357 matches
-
folclorice identice pe întreg spațiul locuit de români. Acestea erau legate de ciclul muncilor de primăvară, vară și toamnă, de sărbătorile creștine și de momente importante din existența omului (naștere, căsătorie, moarte). Datinile și obiceiurile priveau îndeletnicirile fundamentale, agricultura și păstoritul sperând să asigure turme numeroase și recolte bogate. De exemplu, călușul invoca, la solstițiul de vară, fertilitatea solului. În trecut, satul era un tip de organizație nu doar teritorial-administrativă, ci și socială și spirituală. În limba țărănească, termenul de „sat
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Și se distruge tot ce e comun? De ce, jos, se propagă genocidul, Și sus, e tot,atât de sfânt, și bun? De ce se verticalizează strâmbul, Pe caste: sărăcie și profit - Și se conduce turmă cu carâmbul, De lupi specializați în păstorit? Și dacă vom rămâne fără țară, Și dacă vom rămâne fără tot, Când ei vor spune: cine ia afară Pământul ei? - să nu uitați că pot Pământul să îl lase unde-I locul - Dar voi, cu creier șters, si apatrizi
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Jianu_liviu_1327058206.html [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
Să-și capete iubita, Fiică de rege nesupus, Cu Lupii toi pornit-a. Și spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor cu bunul gust. A doua încăpere este rezervată uneltelor legate de ocupațiile tradiționale: păstoritul, pomicultura, prelucratul lemnului și „industria cas �nică”. De remarcat că în această cameră orga �nizatorii s-au străduit să prezinte atât unelte spe �cifice, dar și produse ale muncii localnicilor. Iată, de pildă, “gluga”, obiect de port, dar și pentru
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
port, dar și pentru transportul hranei la câmp, confecționate din capetele dimiei albe, cu ciucurii pe care să se scurgă apa pe timp de ploaie; este o piesă de valoare a muzeului, foarte rar întâlnită în zilele noastre. Legat de păstorit, rețin atenția „cupa” pentru mulsul oilor, „șuștarul”, precum și uneltele folosite pentru curățatul pieilor spre a fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
timp de ploaie; este o piesă de valoare a muzeului, foarte rar întâlnită în zilele noastre. Legat de păstorit, rețin atenția „cupa” pentru mulsul oilor, „șuștarul”, precum și uneltele folosite pentru curățatul pieilor spre a fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile de tors, frumos înflorate de
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
încărcat în ioni negativi, prin obiective turistice, precum: Biserica „Sfântul Nicolae”, Expoziția documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu o bogată activitate religioasă, culturală, istorică, Cetatea Dacilor, Valea Zânelor, Planul înclinat, prin priceperea și hărnicia locuitorilor în ale păstoritului, prin consecvența cu care au păstrat vechi tradiții păstorești. În fiecare an, de Sfântul Ilie sau în preajma acestuia aici se organizează sărbătoarea numită Sântilia-Nedeia Mocănească. Cu această ocazie, toți cei interesați au posibilitatea să vadă aspecte semnificative ale nunții țărănești
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi în lemn, rame pentru icoane, tablouri, stative, brai, obiect cu care se bătea brânza frământată. Într-o cameră este amenajată o stână tradițională care cuprinde toate obiectele de păstorit. Într-o altă sală se află o expoziție de fierărie și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Chiar
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Să-și capete iubita, Fiică de rege nesupus, Cu Lupii toi pornit-a. Și spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
la religie, teologie, politică, filosofie ori literatură, dar nici nu e musai: nu predau la nimeni niciuna din aceste discipline, nici nu-mi vând scrierile ca să mă mustre conștiința că iau bani fără merit. Așa că am decis să scriu despre păstorit. Regret că nu pot fi concis; știu că vorba lungă e sărăcia omului. Dar sunt deja sărac: prostia se plătește și, la capitolul ăsta, deja sunt înglodat în datorii. După ultimul text publicat aici, s-a produs multă încrâncenare. S-
Teoria ciobănească a conspirației by https://republica.ro/teoria-ciobaneasca-a-conspirac-iei [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
intervin în Europa, după ce, inițial, nu făcuseră decât să își apere teritoriul de invazia japoneză. Puțin importă dacă șoloimânarul a avut dreptate. Ce-am înțeles e că politica mondială urmează îndeaproape creșterea ovinelor. Mi-ar fi plăcut să fie invers: păstoritul să urmeze politica. Aș ști dinainte cu câțiva ani ce mă așteaptă din punct de vedere profesional, numai urmărind pagina de politică a presei. În ferma intensivă s-a constatat că oile produc cu atât mai mult cu cât consumă
