358 matches
-
manelele...plenitza, craiova sunt aproape ..iar în craiova e o minunăție de cartier de maneliști... dacă mă gândesc, sunt mai multe... poporu` a vrut miorița..poporu` vrea manea... asta e... Eu văd diferențe majore. Miorița exprimă obiceiuri, tradiții, credințe românești. Păstoritul oilor, transhumata, nuntă (alegoria), raportul cioban/ câine și cioban / miorița, comuniunea cu natura (ntegrarea în natură). Se observă structura complexă a Mioriței. Sînt sigur că știi că s-au făcut paralele între credințele religioase dacice și cele exprimate în Miorița
Yet anOtherinconvenient truth by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82964_a_84289]
-
această privință s-a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu - n.n.ț de avantajul, aproape unic, de-a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la stâni ca simplu muritor într-o vreme când păstoritul conserva încă forme de viață și de organizare moștenite din străvechime. De aceea, Sadoveanu gândea, simțea și se exprima ca unul Ťde-al lorť." Mai departe: "Cu siguranță că Nechifor Lipan ar fi ascultat povața oiței năzdăvane. Și invers: să ni
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
de urechi pentru infidelitatea să, ci îl trimite pe episcopul reformat Gyula Nagy să îndrepte oaia rătăcita. Dar, oaia rătăcita devine catîr îndărătnic și nu se supune dispozițiilor episcopiei reformate să preia o parohia rurală. Ba mai mult, renunță la păstorit, se însoară și se mută la Kolozsvar, unde devine luptător pentru drepturile ungurilor!! Fariseu în toată regula, fiindcă a refuzat să-și facă datoria față de co-etnicii săi din rural, dar de pe asfalturile Clujului se erijează în apărătorul lor . Continuînd lectură
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
imagine corelată cu conștiința). În capitolul Arta și munca, cel mai apropriat pentru a afirma ideea artei ca muncă, această idee nu apare deloc, ci este analizată influența muncii asupra artei (rolul muncii în geneza artei, influența diferitelor îndeletniciri - vînătoare, păstorit, agricultură - sau a unor împrejurări economice asupra formelor artei). Ideea artei ca muncă nu este rezultatul unei reflecții asupra artei, o concluzie, ci, după cum bine a observat dl George Gană, „un postulat” „impus de realități sociale ale timpului”. Geneza ei
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
mori: de mână, plutitoare, de vânt, cu tracțiune animală etc. Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România, situată la vest de Sibiu, și cuprinde un număr de 18 localități. Această zonă este caracterizată, în principal, de creșterea oilor, păstoritul fiind o tradiție păstrată de secole; tot aici, obiceiurile legate de Sărbătorile de iarnă sunt foarte apreciate atât de locuitori, cât și de turiști. Printre obiectivele turistice ale zonei amintim: Muzeul sătesc din Rășinari, localitate unde se află și casele
Agenda2003-45-03-45-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281698_a_283027]
-
mult în epitafe este că prin "povestea" la prima persoană, dar transmisă printr-o "străină gură", a vieților celor trecuți dincolo se realizează o succintă cronică a lumii românești dintr-un sat din Nordul țării, unde bărbații erau ocupați cu păstoritul, cășăritul, albinăritul, cu lucrul în mine sau, în pădure, cu țapinele, iar femeile (boresele) cu țesutul sau cu croitoria. Aproape toți se prezintă a fi "muncitori", "cinstiți", "de omenie", crescînd copii (coconi) pe care i-au învățat să "facă bine
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile mai multor colinde, până și „Birăul“11 mergea la târg cu „turma de noatini“ să o vândă unui „logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă fecioriță“ din satul Bucureșci, demult, nu dorea să-i fie șoț fiul de împărat ci, un păcurari: „ ... că mi-e mi-i drag / La stână șezând / Oile mulgând“.13 În schimb, Sora
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Babă Dochia în legendele ajunse până la noi, zile în care razele calde ale soarelui se întrepătrund cu ploaia, lapoviță, ninsoarea și uneori chiar cu viscolul. Legendele Dochiei ne introduc în atmosferă specifică unui sat românesc unde ocupația de bază este păstoritul. Una din legende spune că Babă Dochia, femeie puternică, dar aprigă și rea, care nu se teme de nimic, „N-are frică de vreun ger/ Nu-i e frică nici de cer”, dornică să-și ducă oile la munte, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
pelerinajele religioase, festivalurile artistice și competițiile sportive. Festivalul „Bachus - 2010” (Focșani) Muzică și dans la „Târgul de fete” de pe Muntele Găina 1. Nedeile sunt manifestări tradiționale, prilejuite de anumite momente din viața oamenilor, cum ar fi: reluarea unor activități agricole (păstorit, arat), anumite trăiri și obișnuințe generate de succesiunea ritmică a anotimpurilor etc.. Manifestarea ciclurilor vegetale constituie, adesea, elemente de polarizare a turiștilor, în cadrul anumitor sărbători, intrate de mult în conștiința populației din acele locuri. Se remarcă: înflorirea liliacului la Ponoare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
altele se pierd în negura timpurilor. Este cazul Târgului de fete din Masivul Găina (Munții Apuseni), desfășurat an de an, în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie (20 iulie), ce a apărut din necesitatea schimbului de produse obținute de pe urma păstoritului, a culturii plantelor și a meșteșugurilor dar și un prilej de stabilire a legăturilor familiale. 3. Festivalurile sunt manifestări artistice care se desfășoară într-un anumit domeniu (muzică, teatru, cinematografie, satiră și umor), în aceeași perioadă din an, cu participare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
au un loc de muncă cu un program încărcat. Un alt impediment, îl constituie în cazul porcinelor, prețul ridicat al hranei, în gospodării existând, în medie, un singur porc. Totuși, legat de creșterea oilor, una din acupațiile străvechi ale localnicilor, păstoritul a avut de-a lungul timpului condiții favorabile de perpetuare, oferite de pășunile extinse unde sau cristalizat și au funcționată reguli multiseculare stâni colective. De aceea, chiar dacă și efectivele de ovine sunt în scădere, ele se mențin la valori importante
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
vreo regulă”. La poalele munților Himalaya traiește tribul Hunzilor.Acești locuitori au un mod de viața simplă,bazată pe egalitate,cinste și troc.Copiii învată 4 limbi în școală.La căsătorie primesc teren agricol.Se ocupă de agricultură și de păstorit.( In trecut au fost pirații drumurilor dintre munți).Populația cunoaște binefacerile moderne ale tehnicii,dar preferă să recurgă la metodele tradiționale.Alimentația este naturală. Nu sunt pușcării.Oamenii sunt fericiți. Speranța de viață este peste 100 de ani. Intr un
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
poate data din epoca bronzului. În comuna Lespezi au fost descoperite siliști cu fragmente ceramice din hallstatt, din sec. IV î.Chr., din perioada migrațiilor. În epoca bronzului (1150 î.Chr. - 106 d.Chr.) se cunoaște o agricultură primitivă și păstoritul transhumant. Așezările preferă terasele inferioare, la începutul epocii, iar spre sfârșit poziții mai înalte, uneori întărite de șanțuri și cetăți de apărare. Unii istorici susțin că după cucerirea Daciei de către romani, Moldova ar fi făcut parte din provincia romană Moesia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
funcționează la parterul blocului unde se află și Oficiul Poștal și este deservită de farmacista Cristina Mihaela Minciună. Din 2008, în incinta dispensarului funcționează încă o farmacie care aparține surorilor Alina și Anca Grigoriu. E.S. 4.6. ACTIVITATEA SANITAR - VETERINARĂ Păstoritul este cea mai veche ocupație agricolă a românilor, Valea Siretului, cu suprafețe întinse de pășuni, fânețe și culturi furajere, fiind favorabilă creșterii animalelor din cele mai vechi timpuri. Dezvoltarea acestei subramuri a agriculturii a necesitat cunoștinte de apărare a sănătății
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
situației să fie modificată astfel încât capacitatea de susținere (carrying capacity) a pășunii să fie depășită, fie (1) datorită creșterii numărului de păstori ce utilizează pășunea, fie (2) datorită creșterii turmelor păstorilor . Este foarte probabil ca în cazul în care activitatea păstoritului se dovedește a fi profitabilă, numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții, cum va stabili fiecare păstor câte animale să includă în turma ce va fi hrănită pe
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ținut, la câmpie, când aceștia întărâtă cugetele locuitorilor și se bizuie pe întăriturile ce le-a dat lor firea. Nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au defel țarini; toată munca lor este păstoritul oilor. Plătesc o dajdie în fiecare an, însă nu atât cât le cere domnia, ci numai cât făgăduiesc ei domnilor; iar această învoială o înnoiesc, prin trimișii lor, de câte ori se așază domn nou peste Moldova. Dacă un domn vrea să
