13 matches
-
2016 Toate Articolele Autorului Doar de Crăciun Ne amintim Că te-ai născut, Umil, Mesia! În loc de fast Și de belșug, Un braț de paie Și o iesle! Ți-au dat căldură Bieții boi Și oile, Cu-a lor suflare. Doar păstorașii Ți-au urât: Să fi voinic Și să crești mare! Din depărtări Trei magi, soseau, Cu daruri scumpe: Aur, smirna! Căci au aflat Citind în nori Și-n stele, Calea spre Lumină! Ai fost promis De mii de ani! Un
DOAR DE CRACIUN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1481736799.html [Corola-blog/BlogPost/367006_a_368335]
-
dulce Taină Sfântă,/ sufletul plecându-mi-l,/ gura mea vă cântă:// Fiu Frumos și Sfânt, Maică Preacurată,/ ceruri și pământ/ preamăresc cântând/ Taina minunată.// Înfășat în scutecaș/ de inuț subțire,/ vine Sfântul Copilaș,/ Miel pentru jertfire.// În grăjduț cu mielușei,/ păstorași de stână/ dar călduț I-aduc și ei,/ cojocel de lână.// Dulce Copilaș Ceresc/ și Măicuță bună,/ ceruri și pământ privesc/ Taina împreună.// Noi cu îngerii venim/ înălțând osane/ și din coruri împletim/ dragostei coroane.,, (Traian Dorz, Minune și Taină-imne
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din cupola de lumină Se revarsă bucurie! Aripi dalbe, imn de slavă, Mir de nard, Steluțe,-o mie! Și-a deschis portița, Cerul; E lumină peste câmpuri! Păstorașii, cu iuțeală Se îndreaptă către staul. Vor să-l vadă pe MESIA! Cel promis Prin prorocie! Să se-nchine, Să-i aducă laude și mulțumire. Miel curat, Născut în paie! Umilit ca cel din urmă! Se va înalța la Ceruri
COLIND de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1482083270.html [Corola-blog/BlogPost/385210_a_386539]
-
prin modestia sa, actele sale de umanitate, se bucura de popularitate, mai ales în nordul Franței. De aceea nu este de mirare că poporul a simțit nevoia să-i vină în ajutor. Din nou cruciada populară reînvie sub forma marșului păstorașilor. Pe de o parte compasiune și devoțiune față de rege, pe de alta zbucium și clocot tineresc, care căuta o cale de manifestare; fie una, fie alta, tinerii din Flandra și Picardia, luând cu ei pe cei mici în stare să
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
din Flandra și Picardia, luând cu ei pe cei mici în stare să suporte o călătorie, au pornit în 1253, spre Paris cu gândul de a face cruciați. Autoritățile au privit cu spaimă repetarea cruciadei copiilor, iar noul marș al păstorașilor era prezentat în cuvinte dezaprobatoare de felul: Șefi de briganzi, pentru a înșela oamenii simpli și pentru a răspândi cruciada în rândul poporului, au propovăduit cu o fantezie plină de inventivitate falsă că li s-au arătat îngerii și sfânta
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
și excroci și tocmai aceștia aveau conducerea convoaielor. Cruciada populară, așadar, decăzuse complet, ea nu mai era privită decât cu dispreț și neîncredere, ca o crimă, de aceea Blanca de Castilia, ajutată de biserică, a luat măsuri severe pentru întoarcerea păstorașilor din drum. Cruciada devenise un simplu act politic, iar poporul nu mai avea loc în ea. Dintr-o expediție cu caracter internațional, ofensivă și populară, cruciada se transformase într-o acțiune politică, națională, feudală, aspectul ofensiv fiind și el în
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
nominalizat pentru Echo (music award) la categoria Crossover și a fost de-a lungul timpului în topul celor mai bine vândute albume din mai multe țări. În ianuarie 2015 a debutat la Operă Română din Cluj din Cluj-Napoca cu rolul păstorașului din opera Țoșca de Giacomo Puccini, în urma căruia a primit multe aprecieri și laude. Narcis a susținut în perioada 23.02.2016 - 16.05.2016 un turneu în Europa alături de Gregorian și Amelia Brightman în peste 70 de orașe din
