336 matches
-
de Scrisoarea din 12 septembrie 1595, după bătălia de la Călugăreni, scrisă de Mihai Viteazu către hatmanul polon Stanislav Zolkiawski, castelan de Liov: „Iarăși și iarăși vă rugăm stăruitor să vă îndurați de treburile creștinești și să stingeți focul care arde păretele vecinului, înainte ca el să vă ajungă pe voi”. Documentul a fost redactat mai întâi în polonă și apoi în latină, spre a fi trimis, la Vatican, cardinalului Cinzio Aldobrandini, însărcinatul Papei cu chestiunile de politică externă privind «Liga Sfântă
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
partea eternă a ființei; când personajul descoperă secretul cărții lui Zoroastru, umbra prinde ființă: El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinde încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectos: Bună sara! Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. Călugărul ia locul umbrei sale căpătând acces la memoria tuturor avatariilor anterioare, în timp ce umbra cade în condiția inferioară
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
nel bricco pieno d'inezie E îl suo respiro sale appena sulla spalla della tazza Da cui suggo come da succo di cicuta. Sdraiata stă la belva dinanzi al banco di vendita E continuo a ritrarre geroglifici Șu tutta la părete tappezzata da riviste del secolo scorso. - Vogliamo sangue sulla prima linea della vită! Stridon le reni Ed îl mio angelo deforme Scende da funi celești Nel sogno rannicchiato come feto Nel poema che tardo ancoră a scrivere. Per îl resto
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
casă, / Peste bătrână, și-apoi lasă Că o să îi venim de hac!” / „Dar eu, ce trebuie să fac?” A insistat nora cea mare. / „Dăm buzna-n casă, după care O iei de lâna dracului / Și cu creștetul capului, Drept în păretele zidit / În partea de la răsărit, Trăznește-o cât mai sănătos! / După aceea, de pe jos, Să o ia nora mijlocie. De lâna dracului s-o ție Și s-o izbească, negreșit, / De zidul de la asfințit. Ce i-oi mai face eu apoi
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
pierdut / De tot și astfel a putut Să-și miște mâna, cătinel, / S-arate către zidul cel Ce-n răsărit era aflat. / În urmă, ea a arătat, Și către nora ei cea mare. / A stat o clipă, după care, Către păretele zidit / În partea de la asfinit A arătat - precum se știe - / Și către nora mijlocie. Mai arătă spre locul care / În mijloc e, unde-n picioare, Nora cea mică a călcat-o. / Apoi, mâna și-a ridicat-o Și-o arătase
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
-i negru și gata închegat În pahare de plastic. LAMETTE DA BARBĂ ED ALTRE ARMI LETALI Ho passato polvere d'oro vecchio Sulla rete dei vicini Che sento litigare per îl pezzo di gesso Con cui siglare îl registro alla părete. Nel cofanetto pieno di lamette da barbă ed altre armi letali, Non c'è posto da infilarsi un grillo. La notte è bollente E îl palato, che inveisce al cucchiaio con cui Nutro i miei personaggi convalescenți. L'eroina principale
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1410221557.html [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în când îl invocau pe Dumnezeu, în cuvinte aduse, odată cu timpul, de la creștinii începuturilor: - ... Slavă Ție Doamne, că m-ai păzit di șina tancului nemțesc! O trecut pisti mine dihania. M-au apărat păreții tranșeului abia scobit. Cât pi ci să se năruie malurili ... Doamne ferește! Acolo-mi putea fi mormântul ... - Ș-ai avut puterea s-azvârli grenada dupa el, măi Neculai, îl întreabă a' lui Țugulea, singurul din grupa lui care-a scăpat teafăr
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
i-a dat la școli mari și s-au împrăștiat apoi prin lume lăsând-o singură pentru a se bălăbăni doar cu unchiașul aista al ei... Înconjură cu privirea camera și pereții proaspăt spoiți cu var... “Cât necaz și cu păreții ăștia! Și câtă muncă!” Întâi adunase balega uscată, lăsată de puținii cai pe uliță. Pe urmă lutul galben, clisos, de la Lutărie. Pe urmă călcase lutul, balega și apa frământându-le îndelung cu picioarele goale... Aveam putere pe atunci!” Pe urmă
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
tinereții valuri. O mai mare adaptabilitate... Până la urmă, e vacanță. Poți privi totul cu un zâmbet. Iar recluziunea face bine, dar cu măsură... Condiții în care, ca un bun chiriaș al vieții, voi face precum Topîrceanu: „...simt că m-apasă păreții, -/Eu sunt chiriaș trecător:/ În scurtul popas al vieții/ Vreau multe schimbări de decor... C-așa mi-e viața - o goană,/Și astfel durerile trec.../ Rămâi sănătoasă cucoană,/Că-mi iau geamantanul și plec!”
