41 matches
-
românilor mureșeni, „Cuvântul liber”, pe care-l conduc din 26 decembrie 1989, deci de aproape 27 de ani, fără întrerupere. Născut în zilele tumultuosului decembrie 1989, în acea noapte de 22 spre 23, aici, în capitala suferinței românești, a pământului pătimitului nostru Ardeal, prin profesionalismul și dăruirea redactorilor și colaboratorilor, din primele zile, „Cuvântul liber” a fost pus în slujba Neamului, fiind o voce aparte în peisajul presei românești. Am fost martori și participanți direcți la învolburările postdecembriste, timp de aproape
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
astfel încât cititorul se poate acum bucura de o primă apariție din seria Să nu ne răzbunați!, sub acest titlu vor fi reunite cărți cu mărturii și dvd-uri cu filme documentare. Acest prim volum ne pune în față drama celei mai pătimite părți a pământului românesc, Basarabia. Volumul de față prezintă ”mărturii despre suferințele sfinților din Basarabia" îndurate odată cu deportările în Siberia, adevăruri zguduitoare, pe care regimul comunist și-a dat toată străduința să le șteargă din istorie. Cartea conține un dvd
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
l-am pus și de dl Vasile Bizovi. Să treceți mulțumirile mele și celor pe care poate i-am uitat, căci m-au tulburat unele discuții, iar spusele părintelui Dosoftei mi-au trezit amintiri uitate”. Uniți într-o icoană a pătimitului nostru meleag, noi, jurnaliștii de la „Zorile Bucovinei”, înălțăm spre cer smeritele mulțumiri starețului Mănăstirii Putna, pentru susținere la derularea acestui eveniment, precum și pentru izvorul nesecat al credinței veghetoare la candela lui Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru duhul eminescian ce
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI by http://uzp.org.ro/ne-dat-aripi-pentru-libertatea-zborului/ [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
Nichifor Crainic, Mihai Pușcașu, g-ralul C. Petrovicescu, Amiralul Horia Măcelariu, Radu Gyr,Mircea Morarescu și mulți foarte mulți alții de ordinul miilor, iar spre completare la fel de recomandată era și ilustra Casimca-Talpa iadului de la Jilava. Poetul sfintelor patimi și al tuturor pătimiților creștini, Radu Gyr se afla în Zarca-Marsupialul Mariei Tereza. După număr și închidere, în seara de Ajun tânărul Radu Flintașu cu câțva camarazi de suferință s-au așezat la ușa Zărcii cu plugușorul, murmurând și câteva colinde, printre care și
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
țară veche”, cum ar spune Tudor Arghezi. Originalitatea acestui debut, chemat, într-un vers, „a atinge nemărginirea” consistă în slujirea a ceea ce Lucian Blaga numea, referindu-se la Eminescu, „poezia de gândire”. O sinceritate a singurătății durute, obsesia unor întrebări pătimite - ale iubirii sau ale extincției - participă la configurarea unui teritoriu liric curentat de căutări înfrățite, privind aflarea unor răspunsuri și răspunderi formulate cu mijloace de artă care să-i poarte pecetea. Ne îngăduim citarea câtorva versuri sugestive: „Durerea lumii mele
EU VOI ALEGE CERUL de SORIN OLARIU în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Eu_voi_alege_cerul_sorin_olariu_1355286093.html [Corola-blog/BlogPost/359770_a_361099]
-
în abis până ne- am contopit într-un dans al mișcării divine. Stolul de păsări ce dormea în copac s-a speriat însă și fâlfâitul atâtor aripi ne -a frânt legănarea. Ne am mulțumit îndelung unul altuia cu un sărut pătimit și mână în mână am coborât pe scara realității. - Ce orbitoare-i lumina din ochii tăi, îmi spuneai ! Vom reveni cât de curând spre a continua de unde am rămas, ne am promis. Deja gândurile ni se amestecau în decizii și
