192 matches
-
fitomorfe și zoomorfe ne-a redat o ,,lume”. Acești făuritori, meșterii populari, au știut cu măiestrie să îmbine semnul și culoarea, din dorința de frumos. Arta populară a însemnat pentru artiști din secolul XIX și XX o sursă de inspirație, păstrătoare a semnului arhaic. Ei descoperă un alt tip de interpretare și de organizare a spațiului, un raport de plin - gol și o raționalizare a lui. Ion ȚUCULESCU, artist craiovean ce a văzut lumina zilei pe 19 mai 1910 a redat
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
care m-a îmbogățit spiritual. Mă întorc acasă cu o mândrie deosebită că am fost invitată la un ceremonial aproape ancestral, la care au luat parte niște oameni deosebiți, asemănători prin funcția lor cu Cerberii mitologici, portari la porțile timpului, păstrători și transmițători ai frumosului peste timpuri, în eternitate. Eu știu că am cunoscut acești oameni și că voi duce povestea lor mai departe, prin această istorisire, pe care le-o voi depana, de pe papiota memoriei, copiilor și nepoților mei.Lucrurile
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
nou început” autor Helene Pflitsch (Germania), Gustul dulce al copilăriei pentru „Tridentul de aur”, autor Puiu Răducan, Antologia „Limba noastră cea română”- manifestare a spiritului românesc la Antologia “Limba noastră cea română” coordonată de Ligya Diaconescu(România/Canada), Moșnenii brezoieni - păstrători ai datinilor și obiceiurilor românești” la volumul “Brezoi, oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” de Gelu Efrim, , “Viața - un episod din Roata timpului” la romanul “Roata timpului” de Dora Alina Romanescu, “Septuagenarii Cantemiriști” la romanul “Puncte de
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
că Lăcrămioara are trăiri sufletești adânci și curate, așa cum le-a și exprimat, în cuvinte de sinceră apreciere, la adresa doamnei Rodica Rodean, sufletul Asociației „Universul Prieteniei”. O foarte bună impresie mi-a făcut domnul Vasile Sfarghiu, scriitor local iubitor și păstrător atent al istoriei municipiului Câmpulung Moldovenesc. Cu vocea sa plăcută, aparent autoritară, calmă și prietenoasă, a subliniat aspectul cel mai neplăcut al societății noastre actuale: „Societatea în care trăim are cuvântul de ordine „Ce iese la afacerea asta?” Pornind de la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
chiar ascultată ca o instanță morală, la fel cum la țară, sfatul bătrânilor hotărăște soarta obștii. Unde oamenii se salutau și se respectau, dar și când intrau în gurile mahalagioaicelor care forfecau totul, era vai și amar... O lume apusă, păstrătoare de frumuseți lăuntrice și de lumină de sine, ale cărei urme încă se mai zăresc pe ici pe colo, în ochii nepoților. Suflet românesc care nu ezită să plângă, să se emoționeze, să cânte, să dăruiască, dar și să lupte
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
singur zice, a navigat cât a putut „de aproape de țărmul evenimentelor reale”. E de înțeles: e greu și lipsit de sens să te abandonezi ficțiunii într-un caz precum Tolstoi, când te surprinzi la tot pasul excedat de mulțimea documentelor păstrătoare ale „evenimentelor reale”. „Ultima gară - scrie totuși autorul - este o operă de ficțiune, deși are unele dintre ornamentele cât și formulările cercetării literare.” Suntem în anul 1910. Rusia a trecut printr-o revoluție. Lev Tolstoi și-a publicat deja capodoperele
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
vorba de o ,,naștere spirituală”, de un ,,prunc în fașă”, doresc acestuia (a se înțelege acestei reviste), mulți ani sănătoși, întru slovă, vin și mai adaug! Startul de pornire în lumea scriituri, a fost dat de: prof. Viorica Naghiu - bună păstrătoare, dar și culegătoare de folclor, un om delicat, care și-a înțeles locul și rostul pe fața pământului, prof. Emil Domuța - etnolog, scriitor, istoric de marcă, dascălul ce-și exercită cu responsabilitate profesia pentru care a fost hărăzit. Într-un
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
afla la Viena la concertul tradițional de Anul Nou, în toiul iernii, ne vom aminti de căldură zilelor toride din Las Vegas. Strălucirea luminilor, fastul și mai ales muzică ne vor purta pe aripile imaginației plimbându-ne printr-o Europa păstrătoare a marilor valori culturale care vor atârnă greu în celălalt taler al balanței în care noutatea de la Las Vegas are o mare pondere. Nu se pot uita ușor zilele și emoțiile trăite la Las Vegas. Închizând ochii, ca într-o
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
