34 matches
-
vadă toți ce eu învăț" ). Desigur că apar și variante regionale morfologice sau lexicale (pluralul răți, auxiliarul perfectului compus: o știut, substantive de alt gen decît în limba comună: lăcată, rochiu). Cuvintele strict regionale sînt puține: pacică "tutun", șlang "frînghie", pătăranie "pățanie" ("Ghiță zice pătărănii, noi le ascultăm"), mai numeroase fiind sensurile și construcțiile care se deduc destul de ușor din cele comune: a lepăda "a se lăsa de ceva" ("Eu vreau să lepăd / Da' nu știu cum"), a lega "a se produce, a
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
lume Ťde tranzițieť. Plouă. Un precupeț își varsă zoaiele dintr-o găleată pe pantalonii mei, nici vorbă să se rușineze, dimpotrivă, istoria i se pare amuzantă. Vecinii de tarabă își văd de treabă, un fapt divers, e-he, prin cîte pătăranii deochiate au trecut! Caut Ť22ť și ŤRomânia literarăť, Ťnu se aflăť". De un prost-gust tangent la sinistru se înfățișează campania prezidențială din 1996, purtată de nu mai puțin de 16 pretendenți pentru fotoliul de la Cotroceni, urmărită pe micul ecran: "înghesuiți
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
îndesa cu iarba dracului, privind ghiduș când la unul când la altul. Asta însemna că pe limbă îi șade cine știe ce ghidușie sau poveste. Stiindu-i felul, moș Dumitru l-a zgândărât. Pâcule! Tu iar ai de gând să îndrugi cine știe ce pătăranie. Te văd după ochi că îți umblă cine știe ce năzdrăvănie prin capul cela afumat. Apoi de asta îl afum mereu, ca să umble prin el - odată cu fumul - și vorbe despre oameni și întâmplări. Că în nădejdea voastră stăm ca muții. Care tot
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
În locurile de clacă din oraș că infanta Începuse să Învețe englezește și că Charles În persoană studia cu teologi Încercați doctrina catolică, Întrucât dorea să se convertească la credința cea adevărată. Nimic mai departe de realitate decât această ultimă pătăranie, după cum avea să se constate mai târziu. Dar pe moment, și În atmosfera aceea atât de favorabilă tânărului, zvonurile, plus gentilețea, Înfățișarea plăcută și curtoazia lui Îi sporiră mult popularitatea. Asta a făcut ca mai târziu să fie trecute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
etc. "Ba pe pizda mă-tii, șefu'", s-a burzuluit el la mine, "oi fi tu Andreea Marin sau Mihai Viteazu', să nu te mai prind, că te cotonogesc!" M-am dus amuzat la me-di-cul meu și i-am relatat pătărania, rugîndu-l să-mi dea un bilet de voie. Și mi-a dat, amabil, caligra-fiin-du-l clar pe o foaie pentru rețete: "Se adeverește prin prezenta că scriitorul Emil Brumaru, fost medic, nu este nici Andreea Marin, nici Mihai Viteazul. Pentru a
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
citadin al rațiunii moderne îl digeră anevoie. Din acest motiv, după o vîrstă, pretențiile livrești ale cititorilor, atunci cînd sunt puse în atingere cu Creangă, produc o vie insatisfacție intelectuală. După 40 de ani nu mai poți chicoti delectîndu-te cu pătăraniile lui „Nică a lui Ștefan al Petrei“ sau cu aluziile licențioase ale lui Moș Nichifor Coțcariul. În schimb delectarea vine tocmai din comentariile culte făcute pe seama lor. Critica în marginea lui Creangă e mai valoroasă decît opera lui. În această
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
pedagogic al liceului, care era deja semnată cu ordin special de domnul director Andrei Vijoli, proful nostru de geografie, poreclit Țăranul, a trebuit să fie imediat contramandată, iar Vijoli a răsuflat ușurat, fiindcă și el ținea la Nichita. După această pătăranie, popularitatea lui Nini s-a dublat. Zilnic, prietenii făceau același cerc în jurul lui și, cu toate că era atât de căutat și apreciat de mulți, n-am remarcat nici urmă de mândrie și dispreț față de alții. A fost poate cel mai prietenos
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
i-a ferit borul pălărioarei făcută de mama din niște cârpe rămase de la cine știe ce, căci mama coșea orice la o masina Singer cu picior, pe care a avut-o tiu minte și când eram student la Politehnica. Dar și după pătărania asta am învățat să nu-mi bag nasul în toate oalele. Eram un băiețaș rotofei, neastâmpărat și pus pe șotii. Eram și un alintat căci „îmi suflau în fund” și Vichentie și mămică, mai putin tata. O altă pățanie ce
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
