37 matches
-
Of, ploaia aceea mi-a arătat cât de mult am greșit. Eram în acest cămin. M-au abandonat aici cei ce mi-au dat viață și aici am rămas ani și ani. M-au lăsat pradă vulturilor. Eram asemenea lui Păunaș ascuns de mama lui, Agripina, în căpița de fân. Probabil scriitorul Gala Galaction a văzut dincolo de căpița aceea de fân și plânsul copilului. A văzut pericolul ce l-a pândit din văzduh. A văzut vulturii aceia ce i-au zărit
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
Vor fi expuse 70 de fotografii color și alb-negru realizate de artiști fotografi din România: Claudiu Szabo, Gabriel Boholt, Cosmina Muntean, Arpad Zoltan Balla, Felicia Săteanu, Laszlo Deszo, Ovi D.Pop, Istvan Magdo, Mihaly Moldovan, Adrian Markus, Gheorghe Talpoș, Nicoleta Păunaș, Ovidiu Gabor, Istvan Plajas, Ioan Ciobotariu. Fotografiile ilustrează peisaje, clădiri inedite, precum și obiceiuri din România. Expoziția va fi deschisă publicului larg la sala de expoziții ICR Beijing în perioada 29 noiembrie 2016 - 20 februarie 2017. Evenimentul face parte din prima
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
Y2b, Sc. 1, Et. 3, Ap. 14, Sector 3 țel: 6745208 17114 VINTILĂ I. MARIANA (n. 1949) Str. Valea Călugăreasca Nr. 12, Bl. 3, Sc. C, Et. P, Ap. 31, Sector 6 țel: 7262177 8099 VISTERNEANU ELENĂ (n. 1946) Str. Păunașul Codrilor Nr. 14, Sector 5 țel: 4241631 9071 VITELARU GHEORGHE (n. 1929) Bd. Tineretului Nr. 27, Bl. 18, Sc. C, Et. 9, Apt. 130, Sector 4 țel: 3305629 9671 VLAD CONSTANTĂ (n. 1950) Sos. Mihai Bravu Nr. 42-62, Bl. P8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
n.1959) Str. Saltului nr. 57B, sector 2 țel: 2409357 0744920409 21050 TUDOR D. GHERGHINA (n. 1962) Str. Sibiu, nr. 4, bl. OD2, sc. 1, et. 7, ap. 30, sector 6 țel: 7253575 0723477963 8099 VISTERNEANU ELENĂ (n.1946) Str. Păunașul Codrilor nr. 14, sector 5 țel: 4241631 17119 VOICU A. SILVIA (n.1958) Sos. Pantelimon nr. 297, bl. 3, sc. 2, et. 2, ap. 55, sector 2 țel: 2557245 0745172658 21053 ZAMFIRESCU N. ELENĂ (n.1953) Str. Ciucea nr. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
1 - 27; 2 - 18 Str. Paulina - nr. 1 - 7; 2 - 20 Str. Păstrăvilor - nr. 1 - 15; 2 - 22 Int. Pășunilor - nr. 3 - 37; 2 - 36 Str. Pășunilor - nr. 3 - 31; 2 - 36; Bl. 6 Int. Pătuleni - nr. 1 - 15 Str. Păunașul Codrilor - nr. 3 - 63; 4 - 94 Str. Pecineaga - nr. 2 - 4; 10; Bl. 17C; 23A; 23B Str. Peciu Nou - nr. 1 - 59; 2 - 68 Str. Peleaga - nr. 1 - 45; 2 - 50; Str. Pereni - nr. 1 - 39; 2 - 34 Int. Persicani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
13 sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi, originar din satul Albinețul Vechi. Loc de atracție pentru manifestările prilejuite de sărbătorile naționale sunt Monumentul lui Mihai Eminescu. Creația artistică este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca” (conducator Elena Calmuțchi) Orchestra de muzică populară "Păunaș" de la Casa raională de cultură Fălești (conducător Valeriu Negrii), colectivul etnofolcloric pentru copii "Auraș-Păcuraș" de la Liceul Teoretic "Ion Creangă" (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director Furdui Damian) și Școala de muzică (director Anatol Ragulschi
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
muzica simfonică. A scris vodeviluri, muzică vocal-simfonică, de cameră, corală, lieduri și muzică de scenă. Printre lucrările sale se numără: un cvartet de coarde, o sonatină pentru pian, cinci canțonete comice pentru vioară și pian, vodevilurile proiectate pentru spectacole bucureștene "Păunașul codrilor" (1857) și "Spoielile Bucureștilor" (1863), muzica însoțitoare la "Despot-Vodă" (Vasile Alecsandri, 1860) ș.a. A fost profesor în Conservatorul din București și director al acestuia; a predat aici cursuri de pian și armonie. A redactat lucrări didactice și a cules
Eduard Wachmann () [Corola-website/Science/308782_a_310111]
-
ales în 14 iunie 2015 este următoarea: Strășeni este un toponim de origine polisemantică, putând proveni fie din deformarea cuvîntului „străjeni”, fie de la cuvîntul „strașnic”. Ecoul evenimentelor din trecut se regăsește și în denumirea unui cătun de codru: haiducii, acești păunași ai Codrilor, băgau groaza în boierii care circulau pe drumurile spre Chișinău (sec.XIX), deci locurile erau strașnice, dar tocmai din această cauză, trebuiau să fie străjuite. O alta origine posibilă a toponimului ar fi cea legată de ocupațiile tradiționale
