271 matches
-
În urechi și am fugit spre poartă. - Bă, Ștefane, adu, mă, cuțitul ăla! Ia uită-te la el! Unde te duci, mă? Au, au, au! Păi, băăă, dacă și ăia la Plevna o luau la sănătoasa tot așa..., acum eram pașalâc turcesc! - Lasă, mă, copilul! Ușurel, tată, ușurel! Vezi că e pe-aci! - m-a apărat bunicul când și-a dat seama că Îmi luasem inima În dinți și voiam să mă Întorc, dar nu găseam cuțitul. Porcul se zbătea și
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
asigură edilii timișoreni, deoarece nu peste multă vreme intravilanul va fi mult extins, cel puțin în zona de nord. Transformările Evoluția urbanistică a Timișoarei poate fi segmentată, fără teama de a greși, în trei mari perioade: până la cucerirea turcească, perioada pașalâcului și etapa de după instaurarea stăpânirii habsburgice. Curtea de la Viena avea să manifeste un interes aparte pentru oraș, explicabil fără îndoială prin valențele sale strategice, Banatul istoric în general și Timișoara în special reprezentând un teritoriu ideal pentru experiențele austriecilor în
Agenda2004-8-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282080_a_283409]
-
fală îi spunem Banat, puțini știu. Sigur că austriecii principelui Mercy au adus cu ei niscaiva specialități de prin Viena, mezeluri imperiale și rețete domnești, reinstaurând supremația cărnii de porc după ce atâta amar de vreme Înalta Poartă ce-și avea pașalâc în Cetatea Timișoarei o respinsese, lăsând-o altor neamuri cu aromele ei cu tot. Și totuși, ce-a fost înainte, nu cu două-trei veacuri, ci cu șase sau șapte mii de ani? Pentru prima dată în istoria Muzeului Banatului, o
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
și falsificatori de bani ca Bartolomeu Berislo și episcopul Ernst de Funfkirchen; lovește ciuma, se-arată lupte crunte și trădări dureroase, iar prințul Eugeniu de Savoya intră în 18 octombrie 1716 pe poarta Fosforos/Luceafărul, alungând pe veci Semiluna și pașalâcul. Orașul dinspre Răsărit „Vreme de mai bine de două sute de ani a circulat prin Timișoara zicala: toate cele bune vin din Fabric - apa de băut, pâinea, berea și caii frumoși. Mai apoi se spunea la fel despre tramvai, despre curentul
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Bastionul timișorean - de la fortificație la „Grădina cu vise“ Complexul va fi revitalizat după un proiect câștigător al concursului inițiat de Consiliul Județean Timiș După 800 de ani de istorie, după un veac și jumătate de pașalâc și alte două secole în care a străjuit fruntariile de răsărit ale Imperiului Habsburgilor, Cetatea Timișoarei se predă. Se supune noului, depune armele în fața viitorului și, o dată cu ea, se predă și ultimul său apărător - Bastionul. Simbolul cetății, marca înregistrată a
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
totodată comite de Timiș - fost apanaj al tatălui său - pe Pavel Chinezul. Reședința Eialetului islamic În 1552, cetatea este în sfârșit cucerită de turci și, pentru 164 de ani, istoria sa intră pe un nou făgaș. Reședință a marelui Eialet (pașalîc) de Timișoara, cetatea se alătură celorlalte „sangeacuri” (subdiviziuni teritoriale) înființate la Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Orșova, și mai apoi Ineu, Caransebeș și Lugoj, devenind sediul beglerbeiului, cu rang de pașă sau uneori chiar de vizir. Lumea creștină continuă să
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
regal al lui Carol Robert de Anjou cunoaște, în scurgerea vremurilor, un destin puțin obișnuit. Reconstruit, între 1443-1447, de Iancu de Hunedoara, castelul îi găzduiește pe toți regii care, până la 1552, poposesc la Timișoara. În timpul ocupației turcești, aici locuiesc beglerbeii Pașalîcului pentru ca, începând cu secolul al XVIII-lea, edificiul să servească drept arsenal și cazarmă de artilerie. Distrus în asediul revoluționarilor maghiari în 1849, după ce mai fusese bombardat în 1552 și 1716, fostul palat este reconstruit și modificat în 1855-1856. Restaurată