cu nasul veșnic în hârțoage, contabili tipicari, grefieri umili, medici escroci, magistrați flecari, cucoane cu pretenții formează, cu metehnele și apucăturile lor de un ridicol care, uneori, mai că înduioșează, pestrița societate din mediul cenușiu unde au loc asemenea nostime pătăranii „din vremea gramofonului”. Cu exersat simț de observație, C. șarjează pentru a-și distra cititorul, dar, forțând nota, unele situații apar ca fiind trase de păr. Acțiunea romanului Râia (1936; Premiul Academiei Române) se desfășoară tot într-un colț de provincie
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
Ispita, Chișinău, 1980; Viceversa hop, Chișinău, 1981; Lu-ma-me jo-vi-sâ-du sau Micu cel tare din grupa mare, Chișinău, 1984; Ce te-nvață o povață, Chișinău, 1987; Aricioaica doctoriță, Chișinău, 1988; Alfabetul-grădiniță, Chișinău, 1992; Vorba bună ne adună, Chișinău, 1992; Ulciorul cu pătăranii, Chișinău, 1994; Marele fermier Buș-Lăbuș, Chișinău, 1999; Alt ulcior cu pătăranii, Chișinău, 2001; Peripeții cu melodii, Chișinău, 2001; Carte pentru câini deștepți, Chișinău, 2003; Câte rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
cel tare din grupa mare, Chișinău, 1984; Ce te-nvață o povață, Chișinău, 1987; Aricioaica doctoriță, Chișinău, 1988; Alfabetul-grădiniță, Chișinău, 1992; Vorba bună ne adună, Chișinău, 1992; Ulciorul cu pătăranii, Chișinău, 1994; Marele fermier Buș-Lăbuș, Chișinău, 1999; Alt ulcior cu pătăranii, Chișinău, 2001; Peripeții cu melodii, Chișinău, 2001; Carte pentru câini deștepți, Chișinău, 2003; Câte rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, „Ispita”, LA, 1981, 12 martie; Efim Tarlapan, Zâmbete cu supliment, Chișinău
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
glosează succint, cu maliție și de multe ori cu miez, ghiduș sau amărui, pe marginea unor întâmplări comicoase (cărora le imprimă o tușă de caricatural), a unor fapte de senzație decupate de prin ziare și a fel de fel de pătăranii despre care „nu multă lume știe”. Trezește interes curiozitatea diaristului pentru fenomenele stranii, care depășesc înțelegerea imediată. Suculente sunt secvențele din lumea teatrului, ce tind să se rotunjească încet-încet într-o istorie anecdotică și pitorească a scenei românești. Între șarjă
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
și găsesc pustiu... Nici tu o bucățică de pâne, nici tu o leacă de mâncare caldă... Îmi vine să lăs tot, să mă duc dracului! Acu nici capul nu-l pot scoate afară, în lume, cu cinste; știe toată lumea de pătărania mea; și copiii m-arată cu degetul... De ce n-ai făcut o leacă de mâncare?... De unde să fac? întrebă într-un rând, încet, Tudorița. Sta palidă și tristă, într-un colț. El se întoarse spre dânsa și o privi lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Voia să salveze niște Cazanii vechi, ascunse în altar. Apele l-au prins acolo. Se zvonea că inginerul-șef avea de știre despre încercarea dascălului Corban dar, cum pusese ochii pe nevasta lui, o făcuse pe niznaiul. Degeaba însă. După pătăranie, nevasta înecatului își ieșise din fire. Spunea tuturor că bărbatul ei devenise căpetenia păstrăvilor din lacul de acumulare și că noaptea cobora până la mal, să facă dragoste cu el. De ciudă, inginerul-șef prinse un păstrăv de vreo șapte kile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
adiere că într-o zi - acolo pe front - o să te întâlnești cu marea ta dragoste?” „D-apoi Dumnezeu îi mare și știe să aranjeze lucrurile ca să se poată bucura tot păcătosul.” „N-ai să te superi dacă oi povesti eu pătărania asta?” l-a întrebat într-o noapte vocea din vis. „Din partea mea ești liber să povestești, dar să nu spui vreo minciună, că cu mine ți-ai găsit nașul!” „N-am să calc alături de adevăr, ferita Sfântului!”... De o bucată
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
rău; lucruri bune; manifesta; matern; miracol; mișcare; mîncare; în acest moment; momente; a muri; năpastă; a se năzări; neașteptare; neatenție; necontrolat; necunoscut; nedorit; nefericită; neîntors; o nenorocire; neobișnuit; nesiguranță; neștiut; niciodată; nou; oarecum; oboseală; ocazional; om; oportunitate; or; organizare; parîmă; pătăranie; pățit; a păți ceva; pentru; pesimist; a ne petrece; petreci; petrecu; planifica; plimbare; posibilitate; o poveste; povestea; povesti; povestire; pozne; primejdie; problema; problemă; probleme; se produce; rar; raritate; rău; reacționa; a realiza; realiză; realizare; relata; rezultat; rușine; săvîrșire; schimbare; scoală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
