111 matches
-
cinstiți și curați și mai spălați ca Ioana lui Floricel, după care, de nespălată ce-i, pute și pământul pe care calcă. O trimisă tat-su să-mi aducă clopotul ăsta pentru Joiana. Că-i dată dracu de n-are păreche vaca asta! Tot timpul se răznește la păscut, de n-o mai găsești prin tufe și hogașe. Auzi ce frumos sună! Îl luă de zgardă și-l bălăngăni. - Sună frumos, ca ăl de la Biserica Mare și strălucește ca soarele, preciză
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
te simți nemuritor, te... —Doamne! Don Quijote, eu nu asta vreau, să fiu nemuritor! Unul din neamul meu, chiar creatorul unui Luceafăr a zis: De poftiți la nemurire— Cât o am, v-o vând acuș! Ca să-i cumpăr dragei mele O păreche de mănuși...” — Străinule, nu te înțeleg, nu caut vorbe pe ales. Te-aș întreba însă altceva: ”Cele mai cumpllite înfrângeri nu-s renunțările la vis?” (Radu Gyr) — Mă lași mut. Totuși ești tu un învingător? — Știu doar atât: învins nu
ÎNTÂLNIRE CU DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1425041188.html [Corola-blog/BlogPost/367839_a_369168]
-
se învelească și el cu o bucată de cer. Noroc că adurmea pe dată și nu mai tremura de frig. Hai, hei, hei și după ce a bătut el cu piciorul toate țările, că i s-au tocit o mie de părechi de opinci și a stat de vorbă cu oamenii prin sate și prin târguri... și a stat de vorbă cu popoarele, cât a putut și el să stea de vorbă, că de acum Sfântul Petru era cam bătrân, a luat
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_dumnezeu_sfantu_p_stefan_dumitrescu_1336041639.html [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
altă dată vor fi căutat piatră pe aici (...) De cealaltă parte a satului, pe culme, Vasile Lupu, pribeag în aceste părți, de frica tătarilor, a durat într-o vară o biserică de lemn pentru ascunzătoarea sa. Ea nu-și are părechea aiurea. Clădită întocmai după chipul bisericilor de piatră, are și cadrul fereștrilor și cuibul de împrejmuire făcute dintr-un lemn tare de stejar care ține de două sute cinzeci de ani. Pomelnicul începe și astăzi cu numele lui Vasile Voievod"". Lăcașul
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
relatat de cronicarul Ion Neculce în letopisețul său, cu următoarele cuvinte: ""Atuncea au arsu leșii și tătarîi multe curții boiarești la țară și la Iași. Ars-au în Lungani, în Obrezeni, în Popi, în Doroșcani, la Leca, în Căcărădzeni 2 părechi, în Podobiții, într-alții Lungani, în Albesștii, în Brăeștii, în Prigoreni, în Gănesștii, în Tîrgul Frumos, în Crivesștii, în Petrișu, în Heleșteieni, în Hăbășesștii, în Ruginoasa, în Hălăucesștii, în Cozmesștii, în Purcelesștii, în Stolniceni, în Pășcani și pe alte locuri
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
Cantemir, va lăsa lui Neofit, egumenul mănăstirii, lucruri de preț și cărți: „una carte Sfada lumii cu înțăleptul ("Divanul" lui Dimitrie Cantemir), una Psaltire de a lui Dosoftei mitropolitul ("Psaltirea" în versuri), nouă cărți de beserică, una liturghie tîlcovană, una păreche călămări cu sidefuri, de masă”. Ctitorii și diverșii donatori au înzestrat mănăstirea cu numeroase cărți, obiecte și proprietăți: sate, vii, vitele și heleștee. Printre proprietățile funciare ale mănăstirii, pe lângă terenurile din jurul mănăstirii, mai pot fi menționate satele Ciulești (danie a
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
știm pe cine să admirăm mai mult, pe d. V. A. Popovici sau pe d. Dame? Pe maestru sau pe elev? Noumenon sau phenomenon? Prototipul sau clișeul? Odată ne-ntrebam cu uimire: Și cine oare-n lume să poată sta păreche Cu-al geniilor geniu, cu Popovici - Ureche? Dar astăzi am găsit perechea și n-o mai căutăm. E d. Dame. D-sa e un tânăr inteligent și pricepe oamenii, înțelege veacul în care e astăzi România. Căci nu toate țările Europei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
binefăcătoare în dezvoltarea noastră. Cel mai mare noroc pentru bătrâni a fost desigur acela de a nu ști latinește. Luând limba astfel cum crescuse ea în propria ei individualitate, bătrânii au creat o ortografie pentru români cum ea nu are păreche în nici una din limbile moderne. Înzestrați cu o fineță nemaipomenită a auzului și cu un bun-simț de care noi ne-am înstrăinat de mult, ei au simțit care dialect anume - daca putem numi dialecte deosebirile dintre noi - este acela ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel puțin curajul opiniilor sale și ale confraților săi nihiliști. Dar curajul opiniunilor e o virtute cetățenească, necunoscută în tabăra roșiilor. Cu o mlădioșie vrednică de diplomații bizantini și cu un spirit de neadevăr care cu greu și-ar găsi păreche, d. Brătianu a negat pur și simplu toate celea. Prefectul de Argeș n-a știut nimic de toate împrejurările și s-a luat numai după informațiunile eronate ale dr. Russel. Oare d. Brătianu nu vede că simplul fapt al ascultării