Narcis Iustin Ianău () [Corola-website/Science/322187_a_323516]
-
eleganța stilului fiind sesizabile mai ales în simfoniile de culori pe care le crea. În corpul de bibliotecă de află diverse volume, de la cele despre antichitatea greacă și latină până la literatura franceză a secolelor XVI - XVIII. Portrete ale membrilor familiei, păstorași și țărănci, ca și peisajele grigoresciene cu care suntem obișnuiți tronează pe pereții acestei încăperi. Se pătrunde apoi în cea mai mare cameră a casei și cea mai importantă prin activitatea de creație care se desfășura aici: atelierul artistului. Este
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
M. Eminescu) - exprimă obiectul unor acțiuni, devenit el însuși proces: a doini (a cânta doine), a hori (a cânta hore), a psalmodia, a rapsodia, a cotiza (a da cotizație), a triumfa (a obține triumf) etc.: „Stăteau toate uimite pe când trecea păstorașul - împărat, doinind și horind.” (M. Eminescu) - verbele de mișcare, care nu au nevoie de o limită externă în desfășurarea acțiunii, dar care implică anumite coordonate semantice, exprimate sintactic prin circumstanțial: a veni, a pleca, a zbura, a sta, a pluti
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cum râd de asemenea prostie. IV Când au venit hoții la curte și Ianoș a dat de veste. V Moara și râul; Mitiță se duce călare la moară, vede opustul, peștii, trestiile, paserile. VI În dumbravă la vânat, primăvara. VII Păstoraș la câmp toamna. VIII Gâște și păsări de ogradă. De ce cântă cucoșul străjile. IX Iarna, când se prind scatii și sticleți. Viscol mare. Morarul povesteșe cum a fost față la nașterea lui Isus "Ce-i mai bun ca boul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mâinile la spate, examinează un porțelan de pe șemineu : o păstoriță visătoare, cu mâna la tâmpla căpșorului blond, îngrijit frizat, îmbrăcată într-o rochie adânc decoltată, cu obligatoriul câine și obligatoria stâncă la piciorușele ei încălțate în pantofiorii Louis-Quinze, și un păstoraș care, cu un grațios pas, înaintează spre ea, ducând un coșuleț de flori în mână. Un foșnet strident - Profesorul face ghem hârtia pe care o citea și pe urmă continuă să strângă deasupra ei mâna. Oricine ar privi salonul ar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ciorăiau mai în jos de brâiele melancolicelor stînce, învățau de la păstorul împărat doina iubirilor, iar vulturii ce stau amuțiți pe creștetele seci și sure a stîncelor nalte, învățau de la el țipătul cel plâns al jelei. Steteau toate uimite pe când trecea păstorașul împărat, doinind și horind; ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor; și-n piepturile păstorilor tineri, răzimați c-un cot de-o stâncă și c-o mână pe bâtă, încolțea un dor mai adânc, mai întunecos
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aduse unor foști dascăli (Anghel Demetriescu "excelentul meu director și maestru de istorie") dar nici accentele de evident dispreț pentru cei care au accesat posturi care lui Mathieu J. Caragiale îi rămîneau definitiv inaccesibile: Gore Pirgu este imaginat ca "dulce păstoraș al Carpaților, cu cavalul în brîu, învîrtind o bătută zurlie cu teozoafa Papura Jilava"; sub numele denigrator al personajului feminin se ascunde scriitoarea Bucura Dumbravă (Haiducul, Pandurul), pseudonim pentru Fanny Szekulisz confidenta literară a reginei Carmen Sylva. Despre alți contemporani
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]