35 matches
-
numai localității Chilia Veche: „Kazaciok-Brosai kozac rujea cesteti” (Nu mai curăța, cozace, arma), „Tece voda vierec” (Curge apa în râu), „Nese Halea vodu” (Duce Halea apă), „Zelene listia, bile kaștane” (Frunzele verzi și castanele albe), „Oi litila pava” (Zbura o păuniță), „Temnoii nocci” (Noapte întunecată), „Tece ricica colomutna” (Curge apa învolburată), „Mala mate sena” (Avea mama un fecior). „Kazaciok-Brosai kozac rujea cesteti” (Nu mai curăța, cozace, arma) prezintă dragostea unei femei căsătorite și mai în vârstă pentru un cazac tânăr și
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
ani, până au aflat dușmancele, care au bârfit până i-au despărțit. Ea cântând îi sfătuiește pe oameni: „O, voi, oameni buni,/ Beți și vă distrați după bunul vostru plac,/ Dar nu despărțiți tinerele perechi.” „Oi litila pava” (Zbura o păuniță) prezintă teama tinerei fete că nu este iubită de alesul inimii ei și hotărârea acestuia de a nu se căsători cu ea: „Zbura o păuniță/ Și-a căzut în mijlocul mării/ Căzând în mare striga că se prăpădește.// Soarele apune, seara
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
distrați după bunul vostru plac,/ Dar nu despărțiți tinerele perechi.” „Oi litila pava” (Zbura o păuniță) prezintă teama tinerei fete că nu este iubită de alesul inimii ei și hotărârea acestuia de a nu se căsători cu ea: „Zbura o păuniță/ Și-a căzut în mijlocul mării/ Căzând în mare striga că se prăpădește.// Soarele apune, seara e aproape/ Oare nu-mi vine iubitul/ În seara asta la mine?/ Dacă nu la mine, măcar la casa mea?/ Și ciocănește în geam să
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Dan , publicat în Ediția nr. 1429 din 29 noiembrie 2014. cele mai crâncene lupte în cele mai neînsemnate locuri mangrove înghitând gânduri întâlnești iubirea când te aștepți mai puțin au fost eliberate pe ape rațele negre închise în cuști metalice păunițe albe îți place să-i faci poze pe pietre ce crezi că nu vor fi vreodata strămutate precum sculpturile în muzee în barcă zâmbetul ademenire circe de vise inscripții de iubire pe poduri prescripții de amintiri soarele azi a fost
RADU LIVIU DAN by http://confluente.ro/articole/radu_liviu_dan/canal [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
sfântă Și pe părți ca pe-o giocondă, Ca pe-o lebădă ce-ncântă Dar și ca pe-o anacondă, Ca pe-o nimfă diafană, Dar și carnivoră plantă, Ca pe-o pură fetișcană, Dar și voluptoasă-amantă, Ca pe-o păuniță-n lesă, Dar și ca privighetoare, Ca pe-o candidă prințesă Dar și scumpă țiitoare, Ca pe-o tânără incertă Dar și-o doamnă pasageră, Ca pe-o pudică pubertă Dar și ca pe-o adulteră Ca pe o călugăriță
DORU-MI-I de ROMEO TARHON în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_mi_i_romeo_tarhon_1378955073.html [Corola-blog/BlogPost/365016_a_366345]
-
în localitatea Giarmata, județul Timiș, România, fiica lui Beju Aron și Elena, cu domiciliul actual în Austria, 4320 Perg, Linzerstr. 21. 362. Matyas Magdolna, născută la 2 noiembrie 1966 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Meleg Victor și Păunița, cu domiciliul actual în Austria, 2353 Guntransdorf, Keltengasse 12. 363. Matyas Bella, născut la 15 iulie 1965 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Matyas Bela și Olga, cu domiciliul actual în Austria, 2353 Guntransdorf, Keltengasse 12. 364. Rândașu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
Cămin-3 Str. Păltiniș de la nr. 1-31, 2-48, Vila-G1, Vila-G2, Vila-G4 Str. Păltiniș de la nr. 33 până la sfârșit, de la nr. 50 până la sfârșit și blocurile K10, K11, K12, K13, K14, K15, K16, K17, K18, K20, K3, K4, K5, K6, K7; Str. Păuniței Str. Petre Ispirescu blocurile 1, 10, 11, 12, 13 Sc. 2, 9 Sc. 1, Cămine Stud. MecanicA Str. Pîrîului Str. Plevnei blocurile F25, F26, G3 Str. Prim��verii Str. Principatele Unite blocurile 1, 10, 12, 14, 2, 3, 4, 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
fermă, stârnind mai multe reacții negative din partea celorlalți fermieri. În a treia zi, cei 12 fermieri au primit vizita lui Nea Rață, care a venit încărcat cu tot felul de bunătăți pentru aceștia: răsaduri de legume, un păun și o păuniță, un fazan și câteva găinușe, dar și mâncare pentru animale. Acesta s-a asigurat și de faptul că Maria și Marcel au avut grijă să nu lipsească vreo portocală din pomul încredințat. Pe lângă acest lucru, fermierii au întocmit, împreună cu Nea
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
