185 matches
-
Emil Brumaru Mătasa ploii bîlbîie-n pătlagini. Mireasma putreda a liniștii o scoți Din opinticii triști și idioți Și ungi cu dînsa blîndele paragini. În ciuboțica-cucului apasă Călcîiul unui înger și se zbate. Oh, joaca fină și capricioasa Cu fluturi și cu flori nenumărate! Sub curcubeie rimele
Pastel creștin (1958) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9097_a_10422]
-
au pastilele destinate, în principal, îmbunătățirii performanței sexuale, respectiv Viagra. De asemenea, la fel ca și anul trecut, tratamentele naturiste sunt, în continuare, pe placul reprezentanților SIE. Instituția a cumpărat și pastile cu extract de sunătoare, siropuri cu extract de pătlagină, ceaiuri din combinații de plante cu acțiune anticolică pentru copii și drojdie de bere uscată. Nu este prima dată când instituții publice cumpără produse ce nu par a avea legătură cu activitatea desfășurată în aceste instituții. De exemplu, în luna
Spionii români, tratați cu Viagra și leacuri băbești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23996_a_25321]
-
izbă cu pămînt pe jos. O izbă fără izbăvire, pradă vizibilei izbeliști. Un iz de izbă năpădită de buruienile grădinii,-n care se uscă pătlăgeaua, tomata, roșia, paradaisa. Un paradis de care-i sigur că se alege paradiciul. Pătlăgeaua e pătlagină, acum, paradaisa s-a părăginit" (Iz). De la registrul indigen se trece, reminiscență a compensatoarei reverii simboliste, la unul exotic: "- Dragul meu, privighetoarea asta (căci astfel se traduce cuvîntul turc biulbiul) ar face bine să-și găsească vreun Don Ruy, seńor
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
caută cu febrilitate ceea ce Michel Foucault a numit "signaturile", începînd cu cea de căpetenie, indescifrabilă, care aparține creatorului suprem: "Fuseși în toate și te-ai dat în lături./ încerc tulpina: tu trecuși alături./ întreb plăpîndele verbine./ Ele răspund că știe pătlagina mai bine". Două sînt mărcile caracteristice creației argheziene pe care Lazăr Popescu le detașează și asupra cărora insistă în demersul d-sale. Prima este cea a violenței care se asociază dispoziției lăuntrice ca și intonației discursului arghezian, trădînd relația sa
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
cu funia pe umăr, icnind din greu, trăgea cu obidă ciobacul la mal. Odată ajunși pe iarba verde și simțind pământul sub picioare, Începeau să culeagă racii, să-i numere și să astâmpere copilul legându-i degețelul cu frunze de pătlagină, apoi Îi Împleteau câte un coșuleț din pipirig și alte ierburi, Îl dotau cu maci de câmp și, spre marea bucurie și totala uitare a luptelor fioroase ale copilului, depuneau În coșuleț, uzând de toată gingășia de care erau capabile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata! Într-o bună dimineață se desprinse de convoi Sub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi, Se ascunse sub o frunză de pătlagină mai lată , Trănti de pămănt povara și răsuflă ușurată : -În sfărșit sunt liberă ! zise pe nerăsuflate Îndreptăndu-se de șale -spor la lucru dragi surate ! Nu mai vreau sa fiu la ordin si degeaba să trudesc Dacă nu trăiesc acuma ,atunci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pataCă nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata!Într-o bună dimineață se desprinse de convoiSub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi,Se ascunse sub o frunză de pătlagină mai lată ,Trănti de pămănt povara și răsuflă ușurată :-În sfărșit sunt liberă ! zise pe nerăsuflateîndreptăndu-se de șale -spor la lucru dragi surate ! Nu mai vreau sa fiu la ordin si degeaba să trudescDacă nu trăiesc acuma ,atunci cănd să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
