45 matches
-
pe gene, Steluțe-ți cobor de pe cer, Le-nșirăm încet cu Moș Ene, Serafimi îți cântă un ler. Bulgarele meu de iubire Ești bulgarele meu de iubire, Esti botul meu mic și isteț, Speranțe ne punem în tine, Copile cu părutul creț. Neastâmpărul e-n clocot în tine, Prostioarele pâlpâie-n tot, N-ai liniște nici o clipire, Hărnicuțul meu ghemotoc. Adriana Tomoni, Deva Referință Bibliografica: Ești primăvară vieții mele. Adriana Tomoni : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04
ESTI PRIMAVARA VIETII MELE. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Esti_primavara_vietii_mele_adriana_tomoni_1391549723.html [Corola-blog/BlogPost/364061_a_365390]
-
Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea în sens de lepădare lipsește cu totul sufletul de ajutorul lui Dumnezeu și îl predă „legat dracilor”50. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că sunt patru feluri generale ale părăsirii din partea lui Dumnezeu: - din iconomie, ca prin păruta părăsire cei încercați să se mântuiască; spre dovedire, ca la Iov și Iosif, spre întărire în credință; spre povățuire duhovnicească, ca la Apostolul, ca smerindu-se în cugetare, să păstreze covârșirea harului; spre pedeapsă, spre pocăință 51. Notele specifice, povățuitoare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
NORI Ceață de toamnă... E prima dată când călătoresc printre nori. Ce bine-i fără umbră! Îs cântec, descântec, ascuns, nepătruns, cântec curgând limpezimi din dor spre o fată. Prin norul acesta netors în culori, când totu-i al strunei părut, buzele noastre, fără-un de ce, ar putea să greșească nepregătitul drum spre sărut. Numai prin nori e posibil orice... ÎMBRĂȚIȘEAZĂ-MĂ, CU-NTREAGA-ȚI LUMINĂ... Eu n-am văzut niciodată cocorii, deși cocorul alb în stemă îl port. Ca ei
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg, Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate, Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte! Pleacă, du-te, ia-ți și stropii
DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1491561396.html [Corola-blog/BlogPost/375887_a_377216]
-
în ajutor și ziceri ale Sfintei Scripturi sau ale unuia dintre sfinți, ca acel cârlig al lor să nu apară gol, fără momeală. Fiindcă "minciuna, spune dumnezeiescul Ioan Hrisostom, când vrea să fie crezută, dacă nu-și impune temelia unui părut adevăr, nu este crezută". Cum fac și binecuvântații aceștia. Dar nu se cuvine a tăia și a scinda zicerile dumnezeieștii Scripturi separându-le de celelalte ziceri ale lor și a le întrebuința cu forța în scopul propriu. Căci zice același
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
în ajutor și ziceri ale Sfintei Scripturi sau ale unuia dintre sfinți, ca acel cârlig al lor să nu apară gol, fără momeală. Fiindcă "minciuna, spune dumnezeiescul Ioan Hrisostom, când vrea să fie crezută, dacă nu-și impune temelia unui părut adevăr, nu este crezută". Cum fac și binecuvântații aceștia. Dar nu se cuvine a tăia și a scinda zicerile dumnezeieștii Scripturi separându-le de celelalte ziceri ale lor și a le întrebuința cu forța în scopul propriu. Căci zice același
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
liturgică și sacramentală, în Tradiția Bisericii, care este relația ei vie cu apostolicitatea și ecumenicitatea patristică, peste care unele grupuri creștine ar vrea să se treacă în mod tendențios, relativizând și distrugând tezaurul sfânt al Bisericii, pentru o falsă și părută sau înșelătoare unitate euharistică, realizată prin intercomuniune . Comunitatea este închegată eclesiologic prin Euharistie , dar Biserica nu este numai un rezultat al Euharistiei, al sacramentelor, ci și o condiție a lor , ele fiind articulate în Hristos, prezent în Biserică prin Duhul
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_duhovniceasca_a_sfintei_euharistii_.html [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg, Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate, Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte! Pleacă, du-te, ia-ți și stropii
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață.Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi eștiAi tăi picuri, roi de apă, spun nopții poveștiRece boare de umbrire se presară-n lutFrig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut.Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curgșarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg,Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate,Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte!Pleacă, du-te, ia-ți și stropii, chiar