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1492099464.html [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > O VIAȚĂ VERS ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă împlinesc cu fiecare carte, Restituind prin slove ce-am primit, Sau explicându-mi răul pătimit, În viața anticameră spre moarte. O viață vers, sau versul viețuire? N-am să răspund cât înapoi privesc! Ar însemna doar timp să risipesc, Rememorând cărarea spre-mplinire. Adun neverosimile secunde, Le sorb cum numai timpul însetat De ce va fi
O VIAŢĂ VERS ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1415636235.html [Corola-blog/BlogPost/376836_a_378165]
-
Mâzgăreanu. Cu: Gabriel Răuță Naratorul acestei istorii - un antierou tipic al vremurilor noastre, un om simplu, care nu își dorește altceva decât să trăiască decent -, trezindu-se la cincizeci de ani fără slujbă și cu sănătatea șubrezită, își povestește necazurile pătimite, încă din copilărie, în confruntarea sa cu realitatea dură. Cu toții - femeile întâlnite, angajatorii, până și familia lui - îl trădează, în vreme ce în jurul său se conturează imaginea unei societăți care, în ciuda aparentei sale bunăstări, se scufundă tot mai mult. Năvalnicul monolog ne
Spectacolul începe cu o lectură… de piese grecești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105420_a_106712]
-
la ora 7:15, inima lui Adrian Păunescu a încetat să bată. “A trebuit să ne declarăm învinși, maestrul a plecat dintre noi”, anunța cu tristețe românii prof. dr. Șerban Brădișteanu, eminentul chirurg. “Sunt botezat în trenul ce ducea acasă pătimita Românie” Istorisea cu haru-i de neegalat o întâmplare care-l punea pe gânduri. Cum se poate juca uneori soarta cu câte o viață de om, ce hachițe ale destinului îi pot abate complet drumul! Cugeta întristat Adrian Păunescu: “Ce s-
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie by http://uzp.org.ro/adrian-paunescu-trei-ani-in-vesnicie/ [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
acum, cu pielea ca un act,/ Pe care scriu notarii stări frecvente,/ Consacru, consfințesc și duc în veac/ Bătrânele soldaților amprente./ Că ei s-au iscălit pe carnea mea/ Analfabeții mei din veșnicie;/ Sunt botezat în trenul ce ducea/ Acasă, pătimita Românie./ Oricum, mă simt un act original,/ Capabil încă viața să-și trăiască,/ Rebotezat în tren, la un semnal,/ De tragica armată românească.” Jurnalul.ro
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie by http://uzp.org.ro/adrian-paunescu-trei-ani-in-vesnicie/ [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
care asmute Crivățul turbat trimis de iele, plăsmuit din răzbunare, sânge și tină. 88. Reperaj: libertatea ce în sfârșit a sosit după zile închise, ferecate în răstigniri, pe unii grabnic i-a izbăvit, pe alții i-a omorât pe altarul pătimitei veniri. 89. Reperaj: portalurile ce-n paralele naturi se deschid n-ar trebui să ne trezească stări aerofobe, ci să ne facă să uităm al urii lied trăind și respirând oriunde-n spațiile anaerobe. 90. Reperaj: fereastra din coloanele de
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1475329433.html [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
nu apucă să ațipească bine, cum a fost cazul la noi acasă, fiindcă eu mă grăbeam să ies la lumină, să mulțumesc și eu Domnului și părinților mei că m-au adus în această Țară a Dacilor nemuritori atât de pătimită, dar și tot pe atât de binecuvântată. Mama simțind loviturile mele dese și accentuate revendicându-mi drumul spre libertate..., pe vremea aceea părinții nu puteau fi acuzați de grija prea mare pentru copiii lor, neexistând responsabili cu consilierea, l-a
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
