34 matches
-
târziu, e miraculosul de după blocuri și mări: , Tramvaiul vechi era tras pe linie moartă,/ la o casă o fereastră era deschisă la etaj;/ era cald, prea cald și copii de joacă obosiți/ ca îngerii ce se întorc cu stelele dela păscut/ așteptau să spună o poveste tramvaiul - / tramvaiul în care o pisică a născut." O poezie cu minuni îndoielnice și cu imagini de ținut minte, ,trecătorii cu tocuri de gumă/ sigilau umbrele caselor pe astfalt.", strecurînd, cu nebunii de avangardă și
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
ce-ar trebui să constituie libertatea spirituală a unui popor? Sunt cuvinte prea greu de priceput de banda de bișnițari grosieri ce-au împărțit țara în carouri mărunte, încât să nu scape ne(s)muls nici un centimetru pătrat din iarba păscută cândva de Miorița și cosită azi cu mașina electrică a lăcomiei și a nesimțirii.
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
nostru cel mare: paznic alb, grăbit, întins ca un arc. I-ascult glasul în fiecare an, bucuriile au îngălbenit, cu fiecare toamnă. În veacul măsurat de ceasuri reîntoarse în vârsta mea. Prințesa-zeiță! Doar ea mai râde la fereastră, lăsând cerul păscut de stele însângerate-n rană. Flaute se aud ca un cor de cer. Lasă-le măcar acum să mă caute, nici bucata de pâine aruncată n-a mai fost apucată. E nevoie de aer în lumea de văduve, de liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
prospețimea ritmurilor subite, surprinzătoare și laconismul formulelor melodice minimale, repetitive, pe de altă parte de muzica vocală debussystă cu delicatețea unisonurilor stabilizatoare, fortificatoare și eleganța schimbărilor de macaz armonic; Mihai Damian (Chanson pentru flaut și soprană) adastă pe pășunile copios păscute de serialiști și post-serialiști, amatori de efluvii sonore ne-vertebrate de canavalele ritmice ordonatoare și de peisajele sintactice etero-polifonice simetrizate în manieră weberniană; Tiberiu Olah (Déchanson no. 1 pentru soprană, doi flauți și clarinet) deconspiră magia sonorităților fruste, uneori tari
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
peste care așezăm pernuța și pe urmă legăm cu brâul...Asta până mâine, când o să aducem de la târg tot ce ne trebuie...O să-i treacă buba băiatului și la primăvară ieșim la câmp! Da, da! O să ieșim la câmp la păscut ierbușoară verde și apoi la treabă. Ai să te faci sănătos!... Ia să vedem noi cum îi băiatul cuminte și ascultător?” Fără alte pregătiri, a pus mâna pe acul cu ață și... a început să coase...La prima înțepătură, calul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
hrană la capitolul brânzeturi prevedea circa 50 grame de persoană, cantitate ce nu crea probleme. În aceste condiții dezastruoase care se vehiculau pe piață toți vânzătorii afirmau față de cumpărători că ei țin vitele în grajd și nu le scot la păscut lucru pe care cumpărătorii nu-l puteau controla neavând posibilități. La poarta unității veneau tot mai mulți cetățeni cu probe de apă de la diferite surse pentru a le oferi unele lămuriri, eu de regulă evitam a crea panică, dar apa
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
ceva, cum se îmbracă, când se enervează, Partidul chiar nu mi-l puteam închipui defel. În rest, n-aveam nimic împotrivă ca Patria să nască turme de șoimi (un fel de văcuțe cu aripi), pe care să le trimită la păscut lumină într-un plai ca o grădină. Era treaba ei de Patrie și cu chestii din astea e bine să nu-ți bați prea tare capul. Ce mi se mai pare un pic aiurea e că la grădiniță nu ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
din laptele gras al oilor și efortul pe care îl depun zilnic îi ajută să se mențină sănătoși. „Acolo, pe munte, e viață grea, te scoli dimineața la 3 și te culci seara la 11.00 pentru că oile trebuie mulse, păscute, adăpate și grijite de boli. Stai toată ziua și păzești oile, să nu dea lupii sau urșii, stai numa' între oi”, mărturisea unul dintre ciobani, Ilie Popescu, pentru evz.ro Cu mai mulți ani în urmă,Uniunea Europeană a vrut să
A început transhumanța în localitățile de la poalele munților by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79338_a_80663]
-
la îndemână câteva. Acum crescuse și numărul de păsări, mai ales rațe și gâște care se bucurau de apa canalului din spatele curții. Cum se săturau de bălăcit, o luau în pas legănat, una în spatele celeilalte precum soldații la instrucție, la păscut iarbă grasă pe întinderea fostei bălți a Ialomiței, asanată și cultivată de către I.A.S. - ul din localitate. Găseau cu ce să se hrănească până seara când singure se întorceau de la păscut. Toate aceste realizări dovedeau că Săndica este pregătită să
