78 matches
-
brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația monetară. Pe lângă meșteșuguri casnice, tors, țesut, împletit, confecționarea îmbrăcămintei, prelucrarea laptelui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spune. „Era unul, Nicolae Călin, a lui Horduc îi spuneau în sat - zâmbește nea Mitică și continuă pe un ton glumeț; fusese și el în America și venise acasă, la nevastă. Sebeșencele noastre purtau pe cap un acoperământ tradițional, numit păstură. Într-o zi, pe când făcea de mâncare i-a căzut femeii un ac cu care își prindea păstura pe cap, chiar în oala cu mămăligă. Bărbatul n-a băgat de seamă că avea în farfurie acul și în timp ce mânca, acesta
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
un ton glumeț; fusese și el în America și venise acasă, la nevastă. Sebeșencele noastre purtau pe cap un acoperământ tradițional, numit păstură. Într-o zi, pe când făcea de mâncare i-a căzut femeii un ac cu care își prindea păstura pe cap, chiar în oala cu mămăligă. Bărbatul n-a băgat de seamă că avea în farfurie acul și în timp ce mânca, acesta i s-a înfipt în gură, lăsându-l cu ea deschisă; doar medicul din sat a reușit să
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
îmbrăcămintea sătenilor, portul popular fiind de o specificitate aparte în zona Țării Oltului, cum se mai numea ținutul dintre Olt și Munții Făgărașului și din care făcea parte și satul său: „Elementele caracteristice în portul femeilor sunt: vânătoarea albă sau păstura cu flori roșii pentru cap, șurțele vinete din două-trei foi cu ochi, iar în spate cătrințele roșii, iile cu pumnașii întorși, apoi chieptarul cu flori mari, tot roșii și cu ciucurei; buboul negru, care era purtat în trecut atât de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
plăgilor. Produsele epocii contemporane În epoca modernă, prin stupăritul rațional, au fost puse în valoare și celelalte produse apicole: lăptișorul de matcă, polenul, veninul de albine etc., ajungîndu-se la clasificarea lor în produse apicole naturale directe (mierea, ceară, propolisul, polenul, păstura, lăptișorul de matcă) și produse apicole derivate (cremele cosmetice cu ceară, unguente, tincturi, drageuri). Cum este fabricată mierea Mierea este substanță zaharoasa pe care o produc albinele prin colectarea nectarului floral și extrafloral sau a unui alt suc luat de pe
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
localități și zone diferite. Covaciu Maria Mădălina a purtat costum din zona Clujului, alcătuit din: năframă cu ciucuri negri de mătase, ie brodată cu fir negru și galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur, zadie țesută
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
ne împartă jucăriile. Eu nu îmi pot lua ochii de la mâini, de la pielea crăpată ca o coajă de copac, de la unghiile groase, altfel decât cele de om. Acele mâini, după ce termină cu jucăriile, scotocesc în desagă și ne întind o păstură din care iese la iveală un blid. E plin cu pancove, niște gogoși aproape sferice, goale pe dinăuntru. - Îs de la baba me, gâfâie Moșul și chicotește șod. A focu' ie, mie nu-mi face niciodată placinte. Mama și tata râd
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de stat avem puțini termeni (abundă cei slavi): domn (dominus), jude (judex). Observăm că predomină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
curioase să vedem, vin băieții, nu vin, pe la uși, pe la ferestre. No, ș-apăi începeam lucru, cântam, spuneam povești, ne distram." (D.M., 75 de ani, Tălmăcel). Portul popular. Până la începutul secolului XX, atât portul popular cât și țesăturile pentru casă (ștergare, păsturi, traiste, desagi, etc) erau confecționate în sat, în întregime. Ulterior încep să apară materialele fabricate și să dispară astfel nevoia pentru țesăturile realizate în casă. Piesele costumului popular din această zonă sunt, la femei: cârpa, pahiolul sau velitura pentru cap
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lădiței, fără a dăuna cuibului de jos și, trăgând în sus de bețișor, se scoteau afară fagurii, albi ca spuma și fără puiet. În partea de jos rămânea destulă hrană pentru comunitatea de albine, în fagurii plini cu miere și păstură 1. Vestea s-a răspândit în lumea întreagă și astfel s-a făcut primul pas spre apicultura rațională. La puțin timp după aceea, în anul 1700, apicultorul italian De la Rocca a creat rama mobilă. În 1851, americanul Langstroth brevetează stupul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de plop negru, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Planta se poate folosi și sub formă de tinctură, alifie, băi. Rășină de plop negru, care se folosește În tinctură sau consumată ca atare. Consum de păstură produs care se găsește pe faguri, de culoare Închisă) sau de propolis. Ceaiuri din toporași (se poate folosi Întreaga plantă), trifoi roșu, rădăcină de brusture, rădăcină de ștevie creață, stânjenei, rădăcină de păpădie, din frunze și flori de rocoină, mălin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
