94 matches
-
o trotinetă ca asta?... Te rog!” (erau fascinați cum cei trei copiii care-i conduc pe Tamino și Pamina spre Sarastro merg atât de elegant pe rotilele automate). Deliciul spectacolului l-au făcut Papageno (baritonul Fang Shuang - de naționalitate chinez) păsărarul Reginei Nopții, devenit pretenul prințului Tamino (care-i pedepsit de cele Trei Doamne prin aducerea unei sticle cu apă în loc de vin, a unui bolovan în loc de mâncare și punera la gură a unui lacăt fiindcă a mințit (atenționare pentru copiii care
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1455693467.html [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
frumos, au fost exuberanți. În finalul spectacolului, prin geniala idee a regizorului prof.univ.dr. Cristian Mihăilescu, scena este inundată de zece „papaghenuți” cu un prâslea care aduce la rampă colivia cu păsărele, dovadă că așchia nu sare departe, iar urmașul vestitului păsărar Papageno (care o alimentează pe Regina Nopții cu păsărele vânate) îl va înlocui în viitor. Sunt sigur că drăguții, superbii spectatori, zâmbitor ca niște flori, care au aplaudat la scenă deschisă prestația actorilor, s-au bucurat și au râs fericiți
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1455693467.html [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
Normalitatea plictisește... Unele discuții e bine să le termini înainte de a le începe. • Inteligenții sunt invidioși mai rar, prostii întotdeauna (Nae Cernaianu). • " Toate-s vechi și opt îs toate". • Ce-i la mintea cocoșului nu-i întotdeauna și la mintea păsărarului. CONSECVENT • Cei mai consecvenți oameni sunt încăpățânații. • Universul este un cerc mare fără circumferința... • S-au bătut pentru un loc de parcare. Mâine, poimâine s-ar putea să se bată pentru un loc în bibliotecă! • De unde nu este, nici dracul
ZICERI (69/70) DEMAGOG & CONSECVENT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_1398853046.html [Corola-blog/BlogPost/341807_a_343136]
-
află patru stele de aur, având fiecare câte șase colțuri. În vârful scutului, în câmp verde, se află o poartă mocănească de aur, terminată cu două acoperișuri suprapuse, cu patru ape, acoperită cu șindrilă. Partea de sus a porții, numită păsărar, este lucrată cu motive specifice zonei. Poarta este susținută de două contrafise arcuite. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Brazii și stânca simbolizează zona muntoasă și bogăția silvică a zonei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272874_a_274203]
-
deasupra capului, totul negru. În vârfului scutului, în câmp albastru, se află 12 spice de grâu de aur, dispuse în evantai. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Pasărea reprezintă uliul păsărar, care face parte din fauna localității. Călărețul amintește de căpitanul lui Mihai Viteazul care, pentru faptele sale de vitejie în armata marelui domnitor, a fost împroprietărit cu o moșie în localitate. Spicele de grâu simbolizează una din îndeletnicirile de bază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261880_a_263209]
-
nouă Gymnogyps californianus (I) Condor californian Sarcoramphus papă (III Honduras) Vultur regal Vultur gryphus (I) Condor de Anzi Pandionidae Pandion haliaetus (ÎI) Vultur-pescar Accipitridae Accipiter brevipes (ÎI) Uliu cu picioare scurte Accipiter gentilis (ÎI) Uliu porumbar Accipiter nisus (ÎI) Uliu păsărar Aegypius monachus (ÎI) Vultur pleșuv brun Aquila adalberti (I) Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecar comun Buteo lagopus
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
IUCN. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), drepneaua neagră ("Apus apus"), lăstun mare ("Apus melba"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia nigra"), barză
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
foina), veverița (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
a Saxoniei, mărginită de râul Oker, în 804 și respectiv 815. Ducatul medieval de Saxonia a fost divizat în districtele Estfalia ("Ostfalahi"), Westfalia și Angria (Engern). Teritoriul estfalian din zona lanțului muntos Harz a constituit pământul ereditar al lui Henric "Păsărarul", primul duce de Saxonia devenit ulterior, în 919, rege al Germaniei și ai cărui descendenți au reprezentat Dinastia Ottoniană. Această dinastie a lăsat în urmă mai multe abații și castele edificate în stilul romanic, alături de orașele medievale Goslar și Quedlinburg
Estfalia () [Corola-website/Science/328060_a_329389]
-
Dat fiind că teritoriul estfalian se mprginea cu pământurile locuite de slavii polabi de dincolo de râurile Elba și Saale, el a devenit teritoriul din care a pornit extinderea germană către răsărit ("Ostsiedlung"), începută prin invaziile promovate de regele Henric I "Păsărarul" și continuate de markgrafii saxoni. După ce ducele Henric Leul din dinastia Welfilor a fost plasat sub interdict imperial în 1180, Estfalia a fost tot mai mult subdivizată în state mai mici, printre care Ducatul Welf de Braunschweig-Lüneburg și comitatele de
Estfalia () [Corola-website/Science/328060_a_329389]
-
declarații însă îndoielnic. Soția lui Otto a fost Hathui de Babenberg (d. 903), fiica lui Henric de Franconia. Cei doi au avyut doi fii, Thankmar și Liudolf, care s-au stins înaintea lui, însă cel de al treilea fiu Henric "Păsărarul" a reușit să îi succeadă lui Otto ca duce de Saxonia, iar ulterior a fost ales ca rege al Germaniei. Fiica sa Oda s-a căsătorit cu regele carolingian Zwentibold de Lotharingia. Otto a fost înmormântat în biserica abației de