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
la îndemână câteva. Acum crescuse și numărul de păsări, mai ales rațe și gâște care se bucurau de apa canalului din spatele curții. Cum se săturau de bălăcit, o luau în pas legănat, una în spatele celeilalte precum soldații la instrucție, la păscut iarbă grasă pe întinderea fostei bălți a Ialomiței, asanată și cultivată de către I.A.S. - ul din localitate. Găseau cu ce să se hrănească până seara când singure se întorceau de la păscut. Toate aceste realizări dovedeau că Săndica este pregătită să
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
la îndemână câteva. Acum crescuse și numărul de păsări, mai ales rațe și gâște care se bucurau de apa canalului din spatele curții. Cum se săturau de bălăcit, o luau în pas legănat, una în spatele celeilalte precum soldații la instrucție, la păscut iarbă grasă pe întinderea fostei bălți a Ialomiței, asanată și cultivată de către I.A.S. - ul din localitate. Găseau cu ce să se hrănească până seara când singure se întorceau de la păscut. Toate aceste realizări dovedeau că Săndica este pregătită să
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a sculat pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp rămăsese ne păscută de un bou... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ciobanul de pe pajiștea lunii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 575, Anul II, 28 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CIOBANUL DE PE PAJIŞTEA LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357638_a_358967]
-
Până îi soarele sus/ Să gat oile dă muls./ Laptile să-l trec prin pânză,/Să fac urdă, să fac brânză./ Refren/ Strofa 4: Atunci când o-ncepe-a ninge/Strunga tătă mi-oi strânge,/ Lăsând aeru' de munte și poienile păscute./ Refren./” (Ciobănie, ciobănie) La festival au venit ansambluri, soliști vocali și instrumentiști și din alte localități ale județului Mureș. Ansamblul „Mureșelul” din Târgu Mureș a fost înființat în 2008 din dorința de a avea o pepinieră pentru Ansamblul „Mureșul”. Este
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
crească-n rămășițe, cu rădăcin-adâncă În zori să-mi scormonească statornicul veșmânt, Iar somnul ce mă prinse, în prea-ndelungă tihnă, Să mi-l răpună vântul prin creanga-i șuierând. Lăsat-am vorbă ierbii ca, de-am să plec devreme, Păscută firea-mi crudă de dorul de mormânt, Să-mi salte fericită în trainice ciulendre, Să bată fără milă cu verdele-n pământ, Pân-or sări grei bulgări din țarina tăcută, Ce bătătură largă imi puse lângă trup, Să fluiere din
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
Pentru că nu aveam cuptor, mama cocea la bunica dinspre tata, căreia îi purtăm și acum o amintire deosebit de frumoasă, mai ales pentru două lucruri: la Paști ne făcea în tăvițe mici, special, cu diferite modele, câte un cozonacel și o păscuta ca niște jucării, iar toamnă ne dădea de pomană, mie un cocoșel, iar surorii mele o puicuța, ceea ce ne bucura nespus. Întotdeauna, după ce spărgea ouăle pentru aluat, mama lua cojile, le punea într-o trăistuța și ne trimitea să le
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
vorba de vitele pierite în sat. Una a înghițit un paianjen, cel mai multe însă au crăpat în trifoaie. Oaia și vita albă nu-i ca calul : îndată se îmflă. Erau și vaci care au luat cuie din iarbă. Cuiul păscut îi găurește boftul, însă se oprește în floare. Mai rău a fost cu vaca lui Găină care lingea mâna femeii și, cum a dat cu limba, i-a înghițit nevestei acul din mâneca cămeșii. Acul a nimerit într-o vână
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a țării românești era considerată sclavii cuplului dictatorial, forțați să muncească flămânzi, iar când era vorba de retribuție materială, partea cuvenită era derizorie, ne ajungând muncitorilor să-și hrănescă familia, fiind nevoiți ca Împreună cu nevasta și copii să meargă la păscut iarbă numai după marginea drumurilor carosabile: câmpia era păzită de armată și rezervată ierbivoarelor de producție pentru a fi comercializate la export și a se transforma În dollary, În beneficiul dictatorilor...! Produsele industriale fiind refuzate la export În țările cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