albumine, acizi organici, săruri minerale, vitamine) care le asigură proprietăți de fortificare fizică, tonifiere și de vitaminizare a organismului, fiind indicate să Înlocuiască zahărul alb. *Propolisul se ia zilnic o jumătate de linguriță (circa 5 g) pe o durată prelungită. *Păstură -un produs aflat În faguri, din care se vor lua 4-5 Îmbucături pe zi. Regimul alimentar Are un rol deosebit de important atât În prevenirea cancerului cât și În terapia diferitelor forme canceroase. Există o legătură incontestabilă Între alimentație și cancerul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de albine, În doze moderate, este utilă În combaterea cancerului datorită conținutului În 190 substanțe nutritive (19 aminoacizi, 11 vitamine, 33 substanțe minerale, enzime etc). Bune efecte au și celelalte produse ale stupului (polen, propolis, lăptișor de matcă, apilarnil și păstură). Regimul alimentar În procesul de vindecare, pacientul trebuie să participe efectiv prin schimbarea comportamentului alimentar, adoptând o dietă de cruțare digestivă. Se recomandă un regim suplimentar de legume și anume: tomate (datorită conținutului În licopen care inhibă proliferarea celulelor maligne
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
30 picături de 3 ori pe zi, cu 15 minute Înainte de mesele principale, Într-o cură de minim 15 zile; *polen- granule din care se iau câte 2 lingurițe pe zi, cu 15-20 minute Înainte de mesele de dimineață și seară; *păstura adunată din faguri, din care se iau câte 3 lingurițe pe zi, având efecte de stimulare a rezistenței organismului slăbit de boală; *lăptișorul de matcă are efecte stimulatoare asupra sistemului imunitar, revitalizând corpul debilitat. Regimul alimentar În profilaxia cancerului colorectal
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
albumine, acizi organici, săruri minerale, vitamine) care le asigură proprietăți de fortificare fizică, tonifiere și de vitaminizare a organismului, fiind indicate să Înlocuiască zahărul alb. *Propolisul se ia zilnic o jumătate de linguriță (circa 5 g) pe o durată prelungită. *Păstură -un produs aflat În faguri, din care se vor lua 4-5 Îmbucături pe zi. Regimul alimentar Are un rol deosebit de important atât În prevenirea cancerului cât și În terapia diferitelor forme canceroase. Există o legătură incontestabilă Între alimentație și cancerul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de albine, În doze moderate, este utilă În combaterea cancerului datorită conținutului În 190 substanțe nutritive (19 aminoacizi, 11 vitamine, 33 substanțe minerale, enzime etc). Bune efecte au și celelalte produse ale stupului (polen, propolis, lăptișor de matcă, apilarnil și păstură). Regimul alimentar În procesul de vindecare, pacientul trebuie să participe efectiv prin schimbarea comportamentului alimentar, adoptând o dietă de cruțare digestivă. Se recomandă un regim suplimentar de legume și anume: tomate (datorită conținutului În licopen care inhibă proliferarea celulelor maligne
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
30 picături de 3 ori pe zi, cu 15 minute Înainte de mesele principale, Într-o cură de minim 15 zile; *polen- granule din care se iau câte 2 lingurițe pe zi, cu 15-20 minute Înainte de mesele de dimineață și seară; *păstura adunată din faguri, din care se iau câte 3 lingurițe pe zi, având efecte de stimulare a rezistenței organismului slăbit de boală; *lăptișorul de matcă are efecte stimulatoare asupra sistemului imunitar, revitalizând corpul debilitat. Regimul alimentar În profilaxia cancerului colorectal
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
----------------------------------------------80 Vitaminele din polen: ----------------------------------------------85 Mineralele din polen: -----------------------------------------------86 Enzimele din polen: ------------------------------------------------87 Principiile imunoserologice din polen (extracte hidrosolubile și liposolubile) ------------------------------------------------------------------88 Proprietăți farmacodinamice ale polenului ............................................ 89 MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 4 Indicații terapeutice ale polenului ---------------------------------90 Date generale despre păstură ............................................... .................. 91 Bibliografie ............................................... ............................................... 94 CAPITOLUL III. APILARNILUL ............................................... ......... 97 Date generale și actualități despre Apilarnil...................................... ..... 99 Proprietăți fizice ale Apilarnilului ............................................... ......... 103 Compoziția chimică a Apilarnilului ............................................... ...... 104 Proprietăți farmacodinamice ale Apilarnilului .................................... 108 Implicații terapeutice ale Apilarnilului -------------------------108 Bibliografie ............................................... ............................................. 113 CAPITOLUL IV. MIEREA......................................... ......................... 116