Teoria ciobănească a conspirației by https://republica.ro/teoria-ciobaneasca-a-conspirac-iei [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
doar omul nu-i ține sub saltea, ci, neproducând nimic, e obligat să-i consume. Puțin importă dacă șoloimânarul a avut dreptate. Ce-am înțeles e că politica mondială urmează îndeaproape creșterea ovinelor. Mi-ar fi plăcut să fie invers: păstoritul să urmeze politica. Aș ști dinainte cu câțiva ani ce mă așteaptă din punct de vedere profesional, numai urmărind pagina de politică a presei. În caz că moșul a avut dreptate, rog mult Stăpânii să nu se supere că i-am deconspirat
Teoria ciobănească a conspirației by https://republica.ro/teoria-ciobaneasca-a-conspirac-iei [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
Șî mutam munții din loc.” (Țâne, Doamne, vremea-n loc) Nu lipsesc nici ocupațiile specifice zonei: pădurăritul „Pădure cu frunza deasă/Mă ții departe de casă,/ Că de când mă știu/Pădurar am vrut să fiu.” (Pădure cu frunza deasă) și păstoritul: „Ciobănie, ciobănie,/ În inima munților,/La poalele brazâlor,/Unde-i aeru' curat/Să văd oi la pășunat./ Refren: „Dragu mi-i s-aud cum zbiară oile sub stele-afară/Șî să mă trăzăsc în zori la lătratul cânilor./ Strofa 2: Un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
pe meleagurile noastre este foarte dificil de precizat, însă, dacă avem în vedere materialele folosite la practicarea lui (mingea și bastonul), putem afirma că își are originile în modul de petrecere a timpului liber a celor care se ocupau cu păstoritul. Oina păstrând amintirea unor manifestări și evenimente legate de istoria și trăirile poporului nostru a fost practicată din fragedă copilărie de către generații întregi care au reprezentat toate păturile sociale, toți apreciindu-i deopotrivă valențele ce o caracterizează”. Participarea sau implicarea
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
firoscosul Zain. -De-ai ști, nepoate, că vreme lungă a trecut până ungurenii să ne bage în seamă! -Nu vorbi și tu cu păcat! Din spusele bătrânilor s-a înțeles că întârzierea pomenită s-ar fi datorat întâi străvechilor legi ale păstoritului. Au așteptat numa’ ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturilor găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
îngrozea de priveliștile dezolante. - Oare acesta să fie Bărăganul? Unde-s instalațiile de irigații realizate cu sudoarea poporului, unde-i grânarul Europei? Totuși se consolă cu alt gând. - Probabil au abandonat agricultura și s-au axat doar pe turism și păstorit. Așadar, luă calea munților, dar și de data aceasta surprizele neplăcute îi ieșeau în cale la tot pasul. Spre stupefacția sa din stațiunile sale rămăseseră doar ruinele, iar falnicii munți arătau ca niște găini jumulite prin care se perindau haotic
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396595373.html [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
Moise văzând însă că nu mai este de stat în țara Egiptului, a fugit în țara Medianului, stabilindu-se la părintele Retro, care îi oferă de soție pe fiica sa - Senora. După 40 de ani, ocupându-se între timp cu păstoritul, îi atrage atenția în munți o flacără de foc care nu se mistuia deloc și, apropiindu-se de flacără puternică, Dumnezeu începe să-i vorbească. Moise, surprins la maximum, inițial se opune Planului, zăcând că: „limba mea e greoaie. Nu
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1428864132.html [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
mai vând, ce să-i faci!? Profit să iasă. Vânătoarea, în schimb, e distracție. Mai ales de când tehnica a evoluat: arme de ucidere în masă, lunete, drone, mijloace de comunicare sofisticate etc, să tot vânezi. N-aduce ea profit cât păstoritul, dar, drace! aici e vorba de adrenalină, de trofeu... și de banchet. Scoate din buzunar tableta și își face un selfie, să moară pe rețele toți arhanghelii lui Dumnezeu. Grădina e ca-n Rai, doar că e plină de gunoaie
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
creștinism, putem fi siguri că familia sa se ruga pentru el. Răspunsul, ca de obicei, ne surprinde: la 16 ani, Patrick e capturat de pirații irlandezi și pus să lucreze ca sclav la turmele de animale. După 6 ani de păstorit prin Irlanda și de cercetat sufletul său, cu rugăciuni și umilință, ia hotărârea de a se consacara lui Isus. Are o viziune cu un vapor care e pregătit pentru el, evadează și se întoarce acasă, în Britania, după o călătorie
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1482506015.html [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
În profiul spiritual al Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului cu natura și cu frumosul artistic revărsat în glasul fluierului, al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]