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
iesit într-un luminiș și de acolo a văzut cum un fel de... om... cu o barbă lungă nu se mai știe până unde, tăia lemne cu un fel de drujba . L-a studiat atent de la distanță, și i s- părut că era mai bine să stea că până acum singur în pădure decât să facă pași spre misterioasă ființă. Atâta doar că în timp ce tăia, el vorbea sau cântă ceva nedeslușit. Tudor se gândi să se apropie dar în acelaș timp
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ascuns_in_padure_florentina_craciun_1335518120.html [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
vei putea Ascunde o rea faptă Te păcălești de-a binelea Că pârâți mulți te-așteaptă. Mai bine să fii sincer Și cu gândul curat Mărturisind de-a pururi Că ai greșit ne-ncetat. Iar de-ai făcut vreodată O faptă părut bună Păzește-o tăinuită S-o ai ca pe-o arvună. Că Domnul-ți dă putere Să faci întotdeauna Fapte de mântuire Și tot El dă cununa. C-al nostru nu-i nimica Ce de-astă lume țin Mărirea, cinstea
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1447360770.html [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea în sens de lepădare lipsește cu totul sufletul de ajutorul lui Dumnezeu și îl predă „legat dracilor”50. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că sunt patru feluri generale ale părăsirii din partea lui Dumnezeu: - din iconomie, ca prin păruta părăsire cei încercați să se mântuiască; spre dovedire, ca la Iov și Iosif, spre întărire în credință; spre povățuire duhovnicească, ca la Apostolul, ca smerindu-se în cugetare, să păstreze covârșirea harului; spre pedeapsă, spre pocăință 51. Notele specifice, povățuitoare
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
nu mai aivă nimeni la fel ca mine în tot Bucureștiul. Una iam dat-o lu’ mama căi vine dar iam zis clar șo poarte decât în bucătărie când nu avem musafiri sau decât când face curățenie. După aia mia părut rău că ia-m dat-o că a venit iar vorba de curățenie și ea mă întrebat iar de ce numi spăl niciodată cană din care beau cafea sau farfuria în care mănânc. Iam făcut o criză de nervi până am
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 12 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20050_a_21375]
-
ce scria Vasile Pop în autobiografia sa: „Cu aceste instrumente cu cari Hornyai niciodată nu scotea la cale calculii am făcut cele mai frumoase probe practice de geometrie. Eu am fost cel dintâiu care am umblat cu astrolabul și cu păruții [țărușii] înfrumusețați cu stegulele pe pratele [câmpurile] Blajului”. Însuși episcopul Ioan Lemeny, cu care va intra mai târziu în conflict, afirma adeseori admirativ: „Profesorul nostru face mai multă onoare școalelor noastre decât Buzna și Hornyai liceului [academic] din Cluj”. După
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
odată cu acestea și cu iubirea trupească de sine, care le-a născut, a omorât toate patimile ce cresc prin ea și prin ele80. Însă, dacă nu este stârpită încă de la începutul ei, iubirea trupească de sine, care este mai mult părută decât adevărată 81, dă naștere primelor patimi mai generale: al lăcomiei pântecelui, al iubirii de argint și al slavei deșarte 82. Când ne referim la lăcomia pântecelui, pătimașul caută cele mai fine, mai gustoase și mai variate mâncăruri. Adăugând la
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să mântuie pe cei ce cred - adică nebunie numai părută înaintea acelor înțelepți, și nicidecum că era așa. Faptul măreț acesta este, că Dumnezeu nu a pus la mijloc o altă înțelepciune mai mare decât a acelora, ci acea nebunie părută, care a și biruit - căci a scos și pe Platon, nu prin vreun alt filosof mai înțelept decât acela, ci prin niște pescari proști și neînvățați. Astfel și biruința a fost mai mare și mai strălucită”. (Sf. Ioan Gură de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Știu unde. - Și atunci de ce dracu’ nu m-ați arestat? - De ce să vă arestez? - Pentru că am omorât-o! - Sunteți sigur? - Da! Adică, acum nu! Nu știu! - Vedeți? - Da, văd, dar nu înțeleg! - Domnule Tocilescu, poate că vi s-a părut. - Părut. - Exact. În Suedia, lucrurile stau altfel. Emoțiile sunt altele, realitatea e alta, rezultatele și urmările acțiunilor sunt altele decât în România. La noi în Suedia... - Știți ceva, Lantz? l-am întrerupt ștergându-mi lacrimile cu mâneca pulovărului. - Ce? - Îmi bag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