unde românii au parte de libertate și adevăr. La noi Eminescu e mai presus de sintagma „Poetul nepereche”, El purtând simbolul unicei salvări și ultimei speranțe de dăinuire a ființei naționale. Suntem copiii Lui - buni sau răi, recunoscători sau ingrați, păstrători sau demolatori de identitate. Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai lui Eminescu, măcar în zilele când îi preamărim Nașterea și îi comemorăm trecerea în Eternitate. Noi, chipuri de lut, am privit în dimineața de 15
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
pașii ne-o arată ca pe o ființă sensibilă și iubitoare de frumos. Fie orașul Oradea unde și-a început activitate ca profesor de Limba și Literatura Română, Bucureștiul, Toronto, Paris, Kipering... citadele impunătoare prin arhitectura construcțiilor, parcurilor și străzilor, păstrătoare de cultură seculară..., dar tot mai luminos îi apare satul Țigănești. Atunci când ridică voalul amintirilor ce s-a așezat de mulți ani peste ținutul de basm al copilăriei acoperind într-un con tainic al sufletului: bucuriile, tristețile, înflorirea sau decăderea
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Luminisuri_cu_gandul_si_sufletul_spre_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
cultura elină dar mai ales preceptele filozofiei. Arhiereii, preoții și sacerdoții iudei interziceau orice contact cu filozofia grecilor, considerând că aceasta era pervertitoare, neadevărată, și mai ales păgână, ofensatoare la adresa numelui lui Dumnezeu prin idolatria omniprezentă în aspectele cultului. Iudeii păstrători ai legii respingeau orice polemică cu filozofia elină care în opinia lor pleca din start cu premisa politeismului iar disputele teologice pe această temă nu-și aveau rostul nicidecum în discuțiile dintre iudei și reprezentanții celorlalte culte ori culturi, deoarece
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
și au transmis, în timp, civilizația românească din această margine de Țară, o veritabilă cultură, nepermeată de nonvalori, oferind românității marca autentică prin care spațiul acesta nordic se dovedește a fi, spun unii și nu puțini, un fidel creator și păstrător de nestemate valori spirituale, cultural - artistice cu caracter și neștirbită identitate națională. În prelungirea Maramureșului vine Sătmarul, și apoi Bihorul, zone puternic influențate de valorile culturii septentrional românești, flancând astfel Nord - Vestul țării noastre cu vetre monahale unde s-a
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
de belșug ...Țăranul nu pleacă nici de voie, nici de nevoie. El n’are unde să-și mute sărăcia,pentrucă, smuls de pe ogorul lui, ar fi osândit să piară ca un arbore smuls din rădăcini. De aceea țăranul e pretutindeni păstrătorul efectiv al teritoriului național. Și dacă e așa în general, de ce n’ar fi și pentru țăranul român, a cărui dragoste de pământ e mai mare și mai naturală decât a altora? Căci pentru țăranul nostru pământul nu e un
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
rămas încă frumoase și grandioase. Este o singură peșteră principala cu un numar de sculpturi ale lui Shiva de mărimi gigantice. Impresionant e desenul cu Trimurti sau capul triplu al lui Shiva, cănd zeul ia forma lui Brahma de creator, păstrător și distrugător. Mai e un bust central al lui Shiva cu ochii închiși, contemplând etern, poate cel mai expresiv din toată India. Sunt aici figuri reprezentându-l pe Shiva dansând, alta la nunta cu Parvati, una în care-l omoară
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
erau hindu din clanul rajput ai căror descendenți veneau din dinastia lunii, fiind întreprinzători și talentați în construirea rezervoarelor, templelor și construcțiilor. După cei mai mulți istorici, Chandravarman este întemeietorul dinastiei, în secolul IX. Primii Chandellas erau credincioși ai lui Vishnu - zeul păstrător, apărător, în timp ce următorii erau devotați lui Shiva - zeul distrugerii. Toți au fost toleranți față de celelalte credințe, de aceea aici au fost ridicate pe langă temple hindu și altele precum cele jaine. Călătorul arab Ibn Bătută descrie în cronicile sale din
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
e unul și unic. Criteriul regional nu bate în cuie aceste cântece, în zona din care s-au născut, deoarece ele mai au încă și alte criterii: criteriul istoric și spiritul expresivității naționale a folclorului. Nu sunt unele regiuni mai păstrătoare ale folclorului curat și ales, decât altele, dar există interpreți cu o mai mică sau mai mare vrere și capacitate de a aduna în sine toate vibrațiile cântecelor pe care le ascultă și le simt, și a le face să
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
biserică și în diferitele acțiuni caritabile pe care le întreprindea. Ținea mult ca oamenii să se roage, să respecte datinile și pravilele, să se împărtășească din tainele iubirii lui Dumnezeu, insistând asupra efectului mântuitor, purificator al Sfintei Liturghii - întăritoare și păstrătoare a identității noastre creștine. A știut să reaprindă scânteia de lumină ce sălășluia și în sufletul cel mai deznădăjduit. Cu blândețea și răbdarea ce-l caracterizau, a adus pe mulți la reîntâlnirea cu Dumnezeu, făcându-i prieteni ai Lui și