îndeamnă la a continua să-mi aflu faima pe un fond de deplina responsabilitate a ceea ce public. Darul zilei de azi este: O viață vers ... Mă împlinesc cu fiecare carte, Restituind prin slove ce-am primit, Sau explicându-mi răul pătimit, În viața anticameră spre moarte. O viață vers, sau versul viețuire? N-am să răspund cât înapoi privesc ! Ar însemna doar timp să risipesc, Rememorând cărarea spre-mplinire. Adun neverosimile secunde, Le sorb cum numai timpul însetat De ce va fi
365 de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1454746504.html [Corola-blog/BlogPost/354018_a_355347]
-
A ne da și ultima picătură omenoasă... neamului. Steaua Unirii Ursita ne-a fost dată din vechi vremi, Să stăm veșnic cu întuneriucu`-n sân Și să rătăcim în cruntul tartar muribund, Precum pedepsiții titani viteji. Brad falnic și îndurerat, Pătimit-ai de cruzimea multora... Fost-ai tăiat și aruncat în ale zării uitare: Un Osiris al timpurilor apuse, Ce dorește din nou lipirea. Din cetatea eternă a palatinului, Sălășuie încă duhul dârzeniei aprige, Ce-n veci ne va hrăni-n
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
de-a pune în relief major și maiestuos personalitatea autorului ales spre a fi astfel onorat. Prima „carte de catifea”, la propriu, a fost dedicată memoriei și personalității celui ce s-a urcat deja în mit, poetul devenit emblemă a pătimitei Basarabii, Grigore Vieru, fiind prilejuită și de revelarea unor poeme inedite și piese muzicale dedicate poetului de către artistul Paul Ciprian Surugiu - Fuego. Cel ce beneficiază acum de o nouă asemenea „bijuterie” bibliofilă dedicată lui, bucurându-se deci de privilegiul de-
UN OBIECT DE ARTĂ BIBLIOFILĂ de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_1401960718.html [Corola-blog/BlogPost/340618_a_341947]
-
hamul. Și rămânem iar în haos, În foamete și în ruină... ...Mă întreb și eu ca prostul: -Oare nu sunt eu de vină? Da, puneți mâna iar pe coase, Pe țăpoaie, pe topor, Că-a ajuns cuțitu-n oase La mult pătimitul popor. Zboare zbirii și neghiobii, Parlament și Președinte, Ducă-se pe lumi amare Să nu-i țină nimeni minte. Să prospere iarăși neamul Cu-un Mihai ori Ștefan cel Mare, Să dăinuie faima Țării Din hotare în hotare! Referință Bibliografică
VREME TRECE, VREME VINE... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1457117691.html [Corola-blog/BlogPost/377654_a_378983]
-
propria afirmație) „ne-au adâncit”. „Sculați voi oropsiți ai soartei!” Mai există tirani printre noi. „Hai la hora cea mare”, ar fi o plagiere de circumstanță a internaționalei comuniste din Londra anului 1848 din care ni se trag și cele pătimite astăzi. Karl Marx se răsucește în mormânt aflând ce a devenit partidul său PSD. Referință Bibliografică: De ce tocmai astăzi? / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul V, 11 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1426066629.html [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
1963, nr. 176 și nr. 411/1964, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că publicul larg nu cunoaște conținutul lor. Înainte de a fi eliberați, deținuții au fost avertizați că nu le era permis să spună nimic despre cele pătimite, prin diferitele locuri de detenție. Potrivit statisticilor oficiale, în ianuarie 1960, numărul persoanelor condamnate pentru delicte împotriva securității statului era de 17.613. Numărul lor a scăzut în 1962 de la 16.327 la 13.017, în urma eliberării mai multor legionari
Deținut politic () [Corola-website/Science/326586_a_327915]
-