Otto I de Saxonia () [Corola-website/Science/327952_a_329281]
-
tratatul de la Heiligen cu Carol cel Mare în 811, în virtutea căruia Eider ar fi urmat să marcheze granița dintre Danemarca și Francia. Totuși, dispute între cele două părți vor continua vreme de peste un secol, până când regele Franciei Răsăritene, Henric I "Păsărarul", a învins în cele din urmă forțele daneze ale regelui Gnupa la Hedeby, în 934. După moartea lui Carol cel Mare din 814, saxonii nordalbingieni au fost iertați, iar pământurile le-au fost restituite de la obodriți. Potrivit unora dintre surse
Nordalbingia () [Corola-website/Science/328066_a_329395]
-
popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), buhai de baltă
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
La baza desemnării sitului se află câteva specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstun mare ("Apus melba"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
Conrad, aflat pe patul de moarte în decembrie 918, l-a convins pe fratele său Eberhard, markgraf și ulterior duce de Franconia, să renunțe la pretențiile sale la coroană și să recomande nobililor franci alegerea puternicului duce de Saxonia, Henric "Păsărarul" ca rege, în ideea de a asigura unitatea în cadrul triburilor germane și prezervarea Imperiului. Eberhard a onorat această solicitare, iar Henric a fost de către "Reichstag"-ul de la Fritzlar în 919, sub numele de Henric I. Prin aceasta, Conradinii au revenit
Conradini () [Corola-website/Science/327984_a_329313]
-
Uliul păsărar (Accipiter nisus) (denumit și uliu mic, uliul păsărilor, uliu păsăresc, uliu păsărar, uliu păsăratic, uliul vrăbiilor, regional și uli de păsări, uli de pasăre, uli de hulubi, uli vrăbier) este o pasăre răpitoare de zi din familia "Accipitridae", de talie
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
Uliul păsărar (Accipiter nisus) (denumit și uliu mic, uliul păsărilor, uliu păsăresc, uliu păsărar, uliu păsăratic, uliul vrăbiilor, regional și uli de păsări, uli de pasăre, uli de hulubi, uli vrăbier) este o pasăre răpitoare de zi din familia "Accipitridae", de talie mică (între guguștiuc și porumbel) care trăiește în pădurile de deal și
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
Mare și se înrudea, prin sânge și alianțe matrimoniale, cu cele mai importante familii regale ale Europei. Tatăl său era fiul contelui Gerard de Metz și al Odei, văduvă a regelui carolingian de Lotharingia Zwentibold și soră a regelui Henric Păsărarul, rege al Germaniei din dinastia saxonă. Mătușa sa, Oda, era căsătorită cu Gothelo conte de Bidgau și Methingau, iar el era văr cu contele Godefroi I de Verdun, ai cărui copii vor deveni ulterior și ei duci de Lotharingia Inferioară
Godefroi I de Lotharingia Inferioară () [Corola-website/Science/328509_a_329838]
-
mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure și păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este șorecarul comun ("Buteo buteo"), dar se mai pot vedea și uliul păsărar ("Accipiter nisus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), uliul porumbar ("Accipiter gentilis") și uneori și acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
o singură parte, ochiul este descris de operatorii săi că o roată de observație consolă Ax, butucul și cablurile tensionate care susțin janta London Eye a fost proiectat de arhitecții Frank Anatole, Nic Bailey, Steve Chilton, Malcolm Cook, Mark uliul păsărar, iar echipa soț și soție de Julia Barfield și David Marks [5] [15]. Mace a fost responsabil pentru managementul construcțiilor, cu Hollandia că contractantul metalice principal și Tilbury Douglas ca antreprenor civil. Inginerii consultanță Tony Gee & Partners a proiectat fundația
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]
-
1764 se menționează în această funcție Vasile Capră, care pentru slujba prestată plătea jumătate din censul cuvenit. Ultimii locuitori, dar nu cei din urmă, erau așa zișii „"libertini "”, foști iobagi care îndeplineau diferite servicii speciale ca: meseriași, curieri, însoțitori înarmați, păsărari, etc. Despre un curier, cu numele de de Curtean, se știe că presta serviciu pe lângă pârcălabul Tălmaciului și că era plătit de către comunitate cu 35 de florini ungurești pe an, sumă în care se includea și produsele naturale. Activitatea juridică
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Ludovic Copilul, în timp ce ducii de Saxonia, Suabia și Bavaria s-au întrunit la Forchheim pentru a-l alege pe ducele Conrad I de Franconia din dinastia Conradinilor ca rege al Germaniei. Un an mai târziu, fiul lui Otto, Henric I "Păsărarul" a succedat ca duce de Saxonia. Potrivit cronicarului Widukind de Corvey, regele Conrad I l-a desemnat pe Henric ca succesor al său, refuzând astfel succesiunea propriului său frate, Eberhard de Franconia, iar în 919 ducele saxon a fost ales
Ducatul de Saxonia () [Corola-website/Science/327948_a_329277]
-
l-a desemnat pe Henric ca succesor al său, refuzând astfel succesiunea propriului său frate, Eberhard de Franconia, iar în 919 ducele saxon a fost ales ca rege al Franciei Răsăritene de către adunarea principilor saxoni și franconieni de la Fritzlar. Henric "Păsărarul" a reușit să integreze ducatele de Suabia, Bavaria și Lotharingia în federația imperială, element vital în a rezista în fața atacurilor continue ale forțelor maghiare, în timp ce trupele saxone au ocupat în 928/929 extinse teritorii la est, locuite de slavii polabi
Ducatul de Saxonia () [Corola-website/Science/327948_a_329277]