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
numindu-l tot- odată comite de Timiș - fost apanaj al tatălui său - pe Pavel Chinezul. În 1552, cetatea este în sfârșit cucerită de turci și, pentru 164 de ani, istoria sa intră pe un nou făgaș. Reședință a marelui Eialet (pașalîc) de Timișoara, cetatea se alătură celorlalte „sangeacuri” (subdiviziuni teritoriale) înființate la Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Orșova, și mai apoi Ineu, Caransebeș și Lugoj, devenind sediul beglerbeiului, cu rang de pașă sau uneori chiar de vizir. Lumea creștină continuă să
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
regal al lui Carol Robert de Anjou cunoaște, în scurgerea vremurilor, un destin puțin obișnuit. Reconstruit, între 1443-1447, de Iancu de Hunedoara, castelul îi găzduiește pe toți regii care, până la 1552, poposesc la Timișoara. În timpul ocupației turcești, aici locuiesc beglerbeii Pașalîcului pentru ca, începând cu secolul al XVIII-lea, edificiul să servească drept arsenal și cazarmă de artilerie. Distrus în asediul revoluționarilor maghiari în 1849, după ce mai fusese bombardat în 1552 și 1716, fostul palat este reconstruit și modificat în 1855-1856. Restaurată
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
cu totul alt punct de vedere la ora actuală față de cea română privind relațiile dintre turci și români. Disputele istorice sunt una, dar ceea ce prezintă filmul acela la care se uită milioane de români e alta". Țările Române, prezentate drept pașalâc Inspectorul general Doru Dumitrescu s-a arătat extrem de indignat față de prezentarea falsă a Țărilor Române în serial drept pașalâc. "A fost un episod în care erau prezentate relațiile sultanului cu Petru Rareș, ca și cum țara noastră ar fi fost ocupată de
SULEYMAN MAGNIFICUL, atacat dur de Ministerul Educației by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23218_a_24543]
-
istorice sunt una, dar ceea ce prezintă filmul acela la care se uită milioane de români e alta". Țările Române, prezentate drept pașalâc Inspectorul general Doru Dumitrescu s-a arătat extrem de indignat față de prezentarea falsă a Țărilor Române în serial drept pașalâc. "A fost un episod în care erau prezentate relațiile sultanului cu Petru Rareș, ca și cum țara noastră ar fi fost ocupată de otomani. Nici vorbă de așa ceva, era, sigur, o relație de subordonare față de Imperiul Otoman, dar era autonomă și plătea
SULEYMAN MAGNIFICUL, atacat dur de Ministerul Educației by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23218_a_24543]
-
a fost deseori incendiat și tot atât de des reconstruit. Un lucru foarte important este că funcționarea sa nu a încetat nici măcar pe vremea stăpânirii otomane. În 1557, Patriarhia Sârbă de la Peci (Kosovo) a luat sub ocrotirea sa și pe ortodocșii din Pașalâcul Timișoarei, pentru aceasta înființând episcopatele de la Vârșeț și Timișoara. Dieta din Transilvania va încerca să răspândească Reforma printre ortodocșii bănățeni, dar venirea la putere a membrilor familiei Bathory, care erau catolici, va însemna încercarea de catolicizare a ortodocșilor. Pe 20
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
altceva. Ceasul public pare să aparțină tuturor locuitorilor urbei, însemnătatea lui e de netăgăduit, e un simbol, o certitudine, e timpul orașului. Ora din turn, pe vremea turcilor Poate părea curios, dar întâiul ceas public din Timișoara datează de pe vremea pașalâcului, adică din- tr-un timp pustiu pentru is- toricii creștini de mai apoi, un mic ev întunecat. Nu-i mai puțin adevărat că nu ar fi singurul lucru vrednic de-amintire din cei 164 de ani de stăpânire musulmană. E prea
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
de praf de pușcă de lângă Poarta Aradului, turn ce reușea să reziste vitregiei timpului până în 1756, atunci când zidurile groase aveau să fie demolate - ironia sorții - prin aruncarea în aer. Cetatea fără clopote De ce, însă, un ceas public abia în vremea pașalâcului? Timișoara era doar„... un mare oraș împrejmuit și o cetate vestită. Vârful turnurilor se înalță până la cer, fundația se află în zodia peștelui, bastioanele ca munții, cu zidurile lor ating cerul, cornișele ei ating norii[...] Cu bisericile sale, cu turnurile
