77 matches
-
esențial, nu există decât elitele neadevărate, neadevărate prin însuși modul lor de manifestare. Să schimbăm mai bine acest nume de elite adevărate cu acela de oameni care iubesc sau pur și simplu cu acela de iubitori. 2) Muzica are o păstoriță mai înaltă, de dincolo de noi - o grație, o muză: Euterpe. Puțin mai importă cine sunt ajutoarele ei cuminți de aici, care sunt trăsăturile ori portretele lor atâta vreme cât acestea nu fac decât să îndeplinească cu tremur, dacă nu chiar umil, niște
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
Este o stare pe care a indus-o și celor ce am ascultat din nou în deschiderea concertului, cu un grupaj de piese definitorii pentru istoria și profilul său: o monodie bizantină murmurată ca o rugăciune, o piesă clasică românească ("Păstorița" de Marțian Negrea) și madrigalul lui Lasso "Matona mia cara", pentru mine personal cel puțin, o emblemă venind din cele mai îndepărtate amintiri despre acest miraculos ansamblu. Între cele trei apariții ale Madrigalului, au fost intercalate și câteva numere în
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
din prăzi pregătite pentru ospăț sunt stropite din plin cu arkni fiert și ceaiul cu lapte. Doar Makhan întârzie s-apară. Cei care-o știu se-ntreabă ce soartă are-ndrăzneața de fată?! Câțiva cred că-ntârzierea e pedeapsa că păstorița de capre a vrut să-ntreacă măsura, legea! Și e uitată... Mai departe, sub munte, Makhan așteaptă. Tânjește. După ce-a săltat-o pe Akhnu înspre înalt, a urmărit-o cu privirea până s-a pierdut în cenușiu. Apoi cenușiul
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
am face-o dintr-o perspectivă inevitabil modernă, pretinzând că respectăm în detaliu adevărul istoric. Am pierde, atunci, și prospețimea aurorală a Eladei, și adăugirile ulterioare de cultură și sensibilitate; și am cădea în ridicolul "arcadienilor" din Seicento, păstori și păstorițe de operetă. Mișcându-ne printre ruinele antice, le vom reconstitui spiritul nu printr-un epigonism involuntar parodic, ci prin investițiile noastre imaginative, prin "aventuri interioare" mai importante decât excursiile turistice, printr-o reflecție mai consistentă decât o reflectare fidelă (de
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
în care copilul de dezvoltă liber, nu "tuns" geometric ca în grădinile baroce. Capitolul despre femeie și modă prezintă, în contrast, doamna nobilă de tip baroc, încorsetată și deformată, cu femeia care mizează pe naturalețe, de multe ori țărancă sau păstoriță, din grădinile englezești. Concepția despre moarte e modificată și ea odată cu idealurile de simplificare a vieții. Dispar reprezentările alegorice ale morții, așa cum apar în parcul baroc, în favoarea concepției antice elene despre moartea ca efeb cu făclia întoarsă, fiind preaslăvită reîntoarcerea
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
în sud din contră, se pun sare și legume. Această tradiție își are rădăcinile în obiceiurile religioase budiste. Se spune că, atunci când Sakyamuni a plecat de acasă pentru a dobândi virtutea, a leșinat pe drum din cauza foamei și oboselii. O păstoriță care trecea pe acolo l-a luat cu ea și i-a dat să mănânce un terci din orez cleios și nuci. Întremat, Sakyamuni s-a așezat sub un tei pentru a medita și acest episod ar fi, potrivit legendei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cinstită încă de coptilă... Vinovată-nevinovată, destul că Ionela a devenit ciobăniță la turma de sterpăciuni a satului. Peste o sută de capete de oi nemulgătoare, de mioare, de miei, de berbeci și batali îi dădeau mari bătăi de cap proaspetei păstorițe pentru că se răsfirau grupuri-grupuri pe tot imașul străjuit de ogoare cu diferite culturi atrăgătoare pentru ovine, oricând pregătite de mari stricăciuni. Din tot necazul, Ionela s-a ales și cu oarece bucurii, anume că băiatul cel bubos al scripcarului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
adjudecată pentru 200.000 de euro. De altfel, prețul de vânzare pentru tablourile lui Grigorescu a crescut din septembrie 2010, când celebrul "Car cu boi" a atins suma de 155.000 de euro, iar ulterior, în decembrie anul trecut, lucrarea "Păstoriță" a fost adjudecată pentru suma de 175.000 de euro, la licitațiile Artmark. Pictura "Țărancă odihnindu-se", prin tematica sa având în centru reprezentarea femeii, face parte dintr-o dimensiune importantă a operei grigoresciene, una ce oferă un inventar prețios
"Ţărăncuţă odihnindu-se" de Grigorescu a devenit cel mai scump tablou vândut pe piaţa românească de artă () [Corola-journal/Journalistic/70345_a_71670]
-
unor tați nu tocmai normali și vanitatea unor mame infantile, și îndemnate să maimuțărească maimuțele-vedete (parcă mature!) oferite până la saturație de TV-uri. Iată, mi-am imaginat, s-a terminat defilarea micilor prințese în rochițe de brocart de la Versace, a păstorițelor în ii de mătase, în fote brodate cu fir de aur și în opincuțe de marochin cu tocuri înalte, a miniconteselor ambalate în crepdeșin cu trene de la madam Ricci... Iată, mi-am zis, fețele crispate ale mamelor, zâmbetele superioare ale
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
structurează romanul pastoral în genere, și Galateea în special. Acțiunea se desfășoară pe malurile fluviului Tajo, în apropiere de imperialul oraș Toledo. Firul narativ principal este simplu, linear, înfățișând dragostea celor doi păstori, Elicio și Erastro, pentru neasemuit de frumoasa păstoriță Galateea, dar structura epică este complexă, cu o derulare arborescentă, prin cele patru nuvele intercalate ( procedeu reluat cu virtuozitate în Don Quijote și Persiles), care intensifică și dinamizează narațiunea centrală, dându-i relief, culoare, varietate. Elicio își cântă dragostea ideală, copleșitoare
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
plăcea tâmplăria - ținea un atelier la Versailles, unde lucra mobilă - mese, scaune, albe. Avea acest nărav. Nu-i era gândul la domnie... De ea, o lăsase să se ocupe soția lui, care umpluse parcul de la Versailles de păstori și de păstorițe, în căsuțele lor peizane, imitând costumați viața idilică. Maria-Antoaneta crescuse, între timp; ajunsese la vreo douăzeci de ani. Dar era lipsită de experiență și începuse să se amestece în treburile Franței, dând peste cap tot ce bărbatul ei, cu bunul
Nefericirea unei regine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6646_a_7971]
-
sunt argumente limpezi că până și sfinții-poeți nu sunt străini de vocile lumii căzute și sunt extrem de atenți la facerea textului, la corpul poemului, la construcția lui. „Un păstorel însingurat jelește, Desfăt și-alin pe lume-i sunt străine, Doar păstorița lui în gând îi vine și pieptul de iubire-i pătimește.” De reținut, în acest caz, că una dintre lucrările celebre, semnată de suprarealistul Salvador Dali, în care Hristos este reprezentat pe cruce, privit de Dumnezeu - Tatăl din perspectivă cerească
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
ales. gata, la gunoi cu gîndurile negre, negative, corozive, consolatoare Speculații: real, transcendent, homo sapiens, sacerdot, magie, plăcere, raționalism, sinergie, metaforă, misticism, credință, adevăr și moarte. Ce-ai înțeles? Cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna Pofta și plăcerea, închipuirea și uimirea, spațiul și spiritul, simbolismul, modernismul și civilizația: cuvinte, pur și simplu, care își pierduseră, brusc, înclinările, înțelesurile, simbolurile și sensurile, devenind iluzorii. Idealul ei de iubire este să te țină
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
apa se risipi în stropi mici, sclipitori, asemeni unor licurici ce dansau sub cerul înstelat. - Cine ești? întrebă surprins, nu atât de prezența cuiva acolo, ci mai ales, de timbrul vocii. - Dorina! veni răspunsul scurt. - Dorina?! - Da, Dorina, ca și păstorița din poveste. - Ce poveste, ce păstoriță? - Dar de unde ai picat aici, omule, de nu știi unde te afli? Văd eu că ai făcut cale lungă, că doar de aceea abia îți tragi picioarele după tine. Ți-or fi obosite de
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
sclipitori, asemeni unor licurici ce dansau sub cerul înstelat. - Cine ești? întrebă surprins, nu atât de prezența cuiva acolo, ci mai ales, de timbrul vocii. - Dorina! veni răspunsul scurt. - Dorina?! - Da, Dorina, ca și păstorița din poveste. - Ce poveste, ce păstoriță? - Dar de unde ai picat aici, omule, de nu știi unde te afli? Văd eu că ai făcut cale lungă, că doar de aceea abia îți tragi picioarele după tine. Ți-or fi obosite de drumul lung străbătut. Mogâldeața sări sprintenă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
știu? Tu nu îl cunoști pe tovarăsul... - Lasă, pe ăștia toți de aici îi cunosc, mă referam la împăratul de care mi-ai vorbit adineauri, de... - Ți-am spus că mă cheamă Dorina. Câte o dată cred că eu sunt Dorina - păstorița, că de aceea cunosc toată frunza și toată iarba de aici. Dar am fost și la școală domnule, să ții minte asta. - Ce-i cu păstorița asta? Și cine ești tu cu adevărat? Nu mai avu timp să-i răspundă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
Ți-am spus că mă cheamă Dorina. Câte o dată cred că eu sunt Dorina - păstorița, că de aceea cunosc toată frunza și toată iarba de aici. Dar am fost și la școală domnule, să ții minte asta. - Ce-i cu păstorița asta? Și cine ești tu cu adevărat? Nu mai avu timp să-i răspundă, cineva îi chemă în sala unde urma să se desfășoare concursul, iar unul dintre colegi se ivi lângă Șerban. - Ei, succes, călătorule. Vezi că eu înmânez
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
în sala unde urma să se desfășoare concursul, iar unul dintre colegi se ivi lângă Șerban. - Ei, succes, călătorule. Vezi că eu înmânez premiul cel mare așa că străduiește-te să fii cel care îl primește... Dacă vrei să cunoști povestea păstoriței, vino în astă seară din nou la izvor, cine știe poate mă îndur de tine și ți-o voi spune, că tare neinformat văd că ești, mai apucă să surprindă un crâmpei de vorbă, atât de încet rostit încât nici
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
el mirat, apoi dumerindu-se, ești profesoară? - Ei, mi-ar fi plăcut mie... profesoară de istorie... sunt doar educatoare, dar e bine și așa. - Aha, acesta este motivul pentru care călătorești prin timp.... Mi-ai promis că îmi spui povestea păstoriței. - Păi, chiar nu o știi?... Dragoș vodă a venit la vânătoare pe aceste locuri. În drumul lui s-a îndrăgostit de o frumusețe de fată, Dorina pe numele ei. Era frumoasă ca o zână. Cu gândul la ea și-a
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
lucrarea lui Dumnezeu, ce tot întoarce Thomas cuvintele cu lopata?!, o fată ieșise dintr-o curte, am privit-o curios, era minionă, pletoasă, subțire, plăpîndă, dar avea picioare frumoase, cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna, fata mi-a zîmbit, parcă mulțumindu-mi pentru privirile mele admirative, care o șlefuiau, nu mă uit niciodată după femei cu priviri animalice, pofticioase, numai după alea cărora eu le zic “penale” mă extaziez, îmi vine
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
zulufii ce nu se lăsaseră prizonierii cozii de cal ce ajungea până la brâu, ca și cei care, într-o noapte de toamnă îl tulburaseră într-atât încât uitase de legile lumii pământene și pătrunse în ținut de legendă, iubind o păstoriță. S-a aplecat spre fetița în ochii căruia se oglindea poienița de pe valea Dornei, a ridicat-o deasupra capului lui, iar râsul cristalin al copilei, asemeni apei ce se prăvale peste pietre de munte, a șters păcatul pământeanului și a
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ACOLADĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Între două anotimpuri ne-am pierdut de 9 ori Și ne-am regăsit bucolic: păstoriță și păstor În pădurea adormită Fatma inventa povești Dezbrăcată ca mireasă după semnele cerești Rătătcindu-mi drum de seară după pulberea de sare Sarea încă violetă din potop de plâns rămasă Mie cea îndrăgostită de furtunile pe mare Marea după meatastază
ACOLADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371226_a_372555]
-
și „Lecția de tricotat” (1868-1869) în care demonstrează calitatea sa de colorist, nuanțele de albastru se potrivesc cu galbenul unei parți a veșmintelor, iluminarea este echilibrată de razele de lumină care cad pe mâinile sârguincioase ale copilei. De asemenea tabloul „Păstorițe torcătoare din Overnie” în care realizează efectele naturale ale cerului prin pictarea tușelor transparente ale albului norilor pe albastrul intens al cerului. Folosindu-se de procedeul luminării unor detalii, cum ar fi cerul în acest tablou, și lăsării în umbră
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
cu dispreț) Aicea, om din popor! OMUL DIN POPOR Sărut vârful opincilor Măriei Tale... și ne bucurăm urât că videm fața cea necinstită a Măriei Tale. R[EGELE] Ce inocență în espresie, ce naivitate, îmi pare că aud păstorii și păstorițele din pastoralele păstorești ale poeților noștri cântând Ave Maria! O[MUL] D[IN] P[OPOR] Și-mpărate, să ierți vorba proastă, da' auzirăm că te făcuși un om de nimică și, fiindcă tot trebuie să te ții [de] ceva, ți-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
privești zâmbind, Eleonoro, Apoi privești la tine, zâmbești iar. Ce ai tu? Fă să știe și-o amică. Tu pari că cugeți, însă pari ferice. [ELEONORA] O da, princesă, cu plăcere văd Cum suntem rustic noi împodobite: Părem mult fericite păstorițe, C-a fericiților ni-i ocuparea, Făcem cununi. Aceasta cu flori varii S-îmflă din ce în ce sub mâna mea, Iar tu, cu simț mai nalt, suflet mai mare, Ales-ai laurul delicat și zvelt. [PRINCESA] Ramurii care-i împleteam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]