și schimbător. Era unica persoană care avea influență asupra lui, de sfaturile căreia asculta și care știa cum să atenueze schimbările bruște de dispoziție ale soțului. Motto-ul ales de Cosimo pentru Eleonora "cum pudore laeta foecunditas", însoțit de o păuniță ce-și proteja puii sub aripi, se potrivea caracterului Eleonorei: maternă, dar mândră. Florentinii nu au iubit-o în mod particular deoarece era socotită trufașă, nefiind obișnuiți cu mândria curții spaniole. Nu se deplasa niciodată pe jos prin oraș, ci
Eleonora de Toledo () [Corola-website/Science/322608_a_323937]
-
au fost culese de meșter din repertoriul artei populare: frânghia, dintele de lup, rombul, rozeta; dar și din cel al artei culte: un viguros vrej floral, pe care poposește o pasăre, este izvorât dintr-un vas; delfinul, cu cap de păuniță, întâlnit pe stele funerare romane, pe piese bizantine, și atât de familiar în decorul catapetesmelor medievale, de la sudul munților, străjuiește deasupra intrărilor. Document al confluențelor, ancadramentul de la Găbud, adaugă astfel sens istoric împlinirii sale artistice. Din 1974, în centrul satului
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
moțional, care formează substantivele mobile: • substantive feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cleștar, întregite cu Focul din amnar, București, 1949; Din toamna lui ’39..., București, 1949; Întâmplarea din grădină, București, 1952; Un an întreg, București, 1952; Gogu Pintenogu, București, 1953; Un cântec din ulița noastră, București,1953; Făurari de frumusețe, București, 1954; Păunița a crescut, București, 1954; Scriitorul și cartea la noi, București, 1954; O școlăriță în pădure, București, 1955; Versuri alese, I-II, București, 1955; Vistavoiul dimineții, cu ilustrații de Iurie Darie, București, 1956; Oameni și dragoste, București, 1958; Poezii, pref. Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
hectare de pământ. Cultiva cereale, plante tehnice, furaje și toamna avea hambarele pline cu de toate. Dar, de ce avea, de aceea-și dorea și mai mult. Vorba aceea: "Lăcomia măsură n-are". Mie mi-a rămas în minte păunul și păunița din ograda preotului. De câte ori treceam pe la poarta lui, mă opream să admir păunul cum își rotește coada, cu câtă măiestrie se urca pe știubeiul fântânii și scotea niște sunete deosebite. Oamenii din sat cunoșteau mersul vremii după strigătele păunului popi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ori bătută, Și pe potecă se vedea pe ea cu Bator de căpăstru.” Chiar și o asemenea viziune o „exteriorizează” continuu. Legătura cu calul se va rupe și ea, ca și lanțul perpetuării simbolizat de familie, de copii. „Acum, cînd Păunița sta cu luminița de ceară la căpătîi, simțea Fefeleaga că toată viața pentru copiii aceștia s-a chinuit.” Pentru ei „a muncit din inimă”. Este sfărîmat lanțul perpetuării, pe care Fefeleaga încerca să-l încropească din piatră. Pînă și Bator
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
din piatră. Pînă și Bator nechează nu pentru că scapă de muncă, ci pentru că se desparte de stăpînă. Munca ia chipul unui lung șir de morți. Maria-Fefeleaga își pierde bărbatul, își pierde copiii, își pierde cuvintele, își pierde calul. Cînd moare Păunița, Maria-Fefeleaga duce pe Bator la tîrg, „trăgîndu-l de căpăstru”, și-l vinde, ca să cumpere „cunună și julj, alb-alb, ca laptele de alb”. Calul scapă. Probabil. Nu mai trebuie să care piatră în spinare. Dar muierea?... Isprăvește și ea cu strapațul
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
într-o mare tragedie. O tragedie trăită de omul obișnuit, deloc privilegiat cu ceva. La marginea lumii Seara Fefeleaga se duce la clopotar: „să se mai ostenească o dată și pentru cel din urmă suflet din casa ei”. Adică pentru sufletul Păuniței. În vreme ce sufletul ei învață condiția pietrei. Fefeleaga vinde calul. Îl dă pentru un giulgiu, o coroniță și niște veșminte, probabil. Nu pentru un regat. Nu pentru o salvare!... Fefeleaga își vinde calul, termină cu strapațul, iar drumurile, bătute de ea
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
Calului poate că o să-i fie mai bine, deși e văzut și el „legat de-o proptea într-o uliță strîmtă” (s.n.). Femeia însă, coborîtă tăcută în această a doua albie joasă a nefericirii, se grăbește s-o „împodobească” pe Păunița... Parcă îi revine și graiul acum, în această grabă spre... Caută „un car de la ei”, ca să se înțeleagă (bănuim noi) cu omul venit la tîrg cu carul și să-și ducă acasă „podoabele cumpărate pe prețul lui Bator”. Acum, după ce
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
i se deschide trecutul. Dar se închide repede, căci n-are cine să-l mai rememoreze, n-are cine să-l retrăiască; și viitorul este închis și el de mult. Maria-Fefeleaga se grăbește să îmbrace în giulgiu de mireasă pe Păunița. Sclavă a neantului, se grăbește și se trudește să împodobească fața nevăzută a morții.
