45 matches
-
odată cu acestea și cu iubirea trupească de sine, care le-a născut, a omorât toate patimile ce cresc prin ea și prin ele80. Însă, dacă nu este stârpită încă de la începutul ei, iubirea trupească de sine, care este mai mult părută decât adevărată 81, dă naștere primelor patimi mai generale: al lăcomiei pântecelui, al iubirii de argint și al slavei deșarte 82. Când ne referim la lăcomia pântecelui, pătimașul caută cele mai fine, mai gustoase și mai variate mâncăruri. Adăugând la
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cele mari”<footnote Avva Ammona, „Cuvinte filocalice”, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 3, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 104. footnote>, căci, „când noi păcătuim ceva mic și nebăgat în seamă sau ne lenevim în lucruri părute mici, să nu trecem cu vederea acel lucru mic, fiindcă lucrul mic și nebăgat în seamă, curând se face mare. Tot așa și haina care a început a se rupe, dacă nu îngrijim de ea, ruptura se va întinde peste
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu mai aivă nimeni la fel ca mine în tot Bucureștiul. Una iam dat-o lu’ mama căi vine dar iam zis clar șo poarte decât în bucătărie când nu avem musafiri sau decât când face curățenie. După aia mia părut rău că ia-m dat-o că a venit iar vorba de curățenie și ea mă întrebat iar de ce numi spăl niciodată cană din care beau cafea sau farfuria în care mănânc. Iam făcut o criză de nervi până am
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 12 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20050_a_21375]
-
Știu unde. - Și atunci de ce dracu’ nu m-ați arestat? - De ce să vă arestez? - Pentru că am omorât-o! - Sunteți sigur? - Da! Adică, acum nu! Nu știu! - Vedeți? - Da, văd, dar nu înțeleg! - Domnule Tocilescu, poate că vi s-a părut. - Părut. - Exact. În Suedia, lucrurile stau altfel. Emoțiile sunt altele, realitatea e alta, rezultatele și urmările acțiunilor sunt altele decât în România. La noi în Suedia... - Știți ceva, Lantz? l-am întrerupt ștergându-mi lacrimile cu mâneca pulovărului. - Ce? - Îmi bag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
NORI Ceață de toamnă... E prima dată când călătoresc printre nori. Ce bine-i fără umbră! Îs cântec, descântec, ascuns, nepătruns, cântec curgând limpezimi din dor spre o fată. Prin norul acesta netors în culori, când totu-i al strunei părut, buzele noastre, fără-un de ce, ar putea să greșească nepregătitul drum spre sărut. Numai prin nori e posibil orice... ÎMBRĂȚIȘEAZĂ-MĂ, CU-NTREAGA-ȚI LUMINĂ... Eu n-am văzut niciodată cocorii, deși cocorul alb în stemă îl port. Ca ei
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg, Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate, Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte! Pleacă, du-te, ia-ți și stropii
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață.Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi eștiAi tăi picuri, roi de apă, spun nopții poveștiRece boare de umbrire se presară-n lutFrig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut.Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curgșarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg,Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate,Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte!Pleacă, du-te, ia-ți și stropii, chiar
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea în sens de lepădare lipsește cu totul sufletul de ajutorul lui Dumnezeu și îl predă „legat dracilor”50. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că sunt patru feluri generale ale părăsirii din partea lui Dumnezeu: - din iconomie, ca prin păruta părăsire cei încercați să se mântuiască; spre dovedire, ca la Iov și Iosif, spre întărire în credință; spre povățuire duhovnicească, ca la Apostolul, ca smerindu-se în cugetare, să păstreze covârșirea harului; spre pedeapsă, spre pocăință 51. Notele specifice, povățuitoare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
pe gene, Steluțe-ți cobor de pe cer, Le-nșirăm încet cu Moș Ene, Serafimi îți cântă un ler. Bulgarele meu de iubire Ești bulgarele meu de iubire, Esti botul meu mic și isteț, Speranțe ne punem în tine, Copile cu părutul creț. Neastâmpărul e-n clocot în tine, Prostioarele pâlpâie-n tot, N-ai liniște nici o clipire, Hărnicuțul meu ghemotoc. Adriana Tomoni, Deva Referință Bibliografica: Ești primăvară vieții mele. Adriana Tomoni : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04
ESTI PRIMAVARA VIETII MELE. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364061_a_365390]
-
Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea în sens de lepădare lipsește cu totul sufletul de ajutorul lui Dumnezeu și îl predă „legat dracilor”50. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că sunt patru feluri generale ale părăsirii din partea lui Dumnezeu: - din iconomie, ca prin păruta părăsire cei încercați să se mântuiască; spre dovedire, ca la Iov și Iosif, spre întărire în credință; spre povățuire duhovnicească, ca la Apostolul, ca smerindu-se în cugetare, să păstreze covârșirea harului; spre pedeapsă, spre pocăință 51. Notele specifice, povățuitoare
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
în ajutor și ziceri ale Sfintei Scripturi sau ale unuia dintre sfinți, ca acel cârlig al lor să nu apară gol, fără momeală. Fiindcă "minciuna, spune dumnezeiescul Ioan Hrisostom, când vrea să fie crezută, dacă nu-și impune temelia unui părut adevăr, nu este crezută". Cum fac și binecuvântații aceștia. Dar nu se cuvine a tăia și a scinda zicerile dumnezeieștii Scripturi separându-le de celelalte ziceri ale lor și a le întrebuința cu forța în scopul propriu. Căci zice același
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
liturgică și sacramentală, în Tradiția Bisericii, care este relația ei vie cu apostolicitatea și ecumenicitatea patristică, peste care unele grupuri creștine ar vrea să se treacă în mod tendențios, relativizând și distrugând tezaurul sfânt al Bisericii, pentru o falsă și părută sau înșelătoare unitate euharistică, realizată prin intercomuniune . Comunitatea este închegată eclesiologic prin Euharistie , dar Biserica nu este numai un rezultat al Euharistiei, al sacramentelor, ci și o condiție a lor , ele fiind articulate în Hristos, prezent în Biserică prin Duhul
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
iesit într-un luminiș și de acolo a văzut cum un fel de... om... cu o barbă lungă nu se mai știe până unde, tăia lemne cu un fel de drujba . L-a studiat atent de la distanță, și i s- părut că era mai bine să stea că până acum singur în pădure decât să facă pași spre misterioasă ființă. Atâta doar că în timp ce tăia, el vorbea sau cântă ceva nedeslușit. Tudor se gândi să se apropie dar în acelaș timp
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
în ajutor și ziceri ale Sfintei Scripturi sau ale unuia dintre sfinți, ca acel cârlig al lor să nu apară gol, fără momeală. Fiindcă "minciuna, spune dumnezeiescul Ioan Hrisostom, când vrea să fie crezută, dacă nu-și impune temelia unui părut adevăr, nu este crezută". Cum fac și binecuvântații aceștia. Dar nu se cuvine a tăia și a scinda zicerile dumnezeieștii Scripturi separându-le de celelalte ziceri ale lor și a le întrebuința cu forța în scopul propriu. Căci zice același
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
vei putea Ascunde o rea faptă Te păcălești de-a binelea Că pârâți mulți te-așteaptă. Mai bine să fii sincer Și cu gândul curat Mărturisind de-a pururi Că ai greșit ne-ncetat. Iar de-ai făcut vreodată O faptă părut bună Păzește-o tăinuită S-o ai ca pe-o arvună. Că Domnul-ți dă putere Să faci întotdeauna Fapte de mântuire Și tot El dă cununa. C-al nostru nu-i nimica Ce de-astă lume țin Mărirea, cinstea
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg, Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate, Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte! Pleacă, du-te, ia-ți și stropii
DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375887_a_377216]
-
la el. În artea noastră asta se arată a fi ruptura ce sfarmă unitatea nedistinctă a individului cu afectul său și mână pe individ ca să-și facă obiectiv obiectul reprezintațiunei sale. Acest stadiu începe așadar prin o pierdere de simț părută, căci el se desface de domnirea nemijlocită al acestuia. Daca în stadiul întîi nu făcea decât să joace din el însuși, adică din afectul său nemijlocit și daca, propriu-luat, nu-și esprima decât eul său potențat în diferite direcțiuni, apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și urmează din dezvoltarea noastră sumarie. 3. STADIUL CREĂREl (SCHAFFEN) ARTISTICE ȘI DIFERITELE SALE DIRECȚIUNI Daca inspirarea e adevărată și creatorie, atuncea ea iese și din readîncirea în reflexiune și (lucrul) activitatea discompunăto[are] al acesteia, și după pierderea ei părută se restabilează într-o formă sublimizată. Acesta e stadiul în care zărim artea reîntoarsă la natură și împăcată cu imedietatea simțământului. Actorul ni dă azi un întreg ce-a reușit a (fi) deveni o organizațiune complectă, care întreg însă ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu o simplitate nobilă, făr-a pierde însă nici un moment caracterul unei inspirațiuni momentane, a unei improvizațiuni, geniale se-nțelege, însă în același timp să ni se arate că Nathan are cea mai clară conștiință asupra adîncei semnificări a acestei povești părute. Fără simplitatea și neîmpodobirea cea mai mare a declamațiunii s-ar șterge caracterul specific de basmu; cu toate astea însă, cătră unde răsare grandioasa cugetare a unei adevărate toleranțe religioase, acolo și declamatorul să fie mișcat de mărimea și însemnătatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu sânt nimic în sine înșile, ci numai modificațiuni sau temeiuri ale intuițiunei noastre sensibile: obiectul transcendental ni rămâne necunoscut. A doua afacere importantă a esteticei noastre transcendentale e ca ea să nu câștige doar o favoare oarecare ca ipoteză părută, ci să fie atât de sigură și ne-ndoielnică cum s-a cerut numai vreodată de la o teorie care are a servi la un organon. Spre a face cu totul evidentă această certitudine vom alege un caz oarecare, asupra căruia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a doua empirică. Filozofia rațiunei pure este sau propedeutică (preexercițiu) care cercetează toată facultatea rațiunei în privința tuturor cunoștințelor ei curate apriori și se numește critică, sau este sistemul rațiunei pure (știință), întreaga cunoștință filozofică din rațiune pură (adevărată și părută) în nex sistematic, și se numește metafizică; deși acest nume se poate da întregei filozofii curate inclusive critica, spre a cuprinde la un loc atât cercetarea celora ce pot fi cunoscute apriori cât și înfățișarea celora ce constituiesc un sistem
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai rămas ceva din sărbătorile românești ?”. Și în prezent ? Care mai e povestea porcului și ce ne mai spune el despre noi și lumea noastră ? Păi, în primul rînd, aflăm din statistici că pentru adolescenții de astăzi sarmaua a dis părut, practic, dintre mîncărurile preferate, iar porcul nu face bine la sănătate. Aflăm (dacă vrem...) că pig business e big business și înțelegem (dacă putem...) de ce agricultura și țăranul arată așa cum arată. Iar dacă am vedea și cum sînt crescuți porcii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din politețe, ca să nu mă contrazici? În niciun caz! M-am convins singur că aveai dreptate, pentru că am constatat că argumentele tale erau corecte. Ești convins că erau corecte? Am fost foarte atent și cel puțin mie așa mi sau părut. ─ Ai spus un mare adevăr: că argumentele, ție cel puțin, ți s-au părut corecte. Ar fi fost posibil ca discutînd cu altă persoană, argumentele mele să nu i se pară la fel de corecte? Puțin probabil, dar e posibil. Înseamnă că
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
fi putut să rămână în limitele demnităței, chiar nejudecând altfeli decât din așa - numitul punt de vedere vulgar, fără pătrunderea științifică (lucru care n-ar fi apărat-o, se 'nțelege de sine, ca adevărurile sale obiective să nu fie decât părute, decât erori subiective), - critica d-sale, pusă pe calea criticei filozofice, ar fi avut meritul adevărului absolut; sub forma însă în care ni se prezintă, cu spărturile ei de pe ici, de pe colea, prin cari pătrund razele murdare ale politicei zilii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
regularitate. Însă poate că n-a esistat autor tragic care să fie domnit cu mai multă singuritate asupra materiei sale, care să fie țesut cu mai multă conștiință toate firele operei sale ca tocmai Shakespeare; căci ruptura sa e numai părută și unui ochi mai clar i se arată îndată unitatea cea plină de simbolism și de profunditate care domnește în toate creațiunile acestui geniu puternic. Gothe - un geniu. - a declarat cumcă un dramaturg care cetește pe an mai mult de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]