33 matches
-
fertilitate (Paparuda), la obiceiurile din ciclul vieții, între ele nunta cu orațiile specifice. Lirica populară este înfățișată în toată diversitatea ei: doina, cântece de dregoste, de dor, poezia urâtului, poezia de cătănie. De asemenea, cântecele bătrânești: Codreanu, Bujor, Toma Alimoș, Păunașul Codrilor, Mihu Copilu, Român Gruie Grozovanul, toate luate din colecția lui Vasile Alecsandri. Nu lipsesc referirile la povești și snoave (acestea cu personajele principale, Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
adânc din care și-a depus bănișorii la Caritas, SAFI sau F.N.I. și unde nimic, dar absolut nimic nu avea de-a face cu vreo sordidă poftă de câștig, simptom al infecției cu proprietatea. Nicicând nu l-a încercat pe păunașul codrilor pofta de altă proprietate decât a frunzei smulsă cu aceeași mână cu care o ducea la buză, ca să cânte, pe când industrioasa ginte feminină ce-l înconjura trecea în sus și în jos pe poteci, cu ulcioare, către și de la
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
colorate, împodobite cu versuri, din Cimitirul Vesel, e tot atâta artă cât în ștergarele, puse pe vremuri deasupra plitei, pe care scria cu ață: „Bărbățelului să-i faci/ sărmăluțe, cozonaci”, „Pentru tine când gătesc/ Eu să știi că te iubesc”, „Păunașul codrilor/ Numai de tine mi-e dor”. Și aceste ziceri au măcar calitatea de a nu fi crunt agramate, cum sunt cele de la Săpânța... Pe la 1935, un ins din zonă, Stan Ioan Patraș, s-a apucat să facă la comandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
figura senină și neridată a străbunicului, străbunica cu fața rotundă și plină de negi, bunica tânără, suita de vecine gălăgioase și amantele malițioase ale străbunicului. Cel mai proeminent, însă, se reliefa chipul străbunicului, din imensitatea albă de perne brodate cu "Păunașul codrilor / Spune-mi de cine mi-e dor". Avusese și el o variantă a aceleiași perne, mai modestă, brodată în negru și roșu, pe care-și odihnea capul în fiecare vacanță. Mai cu seamă somnul de prânz era patronat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Of, ploaia aceea mi-a arătat cât de mult am greșit. Eram în acest cămin. M-au abandonat aici cei ce mi-au dat viață și aici am rămas ani și ani. M-au lăsat pradă vulturilor. Eram asemenea lui Păunaș ascuns de mama lui, Agripina, în căpița de fân. Probabil scriitorul Gala Galaction a văzut dincolo de căpița aceea de fân și plânsul copilului. A văzut pericolul ce l-a pândit din văzduh. A văzut vulturii aceia ce i-au zărit
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
Balladen und Idyllen [Balade și idile], București, 1963 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf), Gedichte [Poezii], București, 1968 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Nina Cassian, Die täglichen Feste [Sărbătorile zilnice], București, 1963 (în colaborare cu Else Kornis); Victor Eftimiu, Der Waldsproß [Păunașul codrilor], București, 1963; Nicolae Labiș, Erste Liebe [Primele iubiri], București, 1963 (în colaborare cu Else Kornis), Gedichte [Poezii], București, 1969; Possenpitz und Murrenmatz [Păcălici și Tândăleț], București, 1963; Otilia Cazimir, Winter im Dorf [Baba Iarnă intră-n sat], București, 1964
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
de creațiile anonime în proză (basme) și în versuri (balade), tinzând spre o mai mare autenticitate a judecății în comentariul critic și spre exactitate în alcătuirea versiunii germane. Ca exemple de reușită pot fi considerate traducerile baladelor Mănăstirea Argeșului, Erculean, Păunașul Codrilor sau Bujor, preluate din culegerea de poezii populare publicată de Vasile Alecsandri. SCRIERI: Weltgeschichte der Literatur, I-II, Leipzig-Viena, 1910; Die Lyrik des Auslands seit 1800, Leipzig, 1915. Traduceri: Rumänische Märchen [Basme românești], introd. trad., Weimar, 1918; Rumänische Dichter
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