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și a ne pune în pozițiune să lucrăm cu succes etc. Forțe individuale reprezentând nuanțe unite împreună, constituînd unitatea, formând o putere generală compactă de natură a pune în pozițiune să lucrăm cu succes - iată o frază care-și caută părechea în idiomul nostru traco-latin. Cât despre noul ministru al învățăturilor, d. V. Conta, mărturisim că nu ne-am fi așteptat a-l vedea alături cu d. Brătianu și aceasta din mai multe cauze. Întâi, d-sa nu este roșu, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar ce folos? Că, măgaru - i tot măgar Ajungă orice măcar. De multele deci năravuri nemaifiind suferit, Fu ezilat Și condemnat. Să, trăiască. iar la țară după, teapa sa cea veche Și să, fie soț de muncă unui bou fără păreche. Scăzut acum, domnul nostru, din măririle trecute, Cătră, bou, voind să-și facă, din nevoie o virtute, Se puse să fericească, Să, laude, să mărească Numai viața câmpenească Și cu multe argumente vrea să dea adeverire Că nu-i altă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a mai rămas câteva urme la d. Ionescu. A doua observație însemnată ce am făcut-o e că tinerii noștri au început a caracteriza sau, cum se zice în limbagiul teatrului, a "crea rolurile". În piesa "Doi amploiați într-o păreche de ciubote" d-nul Alexandrescu a caracterizat în mod măiestru pe "Sfîșiuță " și cu greu s-ar găsi actor care să joace mai bine acel rol. Afară de aceea d-l Alexandrescu are glas puternic și o dicțiune foarte naturală în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și din contribuțiunea noastră, în ciuda legilor nici măcar o para roșie nu ni se restituie pentru scopurile noastre de cultură. Așa numita "Lege despre egală îndreptățire națională" este aceea cu care se laudă ungurii în lumea mare cumcă nu mai are păreche de liberală. E drept că nici nu are păreche. O lege care să lase ușa deschisă la tot felul de abuzuri ca aceasta nici că se mai află în toată lumea. În părțile ei cele mai esențiale, unde se vede a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
roșie nu ni se restituie pentru scopurile noastre de cultură. Așa numita "Lege despre egală îndreptățire națională" este aceea cu care se laudă ungurii în lumea mare cumcă nu mai are păreche de liberală. E drept că nici nu are păreche. O lege care să lase ușa deschisă la tot felul de abuzuri ca aceasta nici că se mai află în toată lumea. În părțile ei cele mai esențiale, unde se vede a acorda vrun favor naționalităților, numaidecât se moderează prin cuvântul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Saint-Rene Taillandier, un recenzent al autorului din care estragem. {EminescuOpIX 419} despre ceea ce învățăm pe alții; ei cred că trebuie să așteptăm să vie niște inteligențe, comune ca și muștele de pe păreți, pe cari-i produce fără greș connubiul orișicărei părechi omenești, pentru ca să ne lumineze pe noi asupra principiului contradicțiunii! [12 august 1877] TURCIA ["NU SÎNT ASEMENEA ADEVĂRATE... Nu sânt asemenea adevărate toate câte s-au scris în privința retragerei rușilor de pe la strâmtorile Balcanilor. Aceste strategice pozițiuni nu se iau așa de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sus, pentru că, e limpede, în rândurile care invocă violența regăsim deopotrivă umorile omului, năzuința artistului, precum și regulile "practice" ale moralistului care-și afirmă convingerea, interogând retoric: Există etică sau dogmă care să te sature, când îți clocotește sângele, ca două părechi de palme, date cu sete, și ca un picior aplicat profund, acolo unde se cere?". Arghezi desfășoară un spectacol al violenței corporalizate, în care "poezia pumnilor" e semnul convertirii agresivității într-o artă a pugilistului-condeier. Însă această artă se naște
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