următoarea însemnare: "Tovarășe Director, subsemnatul FH, vă rog să sancționați portarul, deoarece am pătruns ilegal în instituția în care sînt angajat, în afara orelor de repetiții și spectacole. Cu mulțumiri, FH". Amuzant, nu?! Iar regretatul Tudor Popescu mi-a povestit altă pătăranie: își monta un text, la Satu Mare. N-are de lucru și-l ia pe FH să facă decorul. Acesta evită întîlnirea cu Tudor, sub diferite pretexte. Exasperat, dramaturgul-regizor îl prinde în ziua de leafă și-i... prinde cătușa una de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
la mănăstirea Golîe viile lui de la Șoroga(i), la locul din gios, unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Cum se vede treaba, avem de-a face cu doi frați Paleologul - Pavăl și Manoil. Acum am să-ți spun pătărania cu Gheorghe zlătar, tatăl lui Enachi zlătar. De la mine ai dezlegare deplină, vere. Păi Enachi zlătarul a fost trimis de vodă Eustratie Dabija la ani grei de temniță, pentru că nu știu cum a ajuns dator lui vodă cu 1000 de taleri. Dar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care Fainberg l-a pus În cârca lu nepoata merceriei, da ea n-a văzut că iera d-acu Încasat. Chiar c-o să cheliți dă păr când v-oi zice că la târlan nici nu i-a sărit inima ascultând pătărania aia așa palpitoasă, nici n-a căzut lat aflând că Feinberg purta, chiar când a dat bonu-cupon, tișortu ăla dă jerse, care țol damnificata nu i-a dat cu totu dă cap, că o Îmbrobodise catihetu cu vorbe fine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca patriarhu, până s-a trecut săptămâna și bucătaru m-a catapultat afară. Tre să recunosc că, dă data aia, Năsosu a vorbit decât pă bune; m-a apucat o bucurie beton, care mi-am uitat dă ea de la o pătăranie vulgară (obișnuită, dacă vreți), d-alea cu ginitoru care inima lui nu-și iese dân minți și știe cum s-o ia. Limardo trecuse dân debaraua mare la cotețile dă 0,60; nu plătea peșin În lovele, și d-aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dân hârtie, fincă-mi suflase o păsărică În urechi că Josefa Mamberto, aia dă ie nepoata lu merceria, umbla cu Fainberg decât să-i poată cere tișortu ăla cu bonu-cupon. Cu gându că până și muștele dân Imparțial tre să afle pătărania, am zmângălit În fiecare inemă un anunț haios - beton, că cu litere anonime - În care spuneam: Știre bombă. Cine se ia pă juma cu J.M.? Dezlegare: Pensionaru cu tișortu. Mandea m-am ocupat Însumi să risipesc bancu care, când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
caști bine urechile, nu te mai prind vrodată În lăptăria aia. Da unii cască urechile de-amboulea. Nu-i dă glumă, neamule, cât Îmi mai glisez un completo În cală și dacă nu mă iei cu zoru, o să-ți turui o pătăranie care, dacă nu cazi lat pă spate, e decât pencă, când ți-au Îmbătat parpalacu, steteai În el. Oricât mi-ar fi de nașpa să acept - ș-o spun fără mandă, fincă dă tine, chiar dacă nu iești țucal cu paste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă banană. Nu ț-oi face panarama alfabetică la șomaju fără capăt care l-am frecventat În primii ani dă argentinean, că dacă le-nșir nu mai ne rămâne loc sub olane. ț-oi amănunți, ba bine că nu, toată pătărania cu perdelele trase dă la societatea anonimă Meinong & Cia., care i-am Îngroșat personalu ca angajat unic. Hardughia iera În Belgrano 1300, care iera o importatoare de tutun holandilla, unde egzilatu, care seara i să Închidea genele pă bătăturile dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
voia adăpost, și așa, care-i cântam fără oprire să nu-l lase singur pă nen-su San Bernardo (c-așa mă polecrise) ș-a dat duhu, vreau să zic a mierlit. Eram mort și io, și-mi părea că, până la pătăranie, toată ezistența mi-o trăise altu. Clipa când mă dasem jos pă scară mi-a părut, nici una, nici două, hăt departe. Ședeam Întins pă dușamea; mâinile Îmi mergea În doru lelii, răsucind foița unei fumigene. Ieram dus și făceam ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sub vizualii mei, ai să Înghiți toată pudinca și n-ai să lași fărâme. Vezi că te fac arșice. Acu iești liber. Știu că nu te țin balamalele nici să mă torni, nici s-o iei la sănătoasa. — Asta-i pătărania, don Busto. Scapă-mă, te rog. Cazu iera cu adevărat delicat. Să mă bag În trebile Maffiei iera ceva cu totu și cu totu străin dă profesia mea dă scriitor; să-l las pă june În voia sorții presupunea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]