ce emisiuni adevărate poți găsi la TV, dacă ai răbdare să le cauți puțin by https://republica.ro/sunt-stapana-telecomenzii-ce-emisiuni-adevarate-poti-gasi-la-tv-daca-ai-rabdare-sa-le-cauti-putin [Corola-blog/BlogPost/338163_a_339492]
-
ora a șasea din zi până la ora a treia din noapte, ba câte odată lungesc ospetele până în zori..., dar nu în fiecare zi fac aceasta, ci numai de sărbători sau în vreme de iarnă, când gerul închide pe oameni între păreții odăilor și-i sfătuiește să-și încălzească membrele cu vin...Mai îndrăgiți sunt de vin, mai ales cei din Moldova de jos și de la hotarele Munteniei. Odinioară a fost întrecere între moldoveni și munteni, care sunt mai buni băutori, și
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
Italia și Elveția. Cel mai înalt pisc al lanțului muntos fiind Dufourspitze cu . aparține 2 / 3 Italiei și numai 1 / 3 Elveției. Din Piemont se ajunge pe văile Valle Anzasca și Valle Sesia pe versantul estic munților. Peretele de est (Părete Valsesiana). are o înălțime de 1500 m. Din din sud din Valle d'Aosta escaladarea munților este mai ușoară, pe când versantul nordic este frămâmântat de acțiunea ghețarilor. Vârfurile ce aparțin de Monte Roșa sunt printre cei mai înalți din Alpi
Monte Rosa () [Corola-website/Science/316589_a_317918]
-
serviciul divin, este o ruină totală, o simplă grămadă de piatră și cărămidă; toate ușile, ferestrele, chiar lemnăria acoperișului, și alte părți de vremelnică reparație ale acesteia au fost furate; turnul susținător al bolții precum și partea cea mai mare a păreților prăbușite; toate bolțiturile principale ca și cele ale ferestrelor și ale pronaosului (sunt) în întregime crăpate din cauza infiltrării umezelii, așa că nu mai sunt nici capabile, nici rentabile de la nici un fel de reparații (tencuire, lipire etc.) ca și întreaga clădire însăși
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
veche, dar a fost stricată cu totul printr-o zugrăveală copilărească făcută de un meșter din Nicula. Bietul om, din cât se pricepea, a făcut sfinți noi, a tămânjit cum e mai rău pe cei vechi și a împodobit și păretele din afară cu un strașnic Sânt Ilie pe carul de foc. Astfel, această zugrăveală unică are interes întru aceia că arată care pot fi ideile despre artă ale unei minți simple pe care n'a înrâurit-o nici-o școală.”" În
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
Cazanier și Ciaslov de Iași. Se mai află aci două lavițe pe lângă perete, una masă pentru parastase, una cădelniță de aramă, un sfeșnic mare de lemn, 4 prapori și corul tinerimei.”" "„Biserica femeilor/tinda: este despărțită de naie prin un părete de lemn, în care se află una măsuță cu una cruce pe ea și una laviță pe lângă perete.”"