fi putut să rămână în limitele demnităței, chiar nejudecând altfeli decât din așa - numitul punt de vedere vulgar, fără pătrunderea științifică (lucru care n-ar fi apărat-o, se 'nțelege de sine, ca adevărurile sale obiective să nu fie decât părute, decât erori subiective), - critica d-sale, pusă pe calea criticei filozofice, ar fi avut meritul adevărului absolut; sub forma însă în care ni se prezintă, cu spărturile ei de pe ici, de pe colea, prin cari pătrund razele murdare ale politicei zilii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
regularitate. Însă poate că n-a esistat autor tragic care să fie domnit cu mai multă singuritate asupra materiei sale, care să fie țesut cu mai multă conștiință toate firele operei sale ca tocmai Shakespeare; căci ruptura sa e numai părută și unui ochi mai clar i se arată îndată unitatea cea plină de simbolism și de profunditate care domnește în toate creațiunile acestui geniu puternic. Gothe - un geniu. - a declarat cumcă un dramaturg care cetește pe an mai mult de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
m ai mulți ani. Acesta, alăturat minunilor din cuhnia Mariei, nevasta boierului și comandantul suprem din ograda lui, stăpână uneori și pe gândurile bărbatului ei, s-au adăugat aliatei tocmite, pentru împrăștierea norilor din sufletul gazdei, car e au dis părut până la urmă de tot, cu o vorbă pe care boierul a spus-o ca o concluzie: „fie diavolului năcazuri...” * Ultimii sosiți, în cap cu Petre, s-au foarte bucurat, de îndemnul, de a pofti la masă. Era spre seară deja
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
au pus bazele unei tradiții de istoriografie republicana, care ar cuprinde marea perioadă ducala a Florenței, în lucrările lui Benedetto Varchi și Bernardo Segni, si care ar fi influențat, de asemenea, scrierile istorice despre Veneția ale unor autori precum Paolo Păruta, citiți de florentini pentru exemplele pe care le ofereau, fie liniștitoare, fie alarmante, despre ceea ce republicile nu ar trebui să facă47. Dintre ne-florentinii acestei generații face parte și Girolamo Borgia, a cărui încă nepublicata Historiae de bellis italicis [Istoria
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a fi și tema de participiu a verbului care se conjugă: voi fi cântat, mers etc. Își schimbă forma, în funcție de număr și persoană, doar auxiliarul viitorului I al verbului a fi, verbul a voi (vrea): Eu voi fi cântat, coborât, părut, vândut, prins etc. Tu vei fi cântat, coborât etc. El, ea va fi cântat etc. Noi vom fi cântat etc. Voi veți fi cântat etc. Ei, ele vor fi cântat etc. Sintagma poate fi disociată, la nivelul auxiliarului, de aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cânt/să fi cântat. Sintagma este invariabilă, în funcție de număr și persoană, atât la nivelul temei de participiu, prin esență invariabilă, cât și la nivelul auxiliarului, care, spre deosebire de verbul liber a fi, rămâne invariabil: Eu să fi cântat, lucrat, coborât, dormit, părut, vândut Tu să fi cântat etc. El, ea să fi cântat etc. Noi să fi cântat etc. Voi să fi cântat etc. Ei, ele să fi cântat etc. Structura perfectului conjunctiv nu determină în sine deosebiri și nu este diferită
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a fi, conjugat la potențial-optativ prezent, și tema de participiu a verbului liber: aș fi cântat, ai fi cântat etc. Sintagma este variabilă, în funcție de persoană și de număr, numai prin auxiliarul de mod: Eu aș fi cântat, lucrat, coborât, dormit, părut, vândut Tu ai fi cântat etc. El, ea ar fi cântat etc. Noi am fi cântat etc. Voi ați fi cântat etc. Ei, ele ar fi cântat etc. Structura perfectului potențial-optativ este aceeași pentru toate verbele, indiferent de tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cântând; să fi cântat/să fi cântând; aș fi cântat/aș fi cântând. Tema de participiu este invariabilă. Auxiliarul de mod variază în funcție de număr și persoană ca și în structura formelor de prezent: 1. Eu voi fi cântat, lucrat, coborât, părut, vândut, prins Tu vei fi cântat etc. El, ea va fi cântat etc. Noi vom fi cântat etc. Voi veți fi cântat etc. Ei, ele vor fi cântat etc. 2. Eu să fi cântat etc. 3. Eu aș fi cântat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]