margine de Snagov -, suprafața, în întregimea ei, era un peisaj viu, în care coasa nu intrase de mult, hălăduiau meri bătrâni, umbră lângă umbră, caprifoiul înflorea fericit și greu peste buruieni, via urca pe copaci, până spre vârf. Florile, troscotul, pătlagina și mușețelul creșteau la fel de sălbatic spre soarele păsărilor de sus. Dincolo de merii de când lumea, spre margine, alunecând peste pietrele verzi, un pârâu curgea atât de liniștit, încât părea că ascultă, iar apa saluta ținutul ca și cum s-ar fi închinat celei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de gazonul de dincoace de gard, și asta rar, rar de tot, îi plăcea să ude cu furtunul, uneori, iarba din jurul casei, nu are trei sute de ani, dar e bine s-o faci să ajungă la tot atâția!, îmi place pătlagina cu inflorescențele ei falice, s-o udăm și pe ea, cum o fi răsărit aici, dincoace de gard? Uneori, cânta încet, dar ierburile îl auzeau bine și înfloreau, parcă le fermeca cineva sau ceva, el înțelegea graiul lor, câtă apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aduce noutăți Evanghelium Judas?, eu nu vreau să mă îngrijesc de Împărăție, s-o facă alții, Neli, spre exemplu, că ea e cu cele sfinte, să bată ea mătăniile. Ne iluzionam că trăim într-o societate masculină, falică precum inflorescențele pătlaginei din curtea mea, de fapt, femeile au condus totdeauna, ele au rămas lângă Iisus până la sfârșit, ele au fost puternice, chiar dacă le este închisă poarta altarului, le e deschisă poarta raiului. Raiul? E tot ce creierul meu transmite dincolo, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
știe pe toate, le rabdă și le judecă, spre pământul care își trage viața din moarte. Mirosurile se amestecă aspru și crud. Are în față atâta frumusețe - gazonul, copacii, cuptorul țărănesc, pergola pe care atârnă iedera ca o femeie îndrăgostită, pătlagina cu inflorescențe falice, tot pământul și tot cerul -, are în față atâta frumusețe și în minte atâta durere și atâta moarte, că nu știe nici el ce să facă. E roșu în obraji, ca atunci când ai tensiunea mare și stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Parcă toată mintea mi s-a scurs subțiindu-se Și rătăcind în toate arterele și vinele, articulațiile Am fugit cu toți după ce țața Chiroftia lu' Șerb Vecina de peste gard a alergat să vadă tărăboiul Mi-a pus o frunză de pătlagină și a încercat Să ne îmbărbăteze, sunteți bărbați, ce dracu Doamne, iartă-mă, ne-a amenințat ea, leapădă-i Pe păcătoșii ăștia mici de păcate și ce-or mai avea Aici ” filmul” mi se termină, pentru că Nu-mi amintesc urmarea
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
praf destul de fin de pe uliță să se oprească sângele și abia când ajungeam seara acasă mă spălam cu apă caldă și săpun. Dacă rana era mare, mama îmi spăla rana cu ceai de mușețel și mă bandaja cu frunze de pătlagină care se găseau din abundență în curtea și grădina părintească. Rana se închidea foarte repede. Vara, în iulie, când se coceau pepenii, tata aducea de la bostană câte o căruță de pepeni verzi și galbeni. Aveam de unde alege pe cei mai
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în fața calculatorului. 59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată că unguent pe ochi. 60. Strugurii. Aceste fructe ajuta cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne. 61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecțiile oculare. 62. Căpșunele. Ajuta ochiul în timpul vederii nocturne. 63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindeca afecțiunile oculare. 64. Ananasul. Conține numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator. 65. Rozmarin. Purifica ochii și
CELE MAI SĂNĂTOASE ALIMENTE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359942_a_361271]
-
ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata! Într-o bună dimineață se desprinse de convoi Sub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi, Se ascunse sub o frunză de pătlagină mai lată , Trănti de pămănt povara și răsuflă ușurată : -În sfărșit sunt liberă ! zise pe nerăsuflate Îndreptăndu-se de șale -spor la lucru dragi surate ! Nu mai vreau sa fiu la ordin si degeaba să trudesc Dacă nu trăiesc acuma ,atunci
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
de vară, șoproane, adăposturi pentru animale și păsări), îndărătul cărora se întindeau grădini cu legume și pomi fructiferi. De-o parte și de alta a străzilor erau șanțuri năpădite de iarbă măruntă, de „coada șoricelului” tremurătoare, de frunze ovale de pătlagină și smocuri de romaniță. Locul nostru de joacă, al pușlamalelor din mahala. Stâlpi din lemn gudronat, care susțineau firele electrice, se înșiruiau de-a lungul drumurilor. Chiar dacă Suceava avea o uzină electrică încă din anul 1908, existau în anii ’50
