3,733 matches
-
dorește să se implice într-un duel, cu domnia ta, pe tema comunismului-cu-fata-umana. Care este cam la fel cu implicatul într-un duel că cercul e pătrat. Asta mai ales cu un interlocutor care nu are nici experiență cercurilor, nici a pătratelor, ci doar, vag, pe ăia a ovalelor (care sunt chic, ce-i drept). Domnule Dragoș Bucurenci, încep prin a-mi exprimă mirarea (deși, în fond, era previzibil)că faci viraje atât de joase doar pentru a mai capta un spot
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
selectate 16 limbi europene: 4 germanice (islandeză, norvegiană, olandeză, germană), 4 slave (rusă, poloneză, croată, bulgară), 4 romanice (franceză, spaniolă, italiană, română) și 4 de alte origini (finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Simetria schemei se reflectă într-o grilă - într-un pătrat cu 16 subdiviziuni, în care sînt marcate printr-un sistem simplu gradele de integrare a împrumuturilor. E important și îmbucurător că din această panoramă nu lipsește româna. Partea românească - tratarea cuvintelor în dicționar, studiul teoretic și prezentarea critică a bibliografiei
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
lui Mihai Ungheanu e dublă: pe de-o parte, d-sa încearcă a acoperi fărădelegile comunismului, reducîndu-le la acțiunile unor alogeni, pe de alta prelungind atmosfera de ură a ideologiei roșii, fortificînd-o cu "vitamina" extremei drepte. E o aberație la pătrat. Iată unde se cuvine căutat antisemitismul, nu în speculațiile unor intelectuali de bună credință puse sub lupă și tălmăcite în chip rigid (talmudic!), ci în această rezervație tardivă a naționalismului celui mai virulent, care are în spate o "filosofie" în
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
într-un discurs care se vrea o artă poetică, încărcat însă cu nume de autori și cu fraza îngreunată de mărturisiri din laboratorul de creație (ale naratorului?, ale autorului?), dar din care reținem "vreau să proptesc cercuri galbene pe niște pătrate inefabile". Călin Blaga - 15 păcate. Molia magnifica, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001, 144 p., f.p. II A apărut la noi o primă carte din opera lui Paul Virilio, arhitect și autor de texte de critică socială a spațiului, "un rezistent
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
poeme găsite într-un tomberon) ori ca o priveliște suprarealistă, în cadrul căreia resturile geometriei abolite levitează alături de entitățile organice ori spirituale, într-un soi de bonomie delirantă: "oare cum se numea acel tablou/ plutind încă în lichid amniotic/ ghilotina împărțise pătratul/ în cîteva triunghiuri/ ce își luau zborul în direcții felurite/ era spre dimineață/ eșafodul fusese acoperit cu o catifea roșie/ ca să nu se vadă sîngele/ nici măcar propriul suflet/ undeva în spațiu/ cam la șase centimetri lîngă oasele craniului (ibidem). Ca și cum
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
pe care o foloseau pentru cină, o bibliotecă, un colțar, o etajeră pentru ziare, un cărucior plin cu dosare și bibliorafturi, canapeaua și fotoliile, două scăunele pentru picioare, șase scaune și o vitrină. Pe pereți era un tapet galben cu pătrate și cercuri maro care se înșirau frumos în sus și în jos. Nimeni din Gouripur nu avea așa ceva. O făceau să se simtă mîndră. Tatăl ei era al doilea om ca bogăție din sat și nu avusese niciodată atîtea. Aranjase
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
-i antonimul celei datorate lui Mircea Cărtărescu, „ De ce iubim femeile” (Humanitas, 2004). Este o compoziție livrescă, exterioară și în niciun caz banală, ci într-o viziune pitorească: o călătorie aventuroasă în universul uman de turnură cinematografică amabilă. Nici prefața („la pătrat”) a d-lui Pavel Șușară, nici moto-ul autorului, dar nici alte „scuze” invocate în „Cuvântul autorului” nu intră în lipsa de încredere în critica română. E un manifest din care nu lipsește vigoarea, dimpotrivă, pentru că nu-i lipsită de unitate
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
de peste drum? E Casa Spaimelor, e Casa Cântării. În ea se adună și sunt fericiți. Vorbesc într-o limbă pe care n-o pot înțelege, Trăiesc într-o lume pe care n-o pot vedea. Mintea mea desenează cercuri, triunghiuri, pătrate, Ei cântă dincolo, dincolo de mine. Nu-i moartea. Doar ofilirea. Toamna târzie, Când rămâi gol și vântul te arde pe piele, Iar ploaia te-mbracă în frig. Puah! Ca guma de mestecat lipită de pantaloni, Ca o pată pe retină
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
când există, când nu există. ACOPERIȘUL S-a întâmplat ca, trecând după ani mulți prin satul meu, să nimeresc în fața casei în care m-am născut (e-a altcuiva) tocmai la ora când cineva, urcat pe-acoperișul cu sure , vechi pătrate de-ardezie, le desfăcea încet, punând în locul lor niște țigle roșii. Habar nu avea că jupuia câteva ceruri de deasupra mea. și nici nu se auzea țipătul. Se schimbau doar niște pătrate prea vechi, de-ardezie cu niște țigle noi
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
când cineva, urcat pe-acoperișul cu sure , vechi pătrate de-ardezie, le desfăcea încet, punând în locul lor niște țigle roșii. Habar nu avea că jupuia câteva ceruri de deasupra mea. și nici nu se auzea țipătul. Se schimbau doar niște pătrate prea vechi, de-ardezie cu niște țigle noi, roșii.