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
încît mai nu se pot deosebi de cele în adevăr poporane. Astfel, bunăoară, citim: MARIA MERILOR (Meri sau Cojocaru e sat în Dombovița ) Floricică de mărar, Umblă vestea-n Cojocar Și de-aci peste hotar Că mândruța Merilor, Surioara zorilor, Păunița stânelor, Îmi taie vederile Și-mi uscă apșoarele Și-mi seacă inimele. Curca Radii din pătul Se ghemuie, stă pitul Noaptea când aude fîl! Cucul trist, pe-un nuc uscat, Boian, mut, nedejugat, Grivei, uitîndu-și de sat, Amuțesc în ascultare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în lumina insuportabilă, în miezul ei, am zărit-o pe mama, tânără și goală, așezată pe pat, cu pata de lupus pe șold, cu părul răsfirat pe umeri, privindu-mă și zîmbindu-mi de bun-venit. Partea a II-a Păunul și păunița înghițeau ca de frica morții boabele de arpacaș din mâna Mariei, spre indignarea lui Marinache, curcanul, care, uitîndu-se cu un ochi, își tot învinețea mărgelele ce-i atârnau peste cioc. Din timp în timp se holba, tot cu un singur
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Colentina la Dristor. Ținea ochii dați peste cap, așa-ncît între pleoapele îngroșate de conjunctivită se zăreau două dungi gălbui, ca de fildeș, și nu-i deschidea până nu dădea colțul străzii din stația unde cobora. Doi ochi de smarald (ai păuniței), doi de safir și doi de rubin se-aținteau acum asupra Mariei, care râdea și-i chema sau scăpa câte un "fire-ai a dracu" când vreo pasăre îi ciugulea degetele grăsuțe, de domnișoară. Cu părul făcut permanent și cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
doar sau nici barem atât, îi izola. Pe Constantin, marele stolnic, l-a separat de ceilalți Cantacuzini când fiul stolnicului, Ștefan, a devenit mare logofăt, omul cel mai apropiat de domn, finul lui vodă, cum i se spunea. Frumoasa logofeteasă Păunița este mereu alături doamnei Marica; își luase ca nași de botez pentru feciorii ei, Radu și Constantin, pe beizadelele Radu și Constantin. Treaba lui vodă, să țeasă... Adică cincizeci de ani de viață de când urmărește un țel, să redea Cantacuzinilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
finul măriei sale, să citească starețul de acolo dezlegare pentru nevastă-sa Păuna din neamul Grecenilor. Și să bată și acolo în inima Codrului clopotele... Ce-o fi avut Stanca doamna cu logofeteasa Păuna de a strigat-o în ceasul morții? „Păunițo, cu ce-ți greșii, Păunițo, uitași că eu ți am prins mărgăritarele și merișorul în păr la cununie?” Plângea doamna Stanca și o striga pe Păuna logofătului Ștefan... Doamna, surorile și cumnata răposatei nu mai au lacrimi, le au secat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de acolo dezlegare pentru nevastă-sa Păuna din neamul Grecenilor. Și să bată și acolo în inima Codrului clopotele... Ce-o fi avut Stanca doamna cu logofeteasa Păuna de a strigat-o în ceasul morții? „Păunițo, cu ce-ți greșii, Păunițo, uitași că eu ți am prins mărgăritarele și merișorul în păr la cununie?” Plângea doamna Stanca și o striga pe Păuna logofătului Ștefan... Doamna, surorile și cumnata răposatei nu mai au lacrimi, le au secat ochii. Au tăcut clopotele. De ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care își scotea și își punea la loc în deget inelul cu pecete, părea enervată; se uită la cei doi Cantacuzini bătrâni și izbucni necontrolat: Ai văzut, tată-socrule, ți-am spus eu că nu-i a bună! — Ce să văz, Păunițo,... măria ta, se reculese repede stolnicul când îl observă și pe tânărul de lângă ușă, îmbrăcat cu haine prăfuite. — Să-ți spună și domniei tale ce a auzit omul nostru vorbindu-se printre ienicerii din Giurgiu, și Păuna doamna făcu un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]