21 matches
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DE CÂTE ORI ASCULT... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului De câte ori ascult cum plouă afară, îmi amintesc de casa părințească și de vară, simt aerul curat, vântul și tihna-n suflet, aud șoaptele ploii rămase-n cuget. Doar ploaia, vântul și struna de vioară, erau melodiile ce le ascultam odinioară, glasul mamei si doinele care le cântau lăutarii, mă doare
DE CÂTE ORI ASCULT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1435741396.html [Corola-blog/BlogPost/369785_a_371114]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎNTORS LA VATRA PĂRINȚEASCĂ... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumuri părăsite și de Domnul uitată, zace o vatră veche, de timpuri încercată. Obloane putrezite, răsar din geamuri stinse, lacăte ruginite, sunt fața casei
ÎNTORS LA VATRA PĂRINȚEASCĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1423207897.html [Corola-blog/BlogPost/374736_a_376065]
-
să le vii în ajutor, și au plecat fără speranțe, doborâți de dor. Te-ai întors prea târziu, timpul a zburat de atunci, ei sau dus drumul lor, s-odihnească printre cruci... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Întors la Vatra Părințească... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎNTORS LA VATRA PĂRINȚEASCĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1423207897.html [Corola-blog/BlogPost/374736_a_376065]
-
unui capital intelectual și moral nu seamănă cu grămădirea capitalelor în bani. E drept că cei ce trăiesc astăzi se folosesc de rezultatele dobândite de alți cugetători înaintea lor, însă acele rezultate ei nu le capătă deodată, ca o strânsură părințească, ci trebuie să și le aproprieze prin o nouă muncă individuală, prin studiu. Civilizația omenească se-ncepe oarecum din nou și din fundament cu orice generație nouă, care, daca nu e silită a repeta anevoioasele cercetări făcute de părinți totuși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fără cuvânt, totuși marile puteri europene ne considerau parte ca pe niște vasali ai Turciei, parte ca pe niște epitropisiți ai Europei, și răspunderea pentru faptele noastre era adeseori ale suzeranului, dar și mai adesea ale epitropilor, așa încît părtinirea părințească a unuia ne scăpa adesea de supărul poate mai puțin părințesc al celuilalt din ei. Legați de-o împărăție pusă sub epitropie din cauza bătrâneții ei, noi, popor tânăr de ciobani, deveniți plugari abia de la 1830 încoace, croirăm cu ușurința ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
niște vasali ai Turciei, parte ca pe niște epitropisiți ai Europei, și răspunderea pentru faptele noastre era adeseori ale suzeranului, dar și mai adesea ale epitropilor, așa încît părtinirea părințească a unuia ne scăpa adesea de supărul poate mai puțin părințesc al celuilalt din ei. Legați de-o împărăție pusă sub epitropie din cauza bătrâneții ei, noi, popor tânăr de ciobani, deveniți plugari abia de la 1830 încoace, croirăm cu ușurința ce ne caracterizează planuri de politică europeană și ne amestecarăm în certele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
are o limbă, dar ca consistă din câteva formulare nemțești de concepte, numite Schimmel, adică rable. Dacă i-ai lua unui beamter aceste câteva rable învechite și rău stilizate, el nu mai știe nici o limbă și iată de ce: în casa părințească a vorbit rusește, a studiat într-un gimnaziu unguresc, a trecut la universitatea nemțească și, când își sfârșește învățătura, nu știe nici o limbă cum se cade. C-un cuvânt, Austria, pentru a domni, are nevoie de un ciudat soi de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mic, o asemenea credință este o insultă pentru nația românească, care au vorbit și scris bine și într-un fel înainte chiar de a fi sămânță de filologi pe plaiurile Daciei lui Traian. Ramură mutată în pământ departe de trupina părințească, limba românească s-au nutrit în mediul ei nou prefăcând nutrimentul în organe specifice ale sale, și rămâind limbă romanică, precum un englez rămâne englez chiar dacă s-ar nutri din copilărie numai cu grâu cumpărat din valea Dunării. Am zis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ieie banii.” Ultima probă, a șasea, cifră ce îmbracă aceeași încărcătură simbolică a maleficului, asociat minciunii și răului în lume, este un model de exorcizare a răului prin logos. Apelul se face la copii, simboluri ale purității, pentru rostirea „blastămurilor părințești”, cu valoare incantatorie: „băieții încep a curge toți, care dincotro cu blastămurile părințești în mână”. În final se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
maleficului, asociat minciunii și răului în lume, este un model de exorcizare a răului prin logos. Apelul se face la copii, simboluri ale purității, pentru rostirea „blastămurilor părințești”, cu valoare incantatorie: „băieții încep a curge toți, care dincotro cu blastămurile părințești în mână”. În final se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă, în ultima etapă, miraculoasă este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
neprețuită, o priveghere, o pronie părințască cu ochi ageri străbătătoare asupră-ne și la toate lipsele și trebuințele noastre! Lățirea științelor și a cunoștințelor, împărtășirea ideilor la toate plasele de oameni! strigă astăzi toate națiile, toate stăpînirile cele înțălepte și părințești; mijloacele la aceste sînt cărțile, literatura, scrierile periodice lățite și propoveduite la toți. Noul aceste ne lipsea; iată că ni s-au dat, și ni s-au dat atunci cînd celelalte nații cu noi împreună lăcuitoare încă au ajuns să
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
prin care ei s-au făgăduit a fi ascultători până la moarte, a apăra Patria și Tronul cu primejdia vieții, puneți-le Înainte câte bătăi, omoruri, jefuiri și alte rele au fost În patria aceasta până a nu veni sub sceptru părințeștii case austriece, turci, tătari și alte ginte barbare vine, omoară, aprinde, oameni cu miile În robie duce ș...ț, iară de la anul 1696, de când popoarele acestii patrii au Închinat-o domnitorilor din casa austrie, pace și liniște. Drept este și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
slujitor: preotul Petru Prelipcean, cantorul Aurel Ciotău și pălimarul Arcadie Lungu. Biserica este clădită pe locul vechii bisericuțe de lemn, având și o clopotniță nouă, la care au contribuit cu fonduri mulți săteni. Ea se mărginește cu livada casei mele părințești, având peste drum cimitirul și o nouă casă parohială. Fântâna Mariei lui Iliuță Familia prietenei mele, Maria, locuia pe gârlă, la capătul din vale al livezii noastre. Aveau ograda pietruită și alături o grădină, nu prea mare, cu pomi și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de idei el ia în discuție cuvântul seamă (samă) (Ib.), pe care lingviștii și astăzi îl tratează ca fiind recent, de origine maghiară. Concluzia simbiozei traco-române este trasă de E. în felul următor: „Ramură mutată în pământ departe de trupina părințească, limba românească s-a nutrit în mediul ei nou prefăcând nutrimentul în organe specifice ale sale, și rămânând limbă romanică” (Ib.). Într-o clasificare a științelor, din 1 aprilie 1882, Eminescu vorbește de o „știință națională” specifică fiecărui popor, care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
am lipsit atâta vreme, de-aceea oare să nu mai fiu al tău? Poesis, această patrie va fi a mea, ca și a inimicilor noștri; atunci tu vei fi femeia mea, frumoasa mea femeie, zâna grădinioarei mele, matroana vetrei mele părințești, mama copiilor mei! O, ce frumoasă ești tu... ce mult o să te iubim noi... eu și cu tatăl meu cel bătrân, pietrarul! Tu vei scutura praful de pe cărțile mele, a lucrătorului cu spiritul, tu vei netezi cu mâna ta molatecă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de toate ale verii, fasolea gătită, cu salata de varză aferentă, iar carafa cu vin) de către una din dalbele copile în negru, poate doar ea, masa aceasta cuviincioasă, să aline cît de cît plouata dezamăgire. O noapte în luxosul hotel părințesc și, rugîndu-mă celui de sus să-mi dea somn adînc, mă trezesc brusc, e ora 6, și-o șterg humulește. Contact motor. Și urmează cele mai frumoase serpentine pe care, șofînd, le-am făcut vreodată. Nu lipsite de risc: carosabil
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
ieie banii.” Ultima probă, a șasea, cifră ce îmbracă aceeași încărcătură simbolică a maleficului, asociat minciunii și răului în lume, este un model de exorcizare a răului prin logos. Apelul se face la copii, simboluri ale purității, pentru rostirea “blastămurilor părințești”, cu valoare incantatorie: “băieții încep a curge toți, care dincotro cu blastămurile părințești în mână.” În final se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
maleficului, asociat minciunii și răului în lume, este un model de exorcizare a răului prin logos. Apelul se face la copii, simboluri ale purității, pentru rostirea “blastămurilor părințești”, cu valoare incantatorie: “băieții încep a curge toți, care dincotro cu blastămurile părințești în mână.” În final se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă, în ultima etapă, miraculoasă este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
DĂNILĂ: Destul ai început numai tu. Acuma a mai venit și rândul meu; așa că am să te blestem eu întâi. CODÂRLIC: De... dacă zici dumneata că nu se poate... DĂNILĂ: Zic. Da' se-ntâmplă că n-am la mine blăstămurile părințești. Fă bine să-ți aburci burduful ist'cu bani în spinare, să mergem la casa mea. Ș-acolo ne-om blastama unul pe celălalt. Ai priceput? CODÂRLIC: Am priceput. Da' de ce să car eu banii și să nu-i cari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
În casă, unde-ai vrea să fie? DĂNILĂ: Tare bine! (strigă spre casă) Ei, măi gloată, stați pe loc. Numai suflecați-vă și scuipați în palmă, că vă dau de treabă. Tu, Smarandă, fugi în podul șurii și adă blăstămurile părințești ragila și pieptenii de tras câlți. Că de mult nu le-am mai folosit. Eu intru înăuntru cu oaspetele ista ales. Cată de adă degrabă ce-am spus. Hai, Codârlic, să te blastăm, cum ziceam. (Smaranda iese, cei doi intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
eu acest lucru, părinte. Iată ce scrie vodă: “Dat-am cartea noastră la mâna sfințiilor sale cuvioșilor părinți călugări ai sfintelor mănăstiri, care sântu închinate la Sfântul și dumnezeiescul Munte al Sinaei, ce se află în Moldova, pentru casa cea părințească a noastră din Iași, dinpreună cu sfânta biserică ce iaste lângă casă, unde se prăznuiește hramul Sfântului și dreptului Lazăr și să cheamă și Besărica de la Vamă, cu totu locul ei ce are împrejuru, și pentru satul Olăneștii și Prigorcenii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]