238 matches
-
nu-i cu nimic mai mult decît originalul, căutăm în chipul nostru din oglindă dorita dezlegare a cine știe căror de demult mistere. Poate din cauză că acolo ne vedem și ochii, și orice oglindire e, de fapt, o întîlnire de oglinzi. Părelnică portiță de ieșire, închisă imediat, prin simetrie, cu alte argumente: , Din unele, foarte limpezi oglinzi emană un subtil regret, acela că, fiindu-ne atît de mult, ne sînt atît de puțin, că ne răscolesc fără ca vreodată să ne aline, că
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
slugii sale Lucky: «gîndește, porcule!», acesta începe să peroreze în stilul pedant-academic al unui profesor". Așadar principiul spiritualist-religios e folosit ca un reactiv al faptului estetic, care își revelă astfel profilul între echilibru și criză, într-o perioadă în care părelnica "descompunere ontologică și axiologică" - avem motive s-o credem - este mai curînd o "metamorfoză spectaculoasă" a continuității salvatoare...
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
cu Dumnezeu în privirea cît cerul" (ibidem). Sau: "într-atîta libertate ți se poate întîmpla orice,/ dar mai ales fericirea care-ți deschide zilnic/ ferestrele să-ți intre cerul senin, proaspăt/ ca aerul de pe valea Buzăului" (Doina). Sau cu o doar părelnică renunțare la nostalgicul imbold: "totul este atît de posibil, atît/ de firesc încît vei uita că în sufletul tău stă ghemuită/ spaima sărăciei de-acasă, baloții de gheață/ gata să cadă din mînia lămpașelor pe care le auzi urlînd" (Hurrah
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
sapiențială) comunicare a lor, într-o perspectivă a relativității. Nimic nu e bătut în cuie în acel mediu de-o infinită, misterioasă diversitate care e Lumea, aplecată precum o Muză absolută asupra textului. Darurile ei sînt derutante în opoziția lor părelnică și nu o dată reversibile în tîlcul ce-l conțin. Alternativ, asistăm la dezontologizarea poemului, restrîns la un glacial joc de forme fascinante în sine și la o ontologizare a lui, la "reînvierea" poemului precum a unui organism asfixiat: "Din metafore
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
de autoare, pentru care copiii par să cumuleze, prin generații succesive, defectele părinților. Experiențele traumatizante și insatisfacțiile infantile își pun pecetea asupra întregii lor existențe". Mecanismul transmiterii unui rău prenatal se complică uneori, sub pana Hortensiei Papadat-Bengescu, pe calea unei părelnice negări, care nu e însă o izbăvire, ci o altă înfățișare, distorsionată, a aberației. Poate că, sub simulacrul unei eliberări, perversitatea sporește: Este interesant cum exacerbarea viciului unuia dintre părinți creează în progenituri un mimetism cu semnul invers, o inversare
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
de seară veniseră, fără să știe de ce, în fața aceleiași librării. În povestirea Uriașul, într-o bună zi, copiii, babele și oamenii din sat, ba chiar primarul și popa văzuseră cum poposise pe ulițele satului un uriaș. O minune sau o părelnică înșelătoare zvoană face vâlvă într-un sat întreg. Dârdora ce se iscă la vestea ivirii uriașului, se sparge ca un balon de săpun colorat a doua zi, când uriașul nu mai este și, în locul însuflețirii din ziua precedentă, rămâne dezamăgirea
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
Delia lăsa pe o masă o cutie, fără să-i invite, dar parcă ademenindu-i, ei alegeau formele simple, cele cunoscute, ba chiar tăiau bomboanele ca să examineze umplutura. Pe Mario îl amuza nemulțumirea mocnită a Deliei lângă pian, aerul ei părelnic distrat. Păstra pentru el noutățile, în ultima clipă venea de la bucătărie cu farfurioara de alpaca. Odată se făcu târziu cântând la pian și Delia îl lăsă s-o însoțească la bucătărie pentru a căuta niște bomboane noi. Când aprinse lumna
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
lui Brumaru e una artificioasă la culme, avansînd pînă la acel artificiu în raport cu sine însăși care poartă numele de manierism. Iluzia este a unui inventar de-o subordonare atentă la obiect(e), în pofida sclipirilor festive, a fioriturilor ce amplifică entuziasmul părelnicei aderențe: „Bucătării, bucătării de vară,/ Creme de zahăr ars strălucitoare,/ Mari șervete de-azur dulapuri-sfinxe,/ Dulci utopii din linguri vechi prelinse;/ Sînii aici sînt plini, coapsele grele,/ Miresmele iau foc de la perdele,/ Luminile se-așează lin pe scaun,/ Din cratițe
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