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
proceselor, aplanarea conflictelor, păstrarea legalității, iar primarul („Vice judex“; „Civium magister“) se ocupa de organizarea și conducerea administrației locale. În data de 26 iulie 1552, orașul a fost cucerit de turci, stăpânirea otomană dăinuind timp de 164 de ani. Comandantul pașalâcului era beilerbeiul. În problemele judecătorești, deciziile erau luate de hakimserija, șeful tribunalului provincial, în cele civile și bisericești cel care judeca era kadiul, iar în cele administrative, muftiul. Pe toată durata acestei stăpâniri, Timișoara a avut o anumită autonomie comunală
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
cu pulbere al Europei“, Balcanii fac o notă cu totul aparte în peisajul continental. Seminții, culturi, obiceiuri se întrepătrund aici într-un conglomerat de un eteroclism unic, lumea latino-eleno-slavă devenind după țarate, voievodate, bănate, jupânate, cnezate și alte „ate“, bașca pașalâcuri, monarhii sau republici, un tal-meș-balmeș în studiul căruia lingviștii, etnografii etc. sunt cuprinși ca într-un nou Labirint al lui Dedal. Un mixtum-compositum așadar, acest spațiu balcanic, tributar întru totul istoriei sale mai schimbătoare decât o femeie frumoasă, un melanj
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
ridicarea zidurilor împotriva atacurilor turcești, își aveau propriul loc de închinăciune, zidit în Pa- lanca Mare. Biserica avea să fie incendiată în timpul asediului din 1552, ce avea să ducă la instaurarea puterii otomane în Banat și a transformării sale în pașalâc. Tot în- tr-un incendiu, dar în 1738, avea să fie distrusă una din cele două biserici ortodoxe existente în orașul ocupat (de asemenea în cartierul Palanca Mare). În „Feuerordnung“ - un prim regulament de prevenire a incendiilor - dat de către magistrul comunal
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
totuși, există sau nu subteranele Timișoarei? Adevărul, ca de obicei, este undeva la mijloc. Pasajele secrete Semnificația militar-strategică a Cetății Timișoarei este binecunoscută, ea perpetuându-se de-a lungul secolelor, urbea fiind pe rând capitală a Regatului maghiar, capitală de pașalâc turcesc și oraș de primă mână al Imperiului Habsburgic, secondând Viena și Budapesta. O atare importanță a cetății impunea, după obiceiul vremurilor, un sistem de fortificații din care nelipsite erau pasajele secrete. Utilitatea lor era indiscutabilă, permițând fie primirea în
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
Dacă, legat la ochi, un turc trăitor la 1553 ar călători în timp, ajungând în Piața Operei, din Timișoara de astăzi, s-ar simți ca la el acasă, pe vremea pașalâcului din Banat. O tarabă cu shaorma și kebap se lăfăie alături de clădirea simbol a Revoluției din Decembrie 1989, iar pe strada Alba Iulia miroase ca în Marele Bazar, din cauza unui local libanez... Să fie această kebap-erie Opera lui Ciuhandu? În
Timişoara, needitată - Shaorma, găuri în asfalt, faţade căzute, istorie în mizerie - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/25236_a_26561]
-
viteaz, care îl învinge pe Soliman-pașa la Vaslui dar e învins la Războieni (1476), rămînînd pe tron timp de 47 de ani, sfătuindu-și urmașii să închine, ca și el, țara turcilor, ferind-o astfel de pericolul transformării ei în pașalîc turcesc. Mihai Viteazul (secolul al XVI-lea) s-a luptat, o vreme victorios, cu turcii, dar n-a fost iubit în țară pentru asuprirea decretată asupra țăranilor. Și (autorul se sfiește s-o spună) n-a avut conștiința națională la
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
cel mult, asociată și procesului de feudalizare a statelor medievale românești. Cât despre fenomenul obștii sