62 matches
-
a incompatibilelor între care intră rima ca un fermoar, asta e cartea lui Foarță. Neaoș-aristocratic din țările de sus, zemos și fin, "un vis cu clinchete de linguri și gust de ciocolată Lindt". începuturile au ceva de ghicitoare, spusă cînd Păresimi dă prin lunci, sau cînd "pășunea/ reînverzise,-n șaizecișapte". Altei literaturi, de poezii "tîrzii și coapte", i se spunea, atunci, prologul. Și, pentru-un cerc de pasionați, care ocupă, într-o seară, stalul, cînd Foarță le semnează invitații, așa o să
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
îngăduită mâncare de dulce decât bolnavilor și copiilor, scrie Monitorul de Suceava. Cu privire la perioada postului, muscelenii ‘nu mănâncă nici chiar untdelemn, iar dezlegare de pește nu-i decât o singură zi, Pobrejenia (Schimbarea la Față n.n.), că Postul Sîntă-Măriei este rupt din Păresimi.’ De asemenea, în popor există credința potrivit căreia, ‘la început, Postul Paștilor era de nouă săptămâni, dar văzându-se că e prea lung și prea sărăcăcios, așa că oamenii ieșeau prea slabi în primăvară, când trebuia să se dea cu totul
Creștinii ortodocși au intrat în Postul Adormirii Maicii Domnului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77597_a_78922]
-
nu începe luni, ca la ortodocși, ci în miercurea numită a Cenușii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică presărarea cenușii pe creștetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moștenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, când mănâncă "de dulce".
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
epistolă, și voi venind să-ți adun cîte ceva din stațiunile intermediare. După ce destul ne mulțămirăm de a vedea nenumăratele memorabilități romane, lăsînd Roma în plină primăvară, pomii înfloriți, iar locuitorii ei ocupați cu cura sufletească, cum se cuvine în păresimi, în miezul lui faur purcesem spre casă luînd den stațiune în stațiune cîte o escortă de siguranță de trei gendarmi călări, ca să ne apere de briganți. Tot așa făcusem și ducîndu-ne prin statul papale, căci aici mai mult ți-e
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
dublu latino-slav în limbajul religios românesc, și am enunțat astfel o a doua problemă a limbii române. Din această cauză avem: cruce, lumânare, candelă, botez, creștin, Cristos, sărbătoare (dies servatoria), Florii, Paște, lege, păcat, păgân, cuminecătură, comând, rugăciune, nuntă, câșlegi, păresimi, Dumnezeu Tatăl, Fiul lui Dumnezeu [7, pp. 76-79], dar nu Sfântul Spirit. Nu Sfântul Spirit latin ci Sfântul Duh slav, abia târziu fiindcă arienii românogotici nu-l invocau destul în practicile lor, căci însuși Arie nu era prea interesat de
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
metisaj între surse. Ajunsă pe teren croat, tema recîștigă ceva din tradiția vestică, alunecînd în canonul "judecății" la care se cîntăresc virtuți și vicii, bune și rele. Răspîndit în mai toate literaturile medievale (de la, să zicem, turnirul dintre Carnaval și Păresimi la Everyman), modelul ale cărui atingeri cu cărți bisericești și, dimpotrivă, cu scrieri vulgarizatoare Mihai Moraru le urmărește atent seamănă, din ce în ce, cu dezvoltarea alegorică a aceluiași, repetat, memento: o, superbe, quid superbis, tua superbia superavit. Firește, înainte
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
Publicat în: Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Cele mai multe date despre „Dragobete” le avem de la marele folclorist și etnolog Simeon Florea Marian (1847-1907), în prețiosul studiu etnografic „Sărbătorile la români”, în volumul al II-lea, intitulat „Păresimile”, apărut la 1899. Pe parcursul volumului întâlnim trei tipuri de informații cu privire la Dragobete, și anume: date despre o sărbătoare numită Dragobete, din 24 februarie; informația că ziua de 1 martie este numită și Dragobete; legende cu privire la un „personaj” cu numele Dragobete
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
îl împrumut aici. Dintr-atîția frați mai mari: Unii morți Alții plugari; Dintr-atîția frați mai mici: Prunci de treabă, Scunzi, peltici, Numai eu, răsad mai rău, Dintr-atîția, prin ce har? Mă brodisem șui, hoinar. Eram mult mai prost pe-atunci... Când Păresimi da prin lunci, Cu pietrișul de albine, Ne părea la toți mai bine: Țânci ursuzi, Desculți și uzi, Fetișcane Cozi plăvane Înfășate-n lungi zăvelci, O porneau în turmă bleagă Să culeagă Ierburi noi, crăițe, melci... Era umed în bordei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dogit, Când un șarpe-i mușcă ghiara, Muget aspru și lărgit De vuia din funduri seara... Mi-a fost frică, și-am fugit! II Toată noaptea viscoli... Încă bine n-ajunsesem, Că porni, duium, să vie O viforniță târzie De Păresimi. Vântura, stârnind gâlceavă, Albă pleavă; Și cădeau și mărunței Bobi de mei... (Ningea bine, cu temei.) În bordei, Foc vârtos mânca năprasnic Retevei. Pe colibă singur paznic M-au lăsat c-un vraf de pene... Rar, le culegeam alene: Moșul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
patruzeci de zile, atunci, potrivit opiniei lor, se cade ca ei fie să se împărtășească numai o data pe an, adică de Paște, și să se asemene celor despre care vorbea atunci Sfântul Ioan Gură de Aur, fie să țină zece păresimi (perioade de post) pe an, după numărul stabilit de ei pentru a se împărtăși. Dacă însă primul lucru nu le place, iar cel de-al doilea n-ar putea să-l realizeze, atunci să tacă și să nu-l mai