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
PRODUSELOR APICOLE 46 În afară de acțiunea antimicrobiană bine cunoscută au fost comunicate cercetări despre acțiunea antivirală a propolisului 145. În experimentele întreprinse s-a încercat să se scoată în evidență acțiunea antivirală, sau mai binezis acțiunea protectoare a propolisului și a păsturii față de infecția virală experimentală la șoareci. Suspensiile 1% de propolis și păstură în 10% DMSO sînt bine tolerate de șoareci pe cale intraperitoneală și orală 146. Administrarea pe cale intraperitoneală a suspensiilor asigură un procent de supraviețuire mai mare cînd infecția de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
despre acțiunea antivirală a propolisului 145. În experimentele întreprinse s-a încercat să se scoată în evidență acțiunea antivirală, sau mai binezis acțiunea protectoare a propolisului și a păsturii față de infecția virală experimentală la șoareci. Suspensiile 1% de propolis și păstură în 10% DMSO sînt bine tolerate de șoareci pe cale intraperitoneală și orală 146. Administrarea pe cale intraperitoneală a suspensiilor asigură un procent de supraviețuire mai mare cînd infecția de control s-a efectuat la 7 zile interval, și mult mai scăzut
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
pe cale intraperitoneală a suspensiilor asigură un procent de supraviețuire mai mare cînd infecția de control s-a efectuat la 7 zile interval, și mult mai scăzut dacă șoarecii se infectează la o zi după ce au primit suspensiile de propolis și păstură. Șoarecii infectați cu virusuri gripali APRs (10 DLso), iar după o zi tratați timp de 3 zile intraperitoneal și per os cu suspensiile de păstură și propolis prezintă un procent de supraviețuire evident față de lotul martor netratat. Serurile sanguine provenite
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
scăzut dacă șoarecii se infectează la o zi după ce au primit suspensiile de propolis și păstură. Șoarecii infectați cu virusuri gripali APRs (10 DLso), iar după o zi tratați timp de 3 zile intraperitoneal și per os cu suspensiile de păstură și propolis prezintă un procent de supraviețuire evident față de lotul martor netratat. Serurile sanguine provenite de la șoarecii inoculați intraperitoneal cu propolis și păstură asigură un procent de supraviețuire ridicat față de infecția de control cu DLo0 virusuri gripali 145 Alexandrov I.S.
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
DLso), iar după o zi tratați timp de 3 zile intraperitoneal și per os cu suspensiile de păstură și propolis prezintă un procent de supraviețuire evident față de lotul martor netratat. Serurile sanguine provenite de la șoarecii inoculați intraperitoneal cu propolis și păstură asigură un procent de supraviețuire ridicat față de infecția de control cu DLo0 virusuri gripali 145 Alexandrov I.S., L.N. Danitov, Însușirile antimicrobiene ale popolisului; J. Bojnansky V, V. Kosljarova, Efectele inhibitorii ale propolisului asupra unor virusuri ale plantelor. Propolis, Ed. APIMONDIA
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
lucrărilor apărute între anii 1964-1972, Propolis, Ed. APIMONDIA, București; Vechet L., Efectele propolisului asupra unor specii de microorganisme și mucegaiuri. Propolis, Ed. APIMONDIA, București, 1973, p. B7. 146 În experiment s-a folosit ca substanțe cu acțiune antivirală propolisul și păstură. Pentru solvirea celor 2 substanțe s-a folosit o soluție de 10% de dimestil-sulfoxid, (firma Schuehard). Din datele de literatură DMSO în concentrație de 70% nu este toxic pentru om și animale, mărește permeabilitatea țesutului și este un bun vehicul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
este toxic pentru om și animale, mărește permeabilitatea țesutului și este un bun vehicul pentru diferite substanțe medicamentoase. Un gram din fiecare substanță s-a dizolvat în 10 ml DMSO obținîndu-se în cazul propolisului o soluție maron-închis, iar în cazul păsturei o soluție galbenă cu un ușor sediment. S-a completat pînă la 100 ml cu tampon fosfat pH 7,2. Preparatul din propolis se prezintă ca o suspensie lactescentă, opacă care sedimentează greu, iar preparatul din păstură ca o suspensie
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]