neîndemânatec și făcând concesii literaturii de consum, să demistifice refugiul în visul „roz” al unei vieți de desfătări, obținută prin aventuri erotice și droguri. Dimensiunea de fast și de ireal căutată în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea lui Mitu Sucitu, București, 1939; Abdalah și frumoasa Azad, București, 1939; Zastra fachirul. Poveste indiană, București, 1941; Școala dragostei, București, 1944
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
PĂUNAȘUL CODRILOR, revistă apărută la Tohanul Vechi, azi Zărnești, lunar, din decembrie 1941 până în iunie 1944. Director fondator este I. Merișescu, iar director literar Nicolae Graur. Articolul-program, Chemări, semnat de I. Merișescu, mărturisește dorința de a da publicului „tot ce poate
PAUNASUL CODRILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288728_a_290057]
-
ca glonțul pe poartă. Nu s-a oprit decât în fața casei țigăncii cunoscută de el, din Păun, care lega și dezlega o mulțime de daraveri. A găsit-o la poartă. Parcă îl aștepta... ― Bine te-am găsit, Zaura. ― Ia spune, păunașule, ce vânt te aduce la mine, că de dragul meu n-ai bătut atâta cale? ― Măi, că al naibii nas mai ai! M-ai ghicit înainte de ați spune o vorbă. ― Păi una-i Zaura solomonița, boierule. Mi-am dat sama că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Andrei, pe la 30 noiembrie, când încercam să ne găsim tovarășii cu care să facem piesele pentru Anul Nou. -În ce constau piesele pe care le pregăteați? -Ne grupam câte cinci copii și fiecare avea rolul lui. De exemplu în " Banda Păunașului" eram patru personaje: Păunul, Zâna, Groza și Turcul.Ne duceam în fiecare seară după ce ieșeam de la școala la unul din membrii grupului să facem pregătire. Seara în postul Crăciunului băieții sunau din corn sau pocneau din pocnitori făcute special pentru
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
cu soare; Pași, pași, pași murgule tare Bine pe noi că ne - așteaptă: Ție zobu cu obracu Mie gură și colac[u]. 56 Dă, Doamne, nanei noroc, Ca semînța-n busuioc, Dă, Doamne, nanei putere Ca semînța-n cărujele. 57 Măi bădiță păunaș, Hai la noi să-ți dau sălaș; Dar de cină ce ți-oi da? Strugurei ca iedera, Strugurei muiați în rouă Și un pat de perini nouă; Patul e din lemn de vie - De-i fi om de omenie Te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eu cântecul ț-oi cânta, / Dar munții s-or tremura, / Văile s-or tulbura, / Păunașu-a auzi / Și-nainte mi-a ieși, / Nouă bine nu ni-a fi. / Cântecul i l-a cântat, / Munții s-au cutremurat, / Văile s-au tulburat, / Păunaș a auzit / Și la dânșii a venit. / Tu ești Popa Popovici, / Care poartă bernevici / Din coți, douăzeci și doi, / Cum n-am văzut pe la noi. / Din luptă să ne luptăm, / Ori din săbii să ne tăiem? Ba din luptă, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de răbdarea muntenilor. Octogenarul Dănilă, starostele ciobanilor de pe Culmile Scripetelui, scăldate de apele sinuoase ale râului Iablanicioara, își trimite ginerele, pe Păun Ozun, să lupte alături de armata pandurilor. Împreună cu Agripina, el are trei copii: pe Măriuca, pe Vlad și pe Păunaș. După plecarea bărbatului la oaste, rutina cotidiană învăluie implacabil destinele sătenilor, iar narațiunea începe să fie presărată cu semne ale naturii. Unul dintre acestea constă în alternanța exces pluvial/cer senin, iar oamenii de la munte, deposedați de orice instrument științific