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
o vitrină spartă, desperecheat. Îți scriu toate astea ca să știi în ce stare de spirit eram când m-am așezat la masa de șah, pe un scaun alb, al unei bătălii încheiate, pe care o semna Yoko Ono. Atât... 2. Pătratele tablei de șah erau albe, oștile, adormite pe linia de pornire, erau albe, scaunul meu și al tău erau albe! Mai lipsea doar paharul de lapte din care aș fi vrut la un moment dat să beau - ce sete oribilă
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
Dar se naște un fenomen pe care este până la urmă previzibil: dependența. Neputința a rămas adânc inoculată. E o dependență psihică și materială. Ei au nevoie să primească cei șaizeci de centimetri de pat, kilogramul de pâine pe zi sau pătratul de slănină (ce lux în comparație cu felia zilnică de la Buna!). Nevoile au rămas aceleași, numai distribuitorii s-au schimbat. Atâta vreme excluși, ei nu se pot adapta brusc unui mod de viață diferit. Noile locuințe (până la urmă tot un soi de
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
nu mai fugărește miei, și nu pentru că la cincizeci și trei de ani n-ar mai avea condiție fizică, are, face gimnastică aerobică de cîteva ori pe săptămînă, fetița a cunoscut prea multe - dragostea, matematicile, drobul de Paște, tocurile cui și cele pătrate, durerile facerii, șoferia, divorțul" (p. 49). Oarecum paradoxal, deși nu este, cîtuși de puțin, un roman autobiografic, Degete mici are un personaj memorabil: naratorul însuși. Departe de prototipul naratorului omnisicient din secolul al XIX-lea, acesta este un om obișnuit
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie amară a epocii, un rezumat - ,cursul scurt" - al istoriei noastre contemporane, prin jocul lozincilor scrise în pătratele șotronului, prin jocul subversiv al literei (,Fiecare literă era un adevărat viespar. Era suficient să răscolești cu bățul pentru ca toată nebunia acumulată în ani lungi de privațiuni să înceapă să roiască în față. Bikinski știa ce înseamnă să lucrezi cu
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
său, la ,hua-hua", ,hua-hua-hu", ,hua-hubba-hu", ,hubba-hubba-hu", ,hubba-hubba-bu": o lume a lui hu(o), iar deasupra ei, neantul, cum zicea poetul altădată: lumea reală, dintr-un oraș de pe hartă, cu nume și străzi aievea, de care Bikinski fuge în orașul-labirint, în pătratele șotronului, pe asfaltul netezit de tălpile sale, într-un roman, în fond, unul dintre cele mai importante apărute la noi, în ultima vreme.
