2,281 matches
-
și de crezut în România. * Cum strîng parlamentarii români relațiile cu omologii lor din Turcia? Simplu: încing un meci de fotbal, la Antalya. Pentru a fi și mai convingător, căpitanul echipei, deputatul Sorin Lepșa s-a lăsat pozat travestit în pașă într-un grup de cadîne. Poza lui Sorin Lepșa în această postură a apărut în majoritatea cotidianelor, astfel încît electoratul să nu mai aibă nici o îndoială asupra sacrificiilor pe care le fac aleșii noștri pentru a îmbunătăți relațiile cu Turcia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
Gheorghiu-Dej se silea să facă o față veselă și făcea pa-pa! cînd cu dreapta, cînd cu stînga. Gheorghe Apostol, cu expresia mai inteligentă, nu-și crispase fața, ci făcea numai cu degetele mîinii drepte obligatoriul pa-pa! Bodnăraș așezat ca un pașă, se uita undeva în albastrul cerului. În dreapta lui Gh. Gheorghiu-Dej trei mutre schimonosite de plictiseală. Între invitați i-am remarcat pe Geo Bogza și pe Horia Hulubei". (va urma)
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
fiare"a unui fost dregător, bănuit de uneltiri împotriva stăpânirii, fie a retezării, cu o mișcare iute de iatagan, a capului unui tânăr pentru vina de a-i fi scăpat din ceașca tremurată de emoție, stropi de cafea pe feregeaua pașei. În această monografie, totul decurge din ritualul tipic vieții care, privită de la distanța timpului nostru prin pana lui Ion Ghica, pare o comedie polifonic compusă, ca o cantată. În cazul de față, instrumentele diferite fiind cele ale scrisului, efectele ce
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
cu trăsura, înfățișarea acesteia și cea a vizitiului, sau modul în care se stă la masă, ori protocolul servirii. Farmec au și micile întîmplări relatate de autor. Ion Heliade Rădulescu purtînd fes, pe cînd se afla în suita lui Omer Pașa, fapt care-i determină pe cunoscuți să-l șicaneze, iar pe împricinat să renunțe la participarea la balul oferit de pașă la București, tocmai pentru că nu știa ce haine se cuvine să îmbrace. Primul merit al autorului e acela de
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
și micile întîmplări relatate de autor. Ion Heliade Rădulescu purtînd fes, pe cînd se afla în suita lui Omer Pașa, fapt care-i determină pe cunoscuți să-l șicaneze, iar pe împricinat să renunțe la participarea la balul oferit de pașă la București, tocmai pentru că nu știa ce haine se cuvine să îmbrace. Primul merit al autorului e acela de a ști cum să se oprească asupra unui subiect în mod ciudat destul de ocolit, deși lasă loc unor cercetări care pot
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
tătarul scoate o secure mică, dar adversarul ripostează cu o măciucă mare și rămîne biruitor. La Coșbuc, Mihai Viteazul poartă în schimb o secure mare, pe măsura lui, fiind înalt se pare de peste doi metri. Nu e de mirare că Pașa Hassan îl vede ca pe un munte și evită să-l întîlnească. Personajele literaturii noastre sînt destul de agresive și folosesc un arsenal variat. Dar nu se dau în lături nici de la atacul "fără paloș, nici pistoale", cu mîinile goale. Cel
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
la tentativa unui mariaj "distins". Numai că ambii poli între care se agita Barbu erau derizorii. Dacă plecăciunea ancilară era nemijlocit înjositoare, celălalt, visul "grandorii", nu depășea nici el un artefact de îndoielnic gust. "în acest sens avea ceva de pașă bosniac sau de cneaz muntenegrean". îl distingea așijderea pe "patron" o tactică perfidă a intimidării celor socotiți a-i fi adversari, prin intoxicarea opiniei publice, similară cu cea practicată de Securitate (dacă s-ar pune, azi, chestiunea relațiilor sale cu
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
de pildă. Însuși principele Carol a fost adus în România deghizat, ascuns pe puntea unui vas până la intrarea Dunării în țară iar apoi purtat pe căi secrete până în București. Liberalii vor lua puterea în 1876 în urma coalizării secrete de la Mazar Pașa, alianța cu Puterile Centrale din 1883 va fi secretă, etc. etc. Noi îl citim pe Caragiale în registru comic, dar o replică precum aceasta a lui Farfuridi poate fi înțeleasă și maiorescian: ”Cum ziceam adineauri amicului Brânzovenescu: trădare să fie