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
obosit. Veneția nu-l mai Încântă, ca-n poezia pe care i-o dedicase mai Înainte («S-a stins viața falnicei Veneții, / N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; / Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, / Pătrunde luna, Înălbind păreții. (...) Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. / Preot rămas din a vechimii zile, / Sân Marc sinistru miezul nopții bate. / Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, / Rostește lin În clipe cadențate: „Nu-nvie morții e-n zadar, copile!”»); falnicul poet
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
este dată de un inventar de la anul 1916: "„Zidul bisericei de lemn cioplit, cumpărată la anul 1863 din Șeredeiu și așezată întreaga pe fundament de peatră pe spesele comunei bis. Lungimea totală a edificiului 10 m, lățimea 4 m, înălțimea păreților până sub cerime 2m, iară a turnului 8 m. Acoperișul de șindili, biserica are 2 uși și 6 ferești, padimentată cu scânduri, închinata S Arhangheli Michail și Gavriil, numai binecuvântata. Boltitura de scânduri văruita din lontru. Interiorul bisericii: sanctuarul cu
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
pe pareți 8 icoane vechi. Cărți: Octoich de Blaj 1907, Pentecostar de Blaj 1768, Triod de Râmnic 1761, Mineiu de Blaj 1838, Apostoler de Blaj 1766, toate bine compactate, pe lângă pareți lavițe lungi simple. Biserică muierilor sau tinda despărțita cu părete tăiat alungul mijlocului cu o măsuță pentru icoana și evanghelie spre sărutare, pe margini cu lavițe. În turn sunt 2 clopote, cel mic de 50 ani, greutatea și prețul nu să ști, cel mare din anul 1906 de 90 kgr
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
Codrișor la dealul din sus de biserică. Biserica e de 12 metri de lungă, 5 lată fără târnațiu; cu turn cam scurt cu păreți scunzi care sunt numai din șase bucăți de scânduri late de goron prinse în crestăruri. Pă păretele din afară este o cruce de lemn prinsă cu cuie de lemn în părete și se zice că acolo e îngropat un preot. A fost acoperită totdeauna cu șindilă, mai de mult cu șindila lată de fag de un metru
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
5 lată fără târnațiu; cu turn cam scurt cu păreți scunzi care sunt numai din șase bucăți de scânduri late de goron prinse în crestăruri. Pă păretele din afară este o cruce de lemn prinsă cu cuie de lemn în părete și se zice că acolo e îngropat un preot. A fost acoperită totdeauna cu șindilă, mai de mult cu șindila lată de fag de un metru lungă, bătută cu lețuri de plop cu cuie țigănești cu ciapsă (De acestea sunt
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
a Muierile vorbesc că pentru aceia a trăznit biserica și icoana; că Torțian Oană a făcut ștergura pe care o-a cusut în ziuă de Marți între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei pe din afară sunt lipiți și spoiți cu var, în lăuntru bisericei pe păreții de bârne e trasă pânză, pe care sunt diferite chipuri zugrăvite. Altarul bisericei e de 2,1/2 metrii lung și de 3 metrii lat
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
făcut ștergura pe care o-a cusut în ziuă de Marți între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei pe din afară sunt lipiți și spoiți cu var, în lăuntru bisericei pe păreții de bârne e trasă pânză, pe care sunt diferite chipuri zugrăvite. Altarul bisericei e de 2,1/2 metrii lung și de 3 metrii lat, în el este o masă simplă pe 4 picioare, bătrână din cele veacuri, cu un
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
dăscăliță. Pe lângă păreți sunt scaune plătite, o laviță pentru bătrâne și o mulțime de chipuri nouă. Chipuri vechi cu rame sunt numai 4. Domnul Isus, sf. Maria, Patriarchul Ioan, Arhangelul Găvrilă. Interesante sunt chipurile cele vechi de pe păreți: pe un părete este reprezentat ”județul”, cu ingeri cari țin tablele legii și cari în trâmbițe chiamă morții la judecată. Un înger ține în mână tabla legii, altul cartea județului, apoi urmează iadul , care reprezentă un bălaur cu gură mare de jos până-n
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
în biserică dracul îl zdrobește; mincinosul are un vas cu apă înaintea lui și îi este sete dar nu poate bea. Reprezentațiunile aceste ale iadului le închide moartea care în o mână are o coasă, în alta o greblă. - Pe păretele din fund este icoană celor 10 fete fecioare cu candele. - După ușa bisericei la scara turnului este ”lenea”, închipuită prin o femeie grasă despletită care doarme șezând pe un scaun și îi cade fusul și furca jos. Biserica se pare
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
ruină, ultima oară fiind menționat ca funcțional în 1860 când era condus de un preot care nu mai avea funcția de egumen. La 1874, fiind părăsit, a mai rămas în picioare din falnica ctitorie a lui Matei Basarab, numai „[...]un părete dinspre miazăzi[...]“, pisania și obiectele de cult deja fiind mutate la Episcopia Buzăului.
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
fața cătră miazănoapte, este astăzi în posesiunea lui Iosif Galdău, un strănepot a lui Cloșca și constă din o galerie și o odae de locuit cu două ferești, una cătră miazăzi și alta cătră apus și o cămară. Plafondul precum și păreții pe dinăuntru sunt spoiți. Mergând în 18 septembrie 1879 ca să cercetez și casa aceasta am observat că la mijlocul grinzii principale sub spoitură se află o inscripțiune. radiind spoiala cu cuțitul am aflat gravat în grinda anul 1752. Nu numai propietarul
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]