mișcare. Ocolești precaut palmierii d-lui Agathon și dai să te reîmprietenești cu valurile care, într-adevăr, te recunosc, întrucît îți ling pe dată, lingușitor, tălpile - limbi uriașe, reci, foșnitoare ale unui trup lichid incomensurabil, plin de misterioase făpturi alunecoase, părelnice („clopote verzi” auzea-vedea Poetul)... Te retragi după un timp din îmbrățișarea apei ca să te predai soarelui. Nici nu apuci să-ți zvînți trupul, că te și potopesc jegos aceleași zoaie „muzicale” azvîrlite fără milă din difuzoarele pe care, în euforia
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
totdeauna inedite măcar puțin uzitate pe care le stabilește criticul în materia operelor. Relații ce propun o altă anatomie a lor prin divulgarea unei ,,vascularizări" care degajează concepte, teorii, opinii solicitate de pe un întins areal epocal. Asistăm astfel la o părelnică regenerare a creațiilor (de fapt o aprofundare a substanței lor înzestrate cu o infinitate de latențe), dată de o reală regenerare a interpretării ,,actualizate". Astfel balada Meșterul Manole, ,,mit estetic" de bază la români, apare abordată prin prisma mitului dedalic
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
al sărmanilor înțelepți. N-avea rost să merg mai departe și să întîlnesc aceeași viață, doar că mai bine supravegheată de oameni ai locului, care nu pricep nimic. Acolo, între mărfurile părăsite de cînd lumea, erau mărăcinișuri dese și holde părelnice, ierburi înalte cu spice înșelătoare, goale de bob. Nu trebuia decît să am curajul de a rămîne, de a mă întinde în culcușul vagabonzilor care nu se văd unii pe alții atît de larg e patul și să aștept ziua
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
crai-nou Într-un palat de grâu și de secară; Sau numai a expresiei crai-nou. Momentului când omu-ntâia oară Își saltă-n cer privirea, un ecou. Sau când, pe stâlpii Porții-i și lintou, Brâncuși, să spui, sărutul și-l scoboară. Părelnică, arginturi și zăpadă, I-ai sări-n barcă, tremuri, să nu cadă, De prin albastrul mult, neprihănit. Și sufletul se umple de-o lumină, Ca-n aur o Madonă bizantină Dintr-o celebră frescă, prin zenit... 20 aprilie 2007 Gravură
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
antum, cît și în cel postum, ultimul subordonat în speță inevitabilelor "mutații" ale valorii estetice. Negreșit, din această "bătrînească", apăsată conștiinciozitate, pe-o latură prudentă, pe alta nedispusă la tranzacții, la fluctuațiile clipei, uneori, să admitem, cu dezavantajul unei măcar părelnice posturi pedante, i s-a tras lui Cornel Regman o anume nerecunoaștere în cercurile instituționalizării, dornice de poziții mai "simple", mult iubitoare de partizanat. Dar criticul nu și-a îndoit niciodată genunchii în fața marilor reputații nici ale trecutului, nici ale
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
Gheorghe Grigurcu Critica noastră literară din perioada 1960-1990 alcătuiește - mai încape discuție? - o temă pasionantă. Depinde, desigur, din ce unghiuri și... cu ce mijloace o abordăm. Ion Bogdan Lefter se apleacă asupra ei cu dezavantajul părelnic al unor goluri, "porțiuni de pînză neacoperite" ale tabloului, al nefinisării unor detalii, dar cu avantajul cert al posibilității unor completări și preciziuni "în premieră" ce contribuie la înfăptuirea unității încă neclarificate mulțumitor: "Cu alte cuvinte, spunînd că tabloul e
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
dînsul" și, în aceeași măsură, "un stilist crepuscular, de-o tîrzie sănătate și de un prematur decadentism". E o carieră postumă, să recunoaștem, ieșită din comun, în cuprinsul căreia, sub impulsul mereu augmentat al intenției de-a explica un fenomen părelnic "simplu" printr-un cumul de ipoteze ale complexității, are loc tranziția de la o extremă la alta. Abordarea lui Creangă prin prisma unui șir de speculații imprevizibile a reflectat un soi de dinamizare lăuntrică, de autoîncărcare a temei ce părea epuizată
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
pungășii ca Pamfil Șeicaru? Să torturezi țara ca Vasile Luca și Ana Pauker? Stima și afecțiunea mea, integrale, merg spre acest triptic de ratați". La fel, fie-ne permis a mărturisi că "stima și afecțiunea" noastră se îndreaptă, retrospectiv, spre părelnicul "ratat", neînfrînt nici de temnițe nici de interdicții care a fost Petre Pandrea. Purtînd justiția în sînge, spirit radical și incendiar, slujit de un scăpărător condei, el ni se relevă drept unul dintre cei mai vii autori români ai ceasului
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
străbătute de suflul unificator al unui polemism justificat, cu stenice urmări. Dacă unele cazuri fierbinți sînt deocamdată ocolite, destule altele intră în colimatorul d-tale. Dibuind și veștejind impostura pînă-n cele mai dosnice cotloane, în confidențialitatea scrisorilor, a feluritelor hîrtii părelnic de minimă semnificație, în consemnarea unor convorbiri de demult ce s-ar părea că s-au mistuit în uitare etc., cercetătorul dispune de instrumentul unei expresii energice, care ajunge lesne la incandescență pamfletară. Limbă afurisită, dl N. Gheran se joacă