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
treilea an de război, un an alcătuit ca și cei de dinainte din mii de mișcări de trupe, din înaintări anevoioase și retrageri haotice. În mijlocul acelor traiectorii încâlcite, un singur punct fix, neschimbat de la plecare: casa familiei sale, frunzele de pătlagină din jurul scării de lemn de la intrare, scârțâitul familiar al ușii. În pofida tuturor orașelor făcute scrum, în pofida tuturor morților, liniștea acelei case părea intactă, până și zâmbetul părinților, în fotografia din încăperea unde luau masa: tatăl, cu capul ușor întors către
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Norul de molii se ține după mine ca după un felinar. Până să ajung în parc mi-au halit toate hainele. Mă întind pe bancă, mi-e frig. Înainte de a adormi vreau să-mi șterg nasul cu o frunză de pătlagină. Inutil. Mi-au mâncat și nasul. C IV Citind printre rânduri visele lui Leo, ar putea reieși că bietul om își proiecta frustrările tehnice și militare în tot felul de escapade combative, el fiind, în realitate, o ființă cu două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se făcu mic. Abia atunci văzui că Își dăduse cu funingine pe țeastă și pe față. Ia mai dă-l Încolo! M-am aplecat și m-am uitat la pășitorul său, să-i văd rana. Era legată cu frunze de pătlagină, după cum știa orice copil. - Doare puțin. Am avut noroc. După ce m-au străpuns cu sulița aia micuță... - Ei Îi spun săgeată, i-am zis. - Bine. După ce m-au străpuns cu săgeata, m-am rostogolit până la apa care curge. Am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o potecă de mistreți ce șerpuia prin pădure, urcând spre munții pe care Îi văzusem din peștera unde mă ținuseră legat. 12. Apa Îl dusese pe Enkim până În apropierea satului Runei. Odată ajuns lângă casele femeilor, Enkim căutase frunze de pătlagină și Își legase rana, după care se pitise Într-o tufă deasă și așteptase Întunericul. Mai toate femeile erau duse la apa cea mare, așa că, la căderea nopții, se strecurase, nevăzut și neauzit, În casa Runei. Era plecată și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și, la un moment dat, alunecă pe iarba umedă și se duse la vale, rostogolindu-se precum bolovanul. Când am ajuns lângă el, se schimonosea de durere. Pășitorul cel tare se umflase deja În partea de jos, iar frunzele de pătlagină Îi căzuseră de pe rana care Începuse din nou să sângereze. Gemând și eu de durerea lui, m-am ghemuit lângă el. Știam cum Îl doare, că și eu pățisem la fel de vreo două ori. Numai că eu fusesem copil când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stejar cu pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii: rogozul de pădure (Carex pilosa), sovârful (Origanum vulgare), pojarnița (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata), urzica moartă (Urtica dioica), menta (Mentha langifolia), vinarița (Asperula odorata), precum și ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scilla bifolia) și toporașul (Viola odorata). Ca după o chemare tainică din somnul iernii și de sub veșmântul binefăcător, primăvara, când zăpada se topește
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
basilicum) și pătrunjelul (Petroselinum sativum), cu efecte tămăduitoare în tratarea tumorilor. Crescută în voie, căci nimeni nu se atinge de ea, cucuta (Conium maculatum) ne aduce aminte de pușcoacele și pompele de apă făcute în copilărie. Întâlnim, mai apoi, discreta pătlagină (Plantago mayor), limba-boului (Borrago officinalis), măzărichea (Vicia cracea), coada-șoricelului (Achillea milleofolium), nalba (Nalva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), spanacul sălbatic (Chenopodium albuni), loboda (Atriplex), știrul (Amarantus retroflexus), lăptuca (Lactuca virosa), traista-ciobanului (Capsella bursa pastoris), urda-vacii (Lepidium draba), urzica și multe altele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]