întorcând capul și sticlindu-și dinții în lună. - Ce este? întrebă, mișcat de Marenne. - Am tulburat pădurea zimbrilor, răspunse Ale cu Roset . Abatele se simți pătruns de un simțământ de evlavie, privind minunea dumnezeirii, într-o clipă strălucită și fără păreche în eternitate. Îi păru că are nevoie de vorbe explicative și de elanuri lirice; dar tovarășii săi își u rmau cal ea, nepăsători. Dădu și el pinteni calului, înțepat în inimă de o nemulțumire. Apoi se mângâie, cugetând că-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ce strașnică muiere!“. Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate „între Șomuz și între satul Broșteni“, undeva în apropierea Fălticenilor, „un român înalt, adus puțin din spetele late“, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, „nu-i găseai păreche în toată țara Moldovei“. Scorneli scriitoricești! Invocarea „pluralismului lexicografic caracteristic marilor culturi moderne“ pare a-l îndreptăți pe V. Stati să-și exprime liber ideile pe tema aici în discuție. Și ar putea fi așa dacă prin ceea ce face nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
-Ce strașnică muiere! Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate Între Șomuz și Între satul Broșteni, undeva În apropierea Fălticenilor, un român Înalt, adus puțin din spetele late, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, nu-i găseai păreche În toată țara Moldovei. Scorneli scriitoricești! Invocarea pluralismului lexicografic caracteristic marilor culturi moderne pare a-l Îndreptăți pe V. Stati să-și exprime liber ideile pe tema aici În discuție. Și ar putea fi așa dacă prin ceea ce face nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
care parcurge un drum inițiatic; el este urmărit de copilărie, în devenirea sa spre tinerețe. Trăsăturile copilului reies din mărturisirile autobiografice, în mod direct sau indirect din caracterizările altor personaje: "o tigoare de băiet, cobăit și leneș, de n-are păreche", afirmă Ștefan a Petrii. Indirect, din întâmplări, reies și alte trăsături de caracter. Nu numai imaginea realistă a spațiului humuleștean se conturează în Amintiri din copilărie, ci și tendința de a crea o mitologie personală: "Creangă își creează noua sa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
copiilor, scrie: „La trei copii săraci ce vor să Învețe carte să li se dea cîte șase bani de zi de mâncare și la Paști cîte o dulamă de aba de 2 zloți și cîte un ișlic și cîte o păreche de cizme. Și acești 3 copii să nu fie mai mici de zece ani, nici mai mari de 15. Și această milă să li se facă pînă În patru ani, că Într-atîta vreme poate să Învețe și slovenește și rumânește
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
de lei; țăranul mai suferă de greutatea ultimei campanii în Transilvania și, totuși, armata rusească a făcut în urmă o nouă cerere de 12.000 care pentru transporturi de trupe și de proviziuni. Aceasta face mai bine de 24.000 părechi de boi sustrase agriculturii, singura bogăție a țării. Am dat în depeșile mele precedente un tablou al forțelor rusești în acest Principat, dar este greu, chiar autorităților, să aibă un stat precis al acestor forțe. Comandantul de căpetenie face o
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
era nici o încăpere pentru baie, ci numai spălătorie de rufe. Se făcea baie în saloane, în condiții precare, utilizându-se în acest scop un burete, și el trecut cu grijă în inventar. Credem că la cancelarie se aflau "pendula", "două părechi de călimări" și cele peceți cu "insignia ospiciului". La intrarea în Ospiciu exista o tăbliță "pentru arătarea orelor de vizită la bolnavi". În saloane se aflau iconițe cu chipul Sf. Spiridon și o icoană cu "hârtie cu privaz". În acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vânzare era când în ușa unei cafenele, când lângă un pod al Dâmboviței, când în piață etc. etc. Odată avea masa lângă podul gârlei de la Doamna Bălașa. Pentru făcut reclama articolelor ce vindea avea vorbele lui. De pildă: „Doi lei părechea de mănuși, doi lei! În altă parte dați 4 lei ca să vă căzniți câte două săptămâni să le rupeți. La mine dați 2 și le luați rupte gata.“ Sau: „Un leu ciorapul, un leu ciorapul. Pe ăl de-al doilea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
văd atinși în credințele lor“. Știrile ulterioare arătau că lupta a ținut de la 8 jum. dimineața până la 1 jum. după-amiază. Ieșirea s-a făcut prin trei părți. Osman-pașa comanda ieșirea în persoană. De astă dată bucuria populațiunii bucureștene este fără păreche. Toată lumea este pe străzi, drapele, torțe, muzici, procesiuni. Podul Mogoșoaiei rămâne plin până noaptea târziu. Un mare grup de manifestanți se duce la locuința lui C.A. Rosetti spre a-l aclama. Rosetti iese în balcon, răspunde manifestanților și cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]