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dar mai mică, din Moldova este Vrancea, din ținutul Putnei, la hotarul Valahiei, înconjurat din toate părțile de munții cei mai sălbatici. Aici sunt douăsprezece sate și două mii de case și fiindcă se mulțumesc, ca și cei din Câmpulung, cu păstoritul, locuitorii nu au știință despre plug. Asemenea și ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie. A treia este Tigheciul, în ținutul Fălciului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
grupului: credințe, tradiții, obiceiuri, forme de artă a cuvântului și expresii verbale tradiționale (basme, legende, proverbe, ghicitori și limba în care ele sunt vehiculate etc.), expresii muzicale (cântece vocale, instrumentale), cinetice (dansuri, jocuri etc), savoire-faire-ul, cunoștințele referitoare la ocupații (agricultură, păstorit, pescuit, sericicultură etc.) și meșteșuguri tradiționale (țesut, olărit, rotărit, arhitectură populară etc.), tot ce creativitatea umană a născocit, a dezvoltat, a transmis prin mijloace informale tradiționale și a păstrat ca valori perene. Toate acestea, care în realitatea concretă sunt mult
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
despre Ghiță Ciobanul continuă, susținând că în urmă cu câteva săptămâni, acesta pleca cu oile la iernat, pe jos, însoțit de câteva ajutoare, măgari încărcați cu unelte și câini de pază. "Pentru o țară ale căror mituri se învârt în jurul păstoritului, România nu este ceea ce își doresc toți oierii", se mai scrie în materialulul care continuă cu detalii despre balada Miorița. "De multe ori, Miorița este văzută ca o metaforă pentru creștinism, un alt mod în care este scos în evidență
Ghiță Ciobanul, vedetă la BBC by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50287_a_51612]
-
prieteni și admiratori, care se împărtășesc din crezul său patriotic și cultural. A trecut la cele veșnice în 1966. În perioada gherleană(1919-1940) a tipărit trei cărți: Dor și jale, 1920,Viața și opera lui Ion Creangă (studiu), 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei,1926. Dor și jale, Tipografia Diecezană, Gherla, 1920, este o carte de „poezii culese din război”, cu un subtitlu aproape sinonimic, „patimi și suferințe”. Sunt creații cvasifolclorice pentru că autorii acestor poezii au plecat și ei, „ din câmp
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
Antologia lirică Dor și jale nu este numai o carte a debutului său editorial, ci și una inaugurală, în sensul că anunță o linie tematică dominantă a preocupărilor sale de exeget cultural: zestrea spirituală a poporului român. În 1926 publică Păstoritul în Munții Rodnei, o lucrare de etnografie, care s-a bucurat, la apariție, de recenzii favorabile. În revista „Grai și suflet”, vol. III, fasc. I, 1927, Ovid Densușianu, el însuși interesat de acest aspect etnografic și folcloric (v. studiul Viața
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
III, fasc. I, 1927, Ovid Densușianu, el însuși interesat de acest aspect etnografic și folcloric (v. studiul Viața păstorească în poezia noastră populară), subliniază utilitatea unei asemenea cercetări pentru etnografi și folcloriști. Cele două cărți (Dor și jale, 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei, 1926) au o subtilă legătură cu monografia Ion Creangă, Tipografia Augustin S. Deac, Gherla, 1921; din aceste ținuturi năsăudene își are obârșia, pe linie maternă, Ion Creangă, așa cum a demonstrat-o într-o carte recentă Teodor Tanco
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
atât de către Rosetti, cât și de către ceilalți care se referă la această componentă a personalității lui Densusianu, cursurile sale despre Dante, despre Dante și latinitatea, despre Aliterațiunea în limbile romanice, Filologia romanică în Universitatea noastră, Sufletul latin și poezia nouă, Păstoritul la popoarele romanice, Graiul păstorilor din Provansa și multe altele. Latinism și occidentalism care caracteriza nu numai bibliografia savantului, ci și personalitatea sa, care era a unui "parizian rafinat" (scria Al. Rosetti). Tot astfel l-au văzut Leca Morariu, care
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
brăzdare, săpăligi, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, gropi de păstrare a cerealelor, semințe carbonizate etc. Analiza paleobotanică a boabelor carbonizate au evidențiat mai multe specii de grâu, orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii și despre practicarea meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc, olăritul torsul, țesutul, râșnitul cerealelor. Pentru secolele VII-IX d.Hr. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Din această ocupație de mare vechime la români ca și la alte popoare și din caracterul itinerant al acestei ocupații, străinii au făcut din toți românii un popor de ciobani. S-a observat că la noi s-a practicat un păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]