindu-se cele câteva cătune: Borăști, Curășăști, Jăcești, Bârzogănești, Bârstăneși, Codrești, Găndrești, Băcești, Popicești, Bologești. Geografia locului și așezarea familiilor din respectivele cătune au fost cândva versificate: "Ciurcu, Cureș, Vagon, Jac, Imbrea, Budulău, Nonic, Hup, Cocoș, Dămian, Șilip". De
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și se gunoia natural prin prezența oilor și vitelor mari la pășunat, cu excepția boilor, care se duceau în ciurdă pe platoul de pe Muntele Mare. Mai la îndemâna oamenilor erau locurile de pe terasele cu pante domoale de desupra satului, delimitate adeseori de păraie mari și foarte adânci, datorate eroziunii solului, de obicei împădurite, unde puteau zăcări în timpul verilor toride oile și vacile însoțite de viței: Doștină, Orziște, Lucaci, Față, Cărbunări. O atenție deosebit acordau sătenii ternurilor mai îndepărtate aflate la 5-6 km de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
pe când iarna îngheață. Localnicii/bătrânii au avut un adevărat cult al fântânilor cu izvoare bogate și apă bună care înseamna sănătate. Erau în sat câteva fântâni recunoscute pentru apa rece și dulce: la Cocoș/Bârstănești, sub drum, La Cârstea, în fundul părăului de la Băcești, spre Pitea, Fântâna Popii. Fântânile acestea, de mici adâncimi, erau construite din piatră și acoperite cu o lespede mare peste care s-a pus un strat gros de pământ. Nefiind adânci, apa se împrospăta mereu de un izvor
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]