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
din care păcătoșii la braț cobor. Fruntea mi-o deschid și trag oblonul peste cărțile de care-s sastisit, smulg din tîmpla stîngă telefonul și pe buze scapăr ultimul chibrit. Mă înfrupt apoi, tiptil, la hanul fecioarei ca un tînăr pașă - nu dau socoteală, bună dimineața spun orașului care-i prins de-o trecătoare sfială. în sicriul vertical din sticlă mată ceaiul mă spală și-mi alungă greața, va veni o dată ca niciodată cînd voi spune doar nopții, simplu, bună dimineața
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
pe Drăghiceanu, lucru pe care îl făcea metodic cu o perversă știință a delațiunii și astfel mai în fiecare săptămână sosea de la Târgoviște tovarășul Ioviță, „instructor” ce oblăduia între alte comune și Nucetul, se instala în biroul nostru ca un pașă, tușea astmatic, se scărpina la ceafă îndelung, își pregătea atacul cu minuțiozitatea unui animal de pradă ce așteaptă momentul optim în care să-și înșface victima, scotea apoi o hârtiuță din veston (purta vestimentație stalinistă deși trecuse moda) și își
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
Sâmbătă, 13 septembrie LUPTA DIN DEALUL SPIRII În urmă cu 155 de ani a avut loc lupta denumită baia de sânge din Dealul Spirii (București) dintre compania de pompieri condusă de locotenentul Pavel Zăgănescu și trupele otomane comandate de Fuad Pașa. În final, Fuad Pașa și generalul Duhamel au ocupat militar capitala Țării Românești; în felul acesta a fost înfrântă revoluția română din provincie. Duminică, 14 septembrie GENERAL MOTORS Se împlinesc 95 de ani de la înființarea companiei General Motors în orașul
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
DIN DEALUL SPIRII În urmă cu 155 de ani a avut loc lupta denumită baia de sânge din Dealul Spirii (București) dintre compania de pompieri condusă de locotenentul Pavel Zăgănescu și trupele otomane comandate de Fuad Pașa. În final, Fuad Pașa și generalul Duhamel au ocupat militar capitala Țării Românești; în felul acesta a fost înfrântă revoluția română din provincie. Duminică, 14 septembrie GENERAL MOTORS Se împlinesc 95 de ani de la înființarea companiei General Motors în orașul Detroit (statul Michigan). Printre
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
pantofi, avea parcuri puține și mici; apoi cu „Orașul de miazănoapte“, cel al mândrilor măhălenți multietnici, meșteșugari pricepuți, care voiau curent electric și tramvai; Mehala se învecina cu Pădurea Cioca (cea plină de ciori), dar și cu splendidul conac Fântâna Pașei, care, între 1732 - 1740 devenea lazaret pentru bolnavii de ciumă și, mai apoi depozit pentru gogoșile viermilor de mătase și ... crâșmă. Economia, cultura, bisericile, podurile, sănătatea și arhitectura exterioară și interioară a orașului își au, fiecare, povestea de privit și
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
intră pe un nou făgaș. Reședință a marelui Eialet (pașalîc) de Timișoara, cetatea se alătură celorlalte „sangeacuri” (subdiviziuni teritoriale) înființate la Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Orșova, și mai apoi Ineu, Caransebeș și Lugoj, devenind sediul beglerbeiului, cu rang de pașă sau uneori chiar de vizir. Lumea creștină continuă să aprecieze însemnătatea Timișoarei și după ocuparea ei de către oștile turcești. Într-o scrisoare adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
intră pe un nou făgaș. Reședință a marelui Eialet (pașalîc) de Timișoara, cetatea se alătură celorlalte „sangeacuri” (subdiviziuni teritoriale) înființate la Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Orșova, și mai apoi Ineu, Caransebeș și Lugoj, devenind sediul beglerbeiului, cu rang de pașă sau uneori chiar de vizir. Lumea creștină continuă să aprecieze însemnătatea Timișoarei și după ocuparea ei de către oștile turcești. Într-o scrisoare adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA De la grădina pașei din Mehala, până la Pădurea-parc de la Pădurea Verde În această lună se va finaliza proiectul de reamenajare a „trupului“ de pădure aflat vizavi de Spitalul Nou din Timișoara, în sistem peisagistic de Pădure-parc, de odihnă și recreere. Autorul proiectului, conf.