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Pâine și veți bea din acest Pahar, moartea Domnului vestiți, până când va veni"(I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori"l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
va veni"(I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori"l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu constă în post, ci în Ofranda și Jertfa făcută la fiecare
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori"l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu constă în post, ci în Ofranda și Jertfa făcută la fiecare Liturghie. Și
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
de la Sinodul I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au fixat-o drept lege, vrând prin aceasta să-i convingă și să tragă spre ascultare și supunere. Căci cine nu știe că Postul Sfintelor Păresimi este legiuit de Sfinții Apostoli, care spun în canonul 68: "Dacă vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeț sau cântăreț nu postește Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai adevărat, pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinodul I a legiuit Păresimile, pare a fi următorul: deoarece creștinii de pe atunci erau nepăsători și nu posteau tot Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, ci unii posteau numai trei săptămâni, alții șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia în locul
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Urmează Săptămâna brânzei, care este o pregătire liturgică și duhovnicească pentru Postul Mare. Miercuri și vineri în această săptămână se pune slujba Postului, cu rânduiala tricântărilor (triodia) și cu metaniile mari, însoțind rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Gustăm deja din atmosfera Păresimilor. Această săptămână se încheie cu Sâmbăta asceților, în care cerem rugăciunile tuturor Sfinților Cuvioși și ale Cuvioaselor Maici care sunt exemple vii de nevoință trupească și spirituală, ca să ne învrednicim și noi a urma vieții lor iubitoare de osteneli. Duminica
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cele mai multe date despre „Dragobete” le avem de la marele folclorist și etnolog Simeon Florea Marian (1847-1907), în prețiosul studiu etnografic „Sărbătorile la români”, în volumul al II-lea, intitulat „Păresimile”, apărut la 1899. Pe parcursul volumului întâlnim trei tipuri de informații cu privire la Dragobete, și anume: date despre o sărbătoare numită Dragobete, din 24 februarie; informația că ziua de 1 martie este numită și Dragobete; legende cu privire la un „personaj” cu numele Dragobete
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
L-a primit Maria. Tot în Aprilie a înviat și a urcat la cer. Și iarăși Maria L-a văzut. Ea a simțit când cobora. Și tot ea cea dintâi L-a văzut la învierea Sa”(Sfântul Efrem Sirul, Imnele Păresimilor, Azimelor, Răstignirii și Învierii, Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 202-204.) Maica Domnului a adus cerului și pământului dumnezeiasca bucurie a Învierii lui Fiului său. Fecioara Maria, Fiică și Maică a lui Dumnezeu, Slujitoare și Împărărteasă a unit veriga Edenului, aducându
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se apuca de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa de Paști al lui bunicuțu, dar
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
patruzeci de zile, atunci, potrivit opiniei lor, se cade ca ei fie să se împărtășească numai o data pe an, adică de Paște, și să se asemene celor despre care vorbea atunci Sfântul Ioan Gură de Aur, fie să țină zece păresimi (perioade de post) pe an, după numărul stabilit de ei pentru a se împărtăși. Dacă însă primul lucru nu le place, iar cel de-al doilea n-ar putea să-l realizeze, atunci să tacă și să nu-l mai
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Pâine și veți bea din acest Pahar, moartea Domnului vestiți, până când va veni" (I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori" l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
va veni" (I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori" l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu constă în post, ci în Ofranda și Jertfa făcută la fiecare
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
I Cor. 11, 26). Iar zicând "ori de câte ori" l-a făcut stăpân pe cel ce se apropie eliberându-l de orice păzire a unor zile. Fiindcă Paștile și Păresimile nu sunt același lucru, ci una sunt Paștile, iar alta Păresimile; căci Păresimile se țin o dată pe an, iar Paștile de trei ori pe săptămână, ba chiar și de patru ori, sau, mai bine zis, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu constă în post, ci în Ofranda și Jertfa făcută la fiecare Liturghie. Și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de la Sinodul I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au fixat-o drept lege, vrând prin aceasta să-i convingă și să tragă spre ascultare și supunere. Căci cine nu știe că Postul Sfintelor Păresimi este legiuit de Sfinții Apostoli, care spun în canonul 68: "Dacă vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeț sau cântăreț nu postește Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai adevărat, pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinodul I a legiuit Păresimile, pare a fi următorul: deoarece creștinii de pe atunci erau nepăsători și nu posteau tot Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, ci unii posteau numai trei săptămâni, alții șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia în locul
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]