eu din vârful muncelului, într-amurgul. Apoi cu noi nu se pune el, cuconu Nastratin. Eu îs mare hoț și știu sama la cai, și la toate. Tot intra herghelia lui pe moșia noastră... Boierul nostru găsea fânaț călcat și păscut - și caii nicăiri. De unde să faci ispașă și să te despăgubești, dacă tâlharii lui cuconu Nastratin băgau de samă și-i scoteau înainte de a se face ziuă? Așa? Bun! zic eu... Și mă iau cu Alba mea astă-noapte, măi tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dimensiunea hedonistă a vieții trimite cu necesitate la celălalt, la intersubiectivitate, adică la împărtășiri care depășesc sfera instinctuală: "Cred, într-adevăr, că desfătarea fără conștiință nu aduce decât ruina sufletului, dacă ne este permis să spunem astfel. Rutul și iarba păscută, copulația sălbatică și prada sfârtecată de animal îi dau cu siguranță acestuia o anume satisfacție, dar ea nu ține, în nici un caz, de vreun demers etic, estetic și hedonist. În această privință, s-ar putea avansa ideea că erotismul este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
vag determinate ale unei vegetații luxuriante, uneori doar germinația unor amăgiri. Insula, peste care, lini sau viforoși, trec nori, pare să fie păduroasă, dar nu este o junglă; se află acolo rariști și poieni, sunt pomenite măguri, pajiști de nimeni păscute a căror iarbă, de un verde viu, este proaspătă și deasă, cresc flori și pomi care pot înflori, se înalță stejari, pini, cedri, crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea de tei. Pe jos
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
vag determinate ale unei vegetații luxuriante, uneori doar germinația unor amăgiri. Insula, peste care, lini sau viforoși, trec nori, pare să fie păduroasă, dar nu este o junglă; se află acolo rariști și poieni, sunt pomenite măguri, pajiști de nimeni păscute a căror iarbă, de un verde viu, este proaspătă și deasă, cresc flori și pomi care pot înflori, se înalță stejari, pini, cedri, crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea de tei. Pe jos
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Austria, 2700 Winer Neustadt, Zehnergasse 6-10/1/3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea, str. Dobrogeanu Gherea nr. 28, ap. 2, județul Bihor. 555. Trofin Nemia, născută la 5 octombrie 1956 în localitatea Cristolt, județul Sălaj, România, fiica lui Păscuta Gheorghe și Varvară, cu domiciliul actual în Austria, 2860 Kirchschlag, Lindengasse 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Teremia Mare nr. 260, județul Timiș. 556. Vajasdi Flaviu, născut la 24 septembrie 1964 în localitatea Albă Iulia, județul Albă, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
demisiei domnului deputat Ioan Cindrea; - mandatul de deputat al doamnei Doina-Micsunica Drețcanu, aleasă la 26 noiembrie 2000, în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, mandat devenit vacant ca urmare a demisiei domnului deputat Costică Macaleti; - mandatul de deputat al domnului Ștefan Păscut, ales la 26 noiembrie 2000, în Circumscripția electorală nr. 22 Hunedoara, mandat devenit vacant ca urmare a demisiei domnului deputat Costel Avram. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 6 februarie 2001, cu respectarea prevederilor art.
HOTĂRÂRE nr. 12 din 6 februarie 2001 privind validarea unor mandate de deputat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132609_a_133938]
-
domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Harterfeldstr. 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Viișoara nr. 222, județul Cluj. 229. Trofin Paul, născut la 22 iulie 1975 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Trofin Constantin și Păscuta Nemia, cu domiciliul actual în Austria, Kirchschlag i.d.B.W., Hauptplatz 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Teremia Mare nr. 276, județul Timiș. 230. Pleșa Lia-Maria, născută la 30 octombrie 1967 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 315 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133445_a_134774]
-
în Germania, 85646 Anzing, Eichenweg 8a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Harman, str. Mihai Viteazul nr. 446, județul Brașov. 32. Maass Emanuela-Vioala, născută la 15 mai 1977 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Bonă Doru și Păscuta, cu domiciliul actual în Germania, 85716 Unterschleissheim, Heimgarten 24, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Traian Doda nr. 55A, județul Caraș-Severin. 33. Matesz Annamaria-Judit, născută la 10 decembrie 1972 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 360 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133878_a_135207]