11 matches
-
Numele satului e scris în documentele vechi „la Darconiți”,”la Dîncăuți”, ”la Vărcăuți” și numai în 1764 apare coredr - Dărcăuți. Este atestat documentar la 5 iulie 1680 , cînd ” Grigore Tăbîrță din Darconiți de acolo...au mărturisit cu sufletele lor înaintea părcălabilor de Soroca cum că Vasile Mîrzac,șetrar pe Căinar” , a avut un șir de moșii, pe care le-a pierdut ” cînd au venit cazacii lui Kunițki”. Moșia , inclusiv 3.173 des. de pamant arabil și 27 des. de pădure,cu
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau cazurile minore. Țările Române erau împărțite în unități administrativ-teritoriale, numite județe (Țară Românească-în număr de 16) sau ținuturi (Moldova-în număr de 24) în jurul cetăților, curților domnești și orașelor. Părcălabii cu atribuții administrative, juridice și militare și stărostii în Moldova sau sedetii sau județii cu atribuții fiscale și juridice în Țară Românească, administrau ținuturile ori județele. Orașele aparțineau domnitorului, iar în fruntea orașului era ales un șoltuz în Moldova sau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
noi astăzi de ne vedem cu ochi, cari se îmbrăcau ei cu postav adus din Lemberg, iar cucoanele cu mătase din Cetatea Albă; și, de câte ori voim a spune povești de tătari sub corturi și oameni jumătate sălbatici, protestează boierul Manoil, părcălab de Hotin, Stanciu de la Cetatea Albă și-mpreună cu ei Tudor Vascanu, Ioan Băiceanu, Oane Pântece, Albu Spătaru și ceilalți. Din acest triunghi format în documentele noastre de pârcălabul de Hotin, cel de Cetate Albă și cel de Chilia nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
procurorul. Rugăm pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare a nu mai da crezământ acestor infami calomniatori: Iorgu Papafil; Iancu, advocat; Ion, proprietar; Pavel Gorgas; Ion Racoviță, proprietar mare; Gh. Mironescu, advocat; Inginer Vincler; Mirea N. Florescu; C. Florescu; Părcălabul D. Fruiu; Vasile Pamfil; D. Vasiliu; G. Pușcașul; Ilie Maglianu; I. Botez; G. Bălănescu; V. Bușilă; G. Chrisoscoleu; M. Radovici; D. Selveanu; Ion G. Popescu; N. A. Bercan și Ion Gheorghiu. Lucrul pare cam încurcat; dar putem să ne deslușim pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au poposit la o cetate foarte puternică. Cetatea a fost asediată și de Mihai Viteazul În anul 1600, an În care domnitorul a pregătit Unirea celor trei provincii românești. Cronicele menționează șirul lung de evenimente și numărul mare de domnitori, părcălabi, regi și prinți care au condus ostilitățile de cucerire a cetății. Sintetizând șirul lung de evenimente, profesorul Al.Husar de la Universitatea ieșeană, autorul studiului Cetăți pe Nistru, scrie: Istoria Hotinului se varsă În albia istoriei nostre, În context european, În jurul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Răchiteni, să stea zapciu asupra oamenilor , să taie lemn după izvodul ce s-au trimis și să-l pornească, să-l aducă aici cu carăle lor, la Trei Sfetitele.” La 9 aug. 1742 (7250): „O carte legată la Ioniță Pisoțchi, părcălabul de Baia, să stea zapciu asupra târgoveților de Baia să pornească cum mai în grabă șindila Trei Svetitelor și a Bărboiului, ce sânt datori până într-o săptămână.” - Cum se vede, mărite Spirit, și biserica Bărboi a fost acoperită tot
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
jumătate a anului 1551, cu gândul să-l doboare de pe tronul Moldovei pe Ștefan Rareș. Pedepsirea lor era necesară: „Iar Alixandru-vodă [Alexandru al II-lea Mircea - n.m.] au trimis înainte pre Dragomir vornec și Mitrea comis, Bratul păharnic și Ion părcălab, cu oaste la București la Vintilă-vodă și lotrii aceia, fiind Vintilă-vodă în scaun 4 zile” [Cronica Bălenilor]‚ mai sus evocatul Iurie spătarul [l-a chemat și Orăș] a fost, se pare, ucis; și-a pierdut, în orice caz, toate bunurile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deosebit... Și care-i acel lucru atât de însemnat? Acest fustaș, împreună cu nevasta lui, scriu: „Deci noi ne-am socotit și ni-am învoit de l-am dat danie la svînta besiarică la Sveti Neculaiu caria iaste făcută de Luca părcălabul de Chișinău care iaste pe Ulița din Afară”. Păi acestei biserici îi mai zice și Sfântul Nicolae cel Sărac. Dacă vrei s-o vezi, ai de mers oleacă, pentru că se află tocmai în celălalt capăt al uliței. Cam acolo de unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bază între ,,Tăcerii'' și intersecția Drumul Sării/Str. Lt. N. Găină, apoi pe un traseu modificat pe Str. Lt. N. Găină, Drumul Taberei, Bd. G-ral Vasile Mîlea, Bd. Iuliu Maniu, Sos. Cotroceni, Str. Constantin Noica, Str. Mircea Vulcănescu, Str. Baldovin Părcălabul, Str. Gării de Nord cu întoarcere prin Str. Witing, Calea Plevnei, Str. Constantin Noica, Sos. Cotroceni, Bd. Iuliu Maniu, Bd. Vasile Mîlea, Drumul Taberei, Drumul Sării, apoi traseul actual. Liniile 126, 137, 138, 168, 268, 368, N116 și N120, pe sensul spre centrul
Traseele RATB din zona Răzoare, modificate () [Corola-journal/Journalistic/24644_a_25969]
-
dintr-un respect pentru strămoșul lor, ci ca să-și justifice dreptul de proprietate asupra peticului de pămînt la care ajunseseră după împărțirea moșiilor, cu fiecare generație. La 1751, Toader Brahă, ginerele Mariei Strășculeasa, s-a declarat din neamul lui Iurașcu Părcălab 46. Și alți răzeși de la Romănești, Stănești, Tureatca și Nahoreni se considerau din neamul lui Iurașcu, dar nimeni nu purta numele lui Iurașcu. După anexarea Bucovinei de către austrieci, numai un număr restrîns de boieri au putut îndeplini condițiile pentru primirea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu multe ifose boierești, l-a considerat pe bunicul său descendent din Iurașco părcălab de Hotin!! O pretenție tot așa de copilărească și de ridicolă, ca și aceea a unui oarecare să-i zicem Ștefan, care s-ar pretinde descendent din Ștefan cel Mare!... Că Vasile Iurașcu era venit din Bucovina, este mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]