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
a anului 2017 prin acordarea prestigiosului Premiu pentru întreaga activitate, este în forul interior omul profund, omul ce trăiește în lumina lucrurilor simple dar durabile din care și-a luat mereu forța și originalitatea creației sale actoricești, artistice, scriitoricești, omul păstrător al tradiției, al respectului pentru valorile moștenite:,,Nu m-am format din studiu aprofundat într-o bibliotecă frumoasă, ci dintr-o viață trăită, din întâmplări de viață. M-am născut la țară, am văzut multe în copilărie, am trăit, am
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
sunt cei care înțeleg să-și afirme, confirme, să păstreze și să le transmită urmașilor identitatea prin poezia limbii în care s-au născut. Puțini sunt cei care înțeleg faptul că poezia este (astăzi mai mult decât oricând) generatoare și păstrătoare de identitate. În Australia, vorba ceea, „la naiba-n praznic”, Daniel Ioniță s-ar putea recomanda cu succesul profesional dobândit pe continentul insular. Sau cu cardul de credit. Sau cu statutul social. Sau cu succesul copiilor săi. Sau cu toate
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lucian_vasilescu_insula_cuvi_lucian_vasilescu_1384299073.html [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
la dezvoltarea limbii noastre. Marii scriitori, fie măcar o singură dată în viață, nu s-au dat înapoi când eul lor creator i-a îndemnat să elogieze cartea. Ziarele și revistele de cultură sunt și ele, de asemenea, cărți vii, păstrătoare de tradiții, izvoare de înțelepciune. O astfel de revistă, carte vie de înțelepciune, este și Slova Creștină, o revistă de creație, atitudine și cultură fondată de preotul și scriitorul Radu Botiș. Titlul revistei alcătuit dintr-un substantiv „Slova“ și un
REVISTA SLOVA CREŞTINĂ, O BINECUVÂNTARE CULTURALĂ ŞI SPIRITUALĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1409231854.html [Corola-blog/BlogPost/371535_a_372864]
-
costumul alb de mireasă, dar și cel pe fond albastru care de atâtea ori a încântat privirile celor ce ascultau corul din Domnești. Tradiționala ladă de zestre, multicolor înflorată este la loc de cinste, păstrându-se peste ani misiunea de “păstrătoare a zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Adrian Păunescu, versurile prinzând aripi de cântec răscolitor”; ,, La noi, Eminescu e mai presus de sintagma Poetul nepereche, El purtând simbolul unicei salvări și ultimei speranțe de dăinuire a ființei naționale. Suntem copii Lui - buni sau răi, recunoscători sau ingrați, păstrători ori demolatori de identitate. Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai lui Eminescu, măcar în zilele când îi preamărim Nașterea și îi comemorăm trecerea în Eternitate”. De 15 ianuarie 2014, la Cernăuți, Poetul nostru Național Mihai
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
înfiora vremea clipelor din urmă ce vor să vină la fiecare. Am simțit același lucru atunci când poetul se reîntoarce în colbul țărânei părintești, pe urma neștearsă a unui car cu boi din inima lui, în raiul copilăriei, în satul cel păstrător încă de frumos, de curat, de sfânt, de tradiții și obiceiuri milenare, acolo unde, în cuibarul veșniciei pământești părinții, bunii și străbunii lui adormiți în țintirimul de la biserică sau poalele dealului Bursucău , vegheați în eternitate de Scaunul Domnului (ce domină
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484679597.html [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
DEALURILE DIN SYDNEY Începuse să plouă - din nou! - De mai bine de o jumătate de oră, iar petalele trandafirilor din curtea exterioară își plângeau suferința la atingerea picăturilor - o dovadă în plus pentru a considera, dacă mai era necesar, apa păstrătoare a minunilor Universului. În fapt, ploaia nu se odihnise de la începutul lunii, cu excepția câtorva minute de relache, o dată la două zile, mai ales în timpul nopții, ziua fiind întunecată la fel ca noaptea, apropirea noastră față de ocean confundându-ne cu griul
DEALURILE DIN SYDNEY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Dealurile_din_sydney.html [Corola-blog/BlogPost/341737_a_343066]
-
Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii, păstrătoare de tradiții și nesecat izvor de creație populară autentică. Ce se vorbea seara în șezători era ca un fel de barometru al știrilor și evenimentelor din sat, pentru că nimic nu le scăpa fără să fie știut, vrednicelor femei. „Îmi amintesc
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]