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
al locuitorilor săi. O dovedește faptul că o dată cu înălțarea caselor, în jurul acestora localnicii au plantat pomi fructiferi, arbori și arbuști decorativi, flori. Călătorind la Timișoara (1660), Evliya Ce- lebi amintește în memorialul său de grădinile din marginea Cetății; vara, însuși pașa își muta reședința în afara orașului, la Mehala, într-o locuință împresurată de grădini cu ecouri orientale. Încă din secolul al XVIII-lea, planurile orașului marcau geometria unor grădini, inclusiv în Cetate. Dacă într-o clădire se creează un decor de
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
situației acestora. Lotrii și faptele lor Pe 20 septembrie 1551, un an al operațiunilor militare otomane în Banat, în componența garnizoanei Timișoarei se vor afla, printre alții, și 100 de haiduci, spune dr. I. Hațegan. În 1599, marele vizir Ibrahim pașa a creat corpuri mixte, formate din otomani și creștini, dar și miliții creștine, care apoi au luptat împotriva haiducilor ce prădau tot ce întâlneau în cale și conturbau viața socială a vilayetului de Timișoara. Prin 1650, călătorind de la Timișoara la
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
Robert/ iar mai tîrziu Țepeș pe turci îmbrăcîndu-se în șalvari și Ștefan/ cu vuiet de tobe și trîmbițe în ceață și mlaștină/ sau Mihai la Călugăreni/ semănînd spaimă de moarte între bacterofagi/ "au căzut virusul Q de pe tine/ ca Sinan Pașa de pe pod în apă"/ o, Escherichia coli, o, Escherichia coli/ prin pădurea Albiori" (ibidem). Pe bună dreptate, Nicolae Balotă, semnatar al unei postfețe, remarcă o apropiere de "enciclopedismul poetic al lui Saint-John Perse, prin unele din enumerările sale, prin surprinzătoarele
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Crișan Andreescu Sultana Huricihan dezvăluie un secret care va distruge viitorul unuia dintre prinți. Sultanul se pregătește pentru plecarea în expediție și trebuie să decidă care dintre fiii săi îi va ține locul, pe durata campaniei. Hurrem face "presiuni" ca Pașa Rustem să fie comandantul armatei, boierul Sokollu, conducătorul flotei, prințul Baiazid să-i fie alături, în luptă, lui Suleyman, iar Selim să fie locțiitorul sultanatului, pe durata expediției. În timp ce Hurrem își face planuri, în ceea ce privește viitorul fiilor săi, Suleyman hotărăște să
SULEYMAN MAGNIFICUL: Mihrimah vrea să divorțeze de Pașa Rustem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24018_a_25343]
-
la ordinul Sultanei Hurrem, vrea să o alunge pe Sultana Huricihan din seraiul prințului, aceasta își negociază șederea, dezvăluind un mare secret, menit să ajungă la urechile lui Suleyman și ale soției sale. Sultana Mihrimah se revoltă împotriva soțului său, Pașa Rustem și vrea să divorțeze. Hurrem încearcă din răsputeri să își convingă fiica să nu facă o greșeală așa mare, însă, tânara nu dorește să mai asculte sfaturile mamei sale. Dacă va reuși Mihrimah să divorțeze de soțul său, Pașa
SULEYMAN MAGNIFICUL: Mihrimah vrea să divorțeze de Pașa Rustem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24018_a_25343]
-
Pașa Rustem și vrea să divorțeze. Hurrem încearcă din răsputeri să își convingă fiica să nu facă o greșeală așa mare, însă, tânara nu dorește să mai asculte sfaturile mamei sale. Dacă va reuși Mihrimah să divorțeze de soțul său, Pașa Rustem, și pe cine vizează secretul dezvăluit de Huricihan Sultanului Suleyman, aflați, joi, de la ora 20:00, urmărind un nou episod din serialul "Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii", la Kanal D.
SULEYMAN MAGNIFICUL: Mihrimah vrea să divorțeze de Pașa Rustem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24018_a_25343]
-
Turciei sau voievozii teritoriilor cucerite de otomani. Toți cei care îl nemulțumiseră pe sultan își așteptau aici moartea. Zidurile temutei temnițe păstrau urmele inscripțiilor scrijelite de cei ce-și găsiseră aici moartea. Au fost executați la Yedicule marele vizir Halil Pașa, împreună cu fiii săi, David Megas Komnenos, ultimul împărat din Trebizond, împreună cu fiii săi, regele Simion I al Georgiei. În ziua de 22 mai 1622, la vârsta de numai 17 ani, tânărul sultan Osman a murit sugrumat, căci sângele niciunui sultan
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
oriental. Enciclopediile evocă rolul pe care l-au avut, în impunerea acestor conotații, celebre tablori precum cele ale lui Ingres și Delacroix. Cuvîntul a trecut cu sensurile moderne din franceză ("sclavă din harem", "concubină a unui sultan sau a unui pașă", "curtezană") și în alte limbi europene - italiană (odalisca), engleză (odalisque) etc. Și în română, sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din DLR, de la Bolintineanu ("Albe odalisce se cobor pe mare/ Pline de
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
în timpul iernii. Așa sînt puse în circulație motive și structuri decorative pe care le întîlnești pe obiectele din întreaga regiune. Iar jurnalele de călătorie ale europenilor creează - mină de aur pentru imagologi - o întreagă mitologie (cu eroi fascinanți, ca Ali Pașa) al cărei pretext sînt Balcanii. Toate acestea fac subiectul celor unsprezece articole ale cărții Marinei Marinescu, publicate inițial separat, în cataloagele expozițiilor cu tematică balcanică, sau în reviste germane de specialitate. Articolele se depărtează însă de tonul introductiv al studiilor
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]