Raionul Strășeni () [Corola-website/Science/297501_a_298830]
-
neîndemânatec și făcând concesii literaturii de consum, să demistifice refugiul în visul „roz” al unei vieți de desfătări, obținută prin aventuri erotice și droguri. Dimensiunea de fast și de ireal căutată în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea lui Mitu Sucitu, București, 1939; Abdalah și frumoasa Azad, București, 1939; Zastra fachirul. Poveste indiană, București, 1941; Școala dragostei, București, 1944
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
Bran-Lemeny, George Breazul, Aron Cotruș, Gr. T. Marcu, I. D. Pietrari, Vasile Militaru, Horia Petra-Petrescu, Nichifor Crainic, I. U. Soricu, G. Tutoveanu ș.a., iar proză Ioan Agârbiceanu, Horia Petra-Petrescu (sub pseudonimul Ilie Marin), Nicolae Regman (utilizează și pseudonimele Z. Sandu, N. Păunaș), Gala Galaction. Li se alătură, cu note, recenzii sau comentarii literare și intervenții privind chestiuni confesionale, Coriolan Bărbat, Gh. Adamescu, Ion Gorun, Il. V. Felea, Ion Breazu, G. Bogdan-Duică (ciclul polemic Mici studii istorice, din 1933-1934), Dumitru Stăniloae (care întreține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
de telecabine și de telescaun; - Pârtia de schi Kalinderu cu ski lifturi; - hoteluri: Iri, Mihail, Magic, Ceair (Poiana Țapului), Pârâul Rece, Mărășești, Boutique, Hotel Club-Austria(Poiana Țapului), Mărgăritar (Poiana Țapului), Silva; - pensiuni: El Boerro, Casa Anduțu, Liziera, Biznest, Paradis, Clasic, Păunașul (Poianațapului), Ca la tine acasa, Fadic, Costelo, Marian, Luchiancu, Adela, Casa Magica, Casa Velcu, Casa Albă, Casa Ana, Casa Sora, Casa cu Brazi, Casa Freya, Casa Cochet, Casa Dumitru, Casa Florescu, Cristina, Cetatea Caraiman, Clasic, Cristal, Crinul, Brădeț, Biznest, Dani
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de creațiile anonime în proză (basme) și în versuri (balade), tinzând spre o mai mare autenticitate a judecății în comentariul critic și spre exactitate în alcătuirea versiunii germane. Ca exemple de reușită pot fi considerate traducerile baladelor Mănăstirea Argeșului, Erculean, Păunașul Codrilor sau Bujor, preluate din culegerea de poezii populare publicată de Vasile Alecsandri. SCRIERI: Weltgeschichte der Literatur, I-II, Leipzig-Viena, 1910; Die Lyrik des Auslands seit 1800, Leipzig, 1915. Traduceri: Rumänische Märchen [Basme românești], introd. trad., Weimar, 1918; Rumänische Dichter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
Balladen und Idyllen [Balade și idile], București, 1963 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf), Gedichte [Poezii], București, 1968 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Nina Cassian, Die täglichen Feste [Sărbătorile zilnice], București, 1963 (în colaborare cu Else Kornis); Victor Eftimiu, Der Waldsproß [Păunașul codrilor], București, 1963; Nicolae Labiș, Erste Liebe [Primele iubiri], București, 1963 (în colaborare cu Else Kornis), Gedichte [Poezii], București, 1969; Possenpitz und Murrenmatz [Păcălici și Tândăleț], București, 1963; Otilia Cazimir, Winter im Dorf [Baba Iarnă intră-n sat], București, 1964
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
în expresii deformate mai ales prin lipsa de asimilare a neologismelor. Pe schema spectacolului cu Iancu Jianu se va constitui întregul repertoriu al teatrului de haiduci și de hoți, care cuprinde un mare număr de nume: Bujor, Groza, Gruia, Novac, Păunaș, Radu, Roșu, Coroi, Dragul Florilor, Făgurel, Grigoraș, Merișor, Palenciuc, Terente, Trandafir ș.a. Teatrul de haiduci cunoaște în prezent o înflorire deosebită în Moldova. Inspirată de ceremonialul nunților sătești, piesa Nunta țărănească este o creație laică, aria ei de răspândire fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
PĂUNAȘUL CODRILOR, revistă apărută la Tohanul Vechi, azi Zărnești, lunar, din decembrie 1941 până în iunie 1944. Director fondator este I. Merișescu, iar director literar Nicolae Graur. Articolul-program, Chemări, semnat de I. Merișescu, mărturisește dorința de a da publicului „tot ce poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288728_a_290057]
-
de răbdarea muntenilor. Octogenarul Dănilă, starostele ciobanilor de pe Culmile Scripetelui, scăldate de apele sinuoase ale râului Iablanicioara, își trimite ginerele, pe Păun Ozun, să lupte alături de armata pandurilor. Împreună cu Agripina, el are trei copii: pe Măriuca, pe Vlad și pe Păunaș. După plecarea bărbatului la oaste, rutina cotidiană învăluie implacabil destinele sătenilor, iar narațiunea începe să fie presărată cu semne ale naturii. Unul dintre acestea constă în alternanța exces pluvial/cer senin, iar oamenii de la munte, deposedați de orice instrument științific
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de pistoale". Decizia femeii este dictată mai mult de instinctul de conservare și de protecție maternă decât de rațiunea rece și lucidă; de aceea tot ce-și propune, spontan, este să evadeze din paradisul proaspăt contaminat: "Agripina se repezi la Păunaș, îl ridică din albie, îl puse în poală și, prin ușa din fund, țâșni în grădină. Se strecură pe lângă grajd, ajunse pe Măriuca și pe Vlad și, târându-i după ea, începu să urce coasta din fag în fag". Ascensiunea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Fanu, cât și din cea a lui Poe. Deciziile pe care femeia trebuie să le ia nu-i lasă timp de reflecție; chiar și soluția comodă, aceea de a se pierde în desimea confortabil obscură a pădurii iese din calcul: "Păunaș se deșteptase și începuse să plângă și i se părea Agripinei că numai vuietul pârâului acoperea destul de bine țipetele lui". Simpla evadare din infernul din vale generează, în psihicul surescitat, impresii contradictorii, halucinații auditive: "în urechile Agripinei, se prigoneau mereu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o sticlă, în gâtul sticlei, când o întorci cu fundul în sus". În aceste circumstanțe epuizante din toate perspectivele imaginabile, femeia are puterea să mai ia o decizie ce pare, inițial, în acord cu toate prevederile înțelepciunii practice: "Apucă pe Păunaș adormit, îl învălătuci în scutece și în șorț și, scobind sub căpiță, făcu o ascunzătoare. Vârî copilul și ticsi fânul la loc, apoi porni, nebună, fără să le vorbească, fără ca să mai știe". Întâlnirea cu moș Dănilă vine ca materializare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unei confruntări iminente cu inamicii. Realitatea însă este alta: "Dar calea cobora pustie și din adâncuri nu se auzea nici un zgomot". Ajuns în grabă în poiană, micul grup este îndrumat de copilă spre locul în care Agripina îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
locul în care Agripina îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de sânge, iar de jur împrejur sta, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fapte care au condus la uciderea pruncului, ci ni le prezintă rezumativ, pudrate etic, din perspectiva arbitrilor tragici, care sunt ciobanii lui Dănilă. Sursele terorii sunt, așadar, două: fuga nebunească a Agripinei și a copiilor prin pădure și uciderea lui Păunaș de către vulturii înfometați. La acestea, desigur, se adaugă pericolul fizic al întregii drame: invadatorii turci, a căror influență se exercită doar prin proximitate. Cititorul, ca și personajul central, nu-i vede niciodată, ci doar știe că sunt acolo, gata în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fertilitate (Paparuda), la obiceiurile din ciclul vieții, între ele nunta cu orațiile specifice. Lirica populară este înfățișată în toată diversitatea ei: doina, cântece de dregoste, de dor, poezia urâtului, poezia de cătănie. De asemenea, cântecele bătrânești: Codreanu, Bujor, Toma Alimoș, Păunașul Codrilor, Mihu Copilu, Român Gruie Grozovanul, toate luate din colecția lui Vasile Alecsandri. Nu lipsesc referirile la povești și snoave (acestea cu personajele principale, Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
adânc din care și-a depus bănișorii la Caritas, SAFI sau F.N.I. și unde nimic, dar absolut nimic nu avea de-a face cu vreo sordidă poftă de câștig, simptom al infecției cu proprietatea. Nicicând nu l-a încercat pe păunașul codrilor pofta de altă proprietate decât a frunzei smulsă cu aceeași mână cu care o ducea la buză, ca să cânte, pe când industrioasa ginte feminină ce-l înconjura trecea în sus și în jos pe poteci, cu ulcioare, către și de la
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]