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
și creditează realul convocat cu o grandilocvență erudită ce ne duce gîndul la Saint-John Perse. înghițit și metabolizat de structura textuală, realul continuă a-și emite semnalele, aidoma acelor viețuitoare studiate de biologi pe un areal vast în care, deși părelnic pierdute în libertate, pot fi reperate în orice moment, grație unor mici dispozitive ce li s-au atașat. Astfel undele realului își continuă curgerea sub stratul discursului care, sacrificîndu-l în planul său, îi datorează propriul său fast, propria sa luxurianță
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
din juisarea paradoxală a corpurilor iremediabil bolnave și din grația înșelătoare a serviciului de porcelaine cu defect. Așa sînt personajele lui H.Bonciu: copii trecuți din "copt", care știu (și regretă...) totul, deși n-au apucat să trăiască mai nimic, părelnic rubiconzi și sangvinici, de fapt deșirați și subțiri ca nălucile. O mahala de multe feluri, Ersatz urban, sentimental, de (peri)ferie vieneză, de București din Mitteleuropa trăiește în gesturile lor largi și moi, de fanți obosiți, cu daraveri și boccele
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
la începutul de veac nou: Bielîi și Blok!"(p.140)(Am păstrat grafia numelor rusești în varianta propusă de profesorul Ianoși, detaliat explicitată în Cuvântul înainte) Pășim apoi prin Petersburgul otrăvit al lui Berdiaiev, prin cel anatemizat de Soloviov, acela părelnic al simboliștilor și cel blestemat în fel și chip de Merejkovski. Trecem din orașul mozaical, fantomatic, înfricoșător, maiestuos și plin de semnificații tragice din poezia lui Andrei Bielîi, în Petersburgul suprareal, răsturnat, prozaic și fantasmagoric, neclar și nepătruns de Aleksandr
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
organizatoare a unei conștiințe fie și deturnate, cuprinse de fanatism. într-un regim concentraționar, mecanismele politic-administrative funcționează prin imprevizibil, prin "salturi" într-o direcție sau alta, într-o atmosferă năucitoare a arbitrarului. Are loc o alternanță de interdicții și aprobări, părelnic nemotivate și unele și altele, sub egida unei birocrații fantaste, care menține în egală măsură deznădejdea și speranța victimelor. în pofida compactei negativități, niciodată nădejdea unei reparații nu e definitiv pierdută: "Trebuie numai să reușești să pătrunzi în locul interzis, ca să poți
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
o așteptare înfrigurată, cu deschidere, am zice, metafizică, e o dimensiune a întregii sale crize), nu se încheie nici în momentul în care un glas se ridică vestind găsirea prețiosului mesaj lăsat în voia valurilor marine. Căci înțelegerea, fie și părelnic favorabilă, de care are parte în conștiința celuilalt e o întristătoare alienare, un mesaj necunoscut pentru emitentul său: "Sunt ani și ani de când poeții nu se mai plâng că sunt neînțeleși, ci că sunt înțeleși în grabă și simplificați în
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
clipă, apare chiar ispita ca, în lumina lor, Eu-l poetic să își ghicească propriul viitor: "Amintește-ți,/ amintește-mi./ Eu sunt doar un nor,/ Tu ești pământul răsturnat și viteaz,/ Amintește-mi cu cine am să mă-nsor:/ Cu părelnica apă, cu frunza ce-am strivit-o de necaz sub picior?/ Amintește-mi. Încă nu pot să cred,/ Sunt în oraș sau la țară?/ A trecut oare un domn sau un ied?.../ Dar neștiința mea nu e prima oară,/ Tocmai
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
SEMNAL E UNIC" (Anotimpuri clinice). Rezultatul e o prezență comună a subiectului și a obiectului poeziei, într-o mixtura vibrantă, într-o manieră patetica ce arată că nici o retragere a vreunuia din cei doi termeni nu mai e posibilă. Refuzîndu-se părelnic pe șine, eul liric s-a lăsat umplut de existență aidoma unui vas de un lichid care-l face funcțional: În anul acela ascultăm sunetele ce veneau de pește rîu/ aceeași depărtare împingea cană cu iarba a tatălui meu/ pe
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
în mare.// Nu vă-ngroziți cînd pietrele trosnesc,/ Și dacă vi se rup de sub picioare,/ Ca oasele de pește călcate din greșeală,/ Să știți că vă aflați lîngă izvoare" (Sturionii). Peisajul funebral e uneori scufundat în melosul îmblînzitor, eminescian, doar părelnic domolit de acesta, vădindu-se cu atît mai terifiant cu cît se prezintă pus în surdină: "Ca ochiul moartei tale e cerul azi, iubite,/ De plumb e neclintirea cu care se înclină,/ Mereu tot mai aproape, mereu tot mai încet
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]