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
orice structură poate fi analizată pînă la particulele sale ultime și că acestea, odată descoperite, devin surse proaspete pentru cele mai neașteptate construcții. Chiar dacă varietatea acestor elemente primare nu este foarte mare - ele pot fi reduse, în definitiv, la cerc, pătrat, dreptunghi și triunghi -, puterea lor de a genera este, practic, infinită. Și cu această virtualitate fără margini, pe care numai sentimentul haosului o poate întreține, și-a început Paul Neagu jocul său de constructor/demolator, de regizor al posibilului și
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă se manifestă pentru tactilitatea lor, pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și fără consecințe previzibile. Genericul Hyphen, sub care cele mai multe forme spațiale sînt așezate, indică tocmai această punte, această legătură între abstracție și imanență, între tangibil și imponderabil. El
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
să se bucure de un calcul special. Aici nu mai merge cu adunarea sau Înmulțirea simplă. Aici intri Într-o ecuație algebrică din care reiese că: Directorul, supra secretara dactilografă, Înmulțindu-se de... În fine, „N” ori, se ridică... (la pătrat), atunci când este satisfăcut sau se Împarte (cu altul), atunci când nu ajunge să corespundă... algebric. Aici mai intră În ecuație și salariul pe care el trebuie să-l ducă acasă, la copilași. Așa că apare o operație de Împărțire Între familie și
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Avea, în linie dreaptă 38 de pași (rar, și numai în diminețile când era neras și mersul mahmur, ușor șovăielnic, 43) în lungime, și tot în linie dreaptă, 25 în lățime (hai, 29!). Era, cum s-ar zice, aproape un pătrat, dar numai dacă făceai o secțiune orizontală în el. Sau, dacă Doamne ferește, puteai să-l vezi de sus, suspendat, probabil, de candelabrul imens, cu 128 de brațe și, deci, 128 de beculețe ca niște lumânări, adică luminându-se numai pe
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
întrebând-o visător pe Marfa Stanilova: "Dumneata, Marfa Stanilova, probabil, că trebuie să știi unde a fost turnat acest candelabru ce ne luminează de o grămadă de vreme și, mai ales, când?" În aparență, biroul lui era, așadar, aproape un pătrat. Numai în aparență pentru că altfel, din pricina schimbărilor zilnice ale fișetelor, rafturilor, corpurilor de bibliotecă, birourilor, în fiecare dimineață el lua forme ciudate. (...) Ivan Mihailovici evita probabil să pronunțe cuvântul "labirint" vizavi de spațiul pe care-l ocupa în timpul orelor de
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
de interpreți erau dispuse față în față, în acest fel subliniindu-se încă o dată existența acestui principiu antifonic. Cele două grupuri dialogau în cadrul muzicii și amplasamentul față în față favoriza acest dialog. Există cazuri în care fiecare latură a unui pătrat era ocupată de către un grup de muzicieni, formându-se în acest fel texturi antifonice foarte complexe. În mod treptat, tradiția reprezentațiilor cu muzicienii plasați față în față pierde teren în fața amplasamentului de tip scenic, în semicerc. Acest amplasament este practicat
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
culmea -, nu pentru a le lua banii sub formă de onorariu ci, pentru a-i învăța cum să și-i pună pe ai lor la adăpost de învrăjbirea astrelor. Cel care spunea în cea de a treia lege a sa: „Pătratul timpului de revoluție este proporțional cu puterea a treia a distanței medii dintre o planetă și Soare“ (nu încercați să-i pătrundeți skepsis-ul, am invocat-o pentru frumusețea abstractă a unei formulări geniale ce avea să revoluționeze astronomia de atunci
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
Iute putina spăla!” Cred că era finalul poeziei! restul îmi rămîne neclar. Parcă era o afacere cu niște gîște furate, sau așa ceva. Robinson Crusoe l-am citit pe linia moartă, într-un vagon de marfă stricat, întins pe burtă în pătratul de soare pe care-l făcea ușa pe podea. Mi-l alesesem anume dintr-un șir întreg de vagoane părăsite (aveau cîte ceva defect), pe care-l exploram permanent, de la un cap la altul, sărind dulce și periculos peste tampoane
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]
-
un complot împotriva mea! Din fericire, Iordan e mult mai blajin, ca moldovean ce se află. 29 martie 1953 [...] tracasarea necontenită din timpul săptămînii, ședințe, programe speciale, o bibliografie imensă și imposibil de parcurs, plictiseala care ridică toate inconvenientele la pătrat etc. Aluziilor din trecut la „ceva miez” șîn scrisoriț nu știu cum li s-ar putea riposta. Jurnal intim nu redactez, altminteri l-aș transcrie în epistole și ai vedea în fiecare zi același lucru: mă scol, mă imbrac, mănînc, mă duc
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
anchetator și victimă se instalează însă repede, nu numai pentru că elevul într-adevăr furase, dar și din cauză că pedagogul (probabil, un fost torționar) știe să alterneze momentele educative de groază cu cele de grijă părintească: Îmi întinse batista lui, galbenă cu pătrate albastre. Am început să-mi șterg gura cu ea, nu mi-era că i-o murdăresc, era ca și cum mi-ar fi dat-o frate-meu." (p. 26) În Disciplina, antieroul lui Monciu-Sudinski (care povestește alternativ cu Ursescu) își elaborează profesiunea
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]