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de pistoale". Decizia femeii este dictată mai mult de instinctul de conservare și de protecție maternă decât de rațiunea rece și lucidă; de aceea tot ce-și propune, spontan, este să evadeze din paradisul proaspăt contaminat: "Agripina se repezi la Păunaș, îl ridică din albie, îl puse în poală și, prin ușa din fund, țâșni în grădină. Se strecură pe lângă grajd, ajunse pe Măriuca și pe Vlad și, târându-i după ea, începu să urce coasta din fag în fag". Ascensiunea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Fanu, cât și din cea a lui Poe. Deciziile pe care femeia trebuie să le ia nu-i lasă timp de reflecție; chiar și soluția comodă, aceea de a se pierde în desimea confortabil obscură a pădurii iese din calcul: "Păunaș se deșteptase și începuse să plângă și i se părea Agripinei că numai vuietul pârâului acoperea destul de bine țipetele lui". Simpla evadare din infernul din vale generează, în psihicul surescitat, impresii contradictorii, halucinații auditive: "în urechile Agripinei, se prigoneau mereu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o sticlă, în gâtul sticlei, când o întorci cu fundul în sus". În aceste circumstanțe epuizante din toate perspectivele imaginabile, femeia are puterea să mai ia o decizie ce pare, inițial, în acord cu toate prevederile înțelepciunii practice: "Apucă pe Păunaș adormit, îl învălătuci în scutece și în șorț și, scobind sub căpiță, făcu o ascunzătoare. Vârî copilul și ticsi fânul la loc, apoi porni, nebună, fără să le vorbească, fără ca să mai știe". Întâlnirea cu moș Dănilă vine ca materializare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unei confruntări iminente cu inamicii. Realitatea însă este alta: "Dar calea cobora pustie și din adâncuri nu se auzea nici un zgomot". Ajuns în grabă în poiană, micul grup este îndrumat de copilă spre locul în care Agripina îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
locul în care Agripina îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de sânge, iar de jur împrejur sta, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fapte care au condus la uciderea pruncului, ci ni le prezintă rezumativ, pudrate etic, din perspectiva arbitrilor tragici, care sunt ciobanii lui Dănilă. Sursele terorii sunt, așadar, două: fuga nebunească a Agripinei și a copiilor prin pădure și uciderea lui Păunaș de către vulturii înfometați. La acestea, desigur, se adaugă pericolul fizic al întregii drame: invadatorii turci, a căror influență se exercită doar prin proximitate. Cititorul, ca și personajul central, nu-i vede niciodată, ci doar știe că sunt acolo, gata în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
răspunse prompt coana preoteasă, și-i făcu cu ochiul. Ridică mâna și strigă: - Băiete, două jamaică mici și două pahare mari cu borvis brumate. Da' repede! - Imediat, coană preoteasă, răspunse băiatul, care avea vreo șaizeci de ani și-l chema Păunaș. Să le lăsăm pe cele două cucoane să-și deguste romul și apa rece și să ne îndreptăm puțin spre altă crâșmă, care se află în cealaltă parte a satului. De fapt aceasta nu este a doua din sat, ci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de telecabine și de telescaun; - Pârtia de schi Kalinderu cu ski lifturi; - hoteluri: Iri, Mihail, Magic, Ceair (Poiana Țapului), Pârâul Rece, Mărășești, Boutique, Hotel Club-Austria(Poiana Țapului), Mărgăritar (Poiana Țapului), Silva; - pensiuni: El Boerro, Casa Anduțu, Liziera, Biznest, Paradis, Clasic, Păunașul (Poianațapului), Ca la tine acasa, Fadic, Costelo, Marian, Luchiancu, Adela, Casa Magica, Casa Velcu, Casa Albă, Casa Ana, Casa Sora, Casa cu Brazi, Casa Freya, Casa Cochet, Casa Dumitru, Casa Florescu, Cristina, Cetatea Caraiman, Clasic, Cristal, Crinul, Brădeț, Biznest, Dani
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bran-Lemeny, George Breazul, Aron Cotruș, Gr. T. Marcu, I. D. Pietrari, Vasile Militaru, Horia Petra-Petrescu, Nichifor Crainic, I. U. Soricu, G. Tutoveanu ș.a., iar proză Ioan Agârbiceanu, Horia Petra-Petrescu (sub pseudonimul Ilie Marin), Nicolae Regman (utilizează și pseudonimele Z. Sandu, N. Păunaș), Gala Galaction. Li se alătură, cu note, recenzii sau comentarii literare și intervenții privind chestiuni confesionale, Coriolan Bărbat, Gh. Adamescu, Ion Gorun, Il. V. Felea, Ion Breazu, G. Bogdan-Duică (ciclul polemic Mici studii istorice, din 1933-1934), Dumitru Stăniloae (care întreține
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]