auzi, Nagayoshi? A auzit că zăceai la pat. Ce-ți fac rănile? — M-am hotărât ca azi să fiu pe picioare. Nu te forța prea mult. Numai dacă-ți lași trupul să-și revină vei putea să ștergi cândva rușinea pătimită. La auzul cuvântului „rușine”, Nagayoshi începu să plângă. Scoțând o scrisoare din haină și întinzându-i-o cu respect lui Hideyoshi, se prosternă din nou. — Ap fi onorat dacă ați citi aceasta, stăpâne. Hideyoshi dădu din cap, poate fiindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de repetiții similare. Dacă pogromul a fost un cumplit masacru asupra evreilor români, polonezi, unguri sau ruși sub regimul nazist uneori cu complicitatea celorlalți, alteori doar cu tăcerea lor vinovată, există și un gulag unde actanții sunt comuniștii sovietici iar pătimiții sunt cei sub jugul sovietic, aceiași est-europeni. „Arhipeleagul Gulag” este scris de martorul Soljenițîn ce gustă nemijlocit din senzațiile de neuitat ale morții. Poate tocmai datorită acestei vecinătăți cu moartea, scriitorul expulzat și el în Occident asemeni lui Șafran, nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
etapă defensivă, societatea retrăgându-se în tradiție. Impactul crizei asupra structurilor profunde ale societății românești sunt analizate prin intermediul metodei cartografiei valorilor a lui Inglehart. Societatea românească a fost înghesuită de teroarea istoriei în sfera valorilor supraviețuirii, laolaltă cu cele mai pătimite comunități din lume: "Valorile tradiționale sunt definite în opoziție față de valorile secular-raționale, iar țara noastră, este poziționată (conform hărții culturale a lumii Inglehart-Welzel) mai aproape de polul valorilor tradiționale, ce presupun o credință mai mare în religie, autoritate, rigoare morală, supunere
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Manole Varipati, administratorul moșiei Chițoc-Bahnari, proprietate a „...Dlui P. Gh. Topali”: „...la apelul Dumneavoastră și ținând cont de împrejurările grave prin care trece Țara (subl.ns.) (...)”. Administratorul primise dezlegare din partea proprietarului pentru subarendarea suprafeței de 120 de fălci (180 ha.), pătimiților țărani ce urmau a efectua diferite munci și plăți în contul „...pământului de hrană ce îl vor primi”. L. Beer - arendașul moșiei Târzii, arondată comunei Muntenii de Jos venea, de asemenea, în întâmpinarea cererii prefectului Ghica. Adolf Vritzell, arendașul moșiilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
toate experiențele au fost identice. Au existat o sumedenie de factori care au influențat destinele personale ale fiecăruia dintre cei supuși torturilor, cum ar fi închisoarea în care au făcut cunoștință cu acțiunea, celula, momentul în care au avut de pătimit (fiindcă au existat momente de intensitate maximă, dar și perioade de calm relativ), componența „comitetului” de agresori (unii fiind mai sadici ori nebuni, alții simulând doar) sau importanța politică a victimei (de pildă, cei arestați pentru trecerea ilegală a frontierei
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
activiști” să-și recunoască incapacitatea și impotența la momentul dat. Cum să execuți criminalele ordine venite de la București prin filiera Comisiei Aliate de Control, relativ la strângerea cotelor obligatorii la care fuseseră supuși bieții țărani, și apoi să le ții tot pătimiților și jecmăniților discursuri sforăitoare despre „noua democrație populară de tip sovietic” în care vor curge râuri late și adânci de lapte și miere?! Frazele următoare extrase din acest stufos „raport” vor fi lămuritoare pentru tot publicul cititor: „...zvonurile alarmante ale
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
toate experiențele au fost identice. Au existat o sumedenie de factori care au influențat destinele personale ale fiecăruia dintre cei supuși torturilor, cum ar fi închisoarea în care au făcut cunoștință cu acțiunea, celula, momentul în care au avut de pătimit (fiindcă au existat momente de intensitate maximă, dar și perioade de calm relativ), componența 'comitetului' de agresori (unii fiind mai sadici ori nebuni, alții simulând doar) sau importanța politică a victimei (de pildă, cei arestați pentru trecerea ilegală a frontierei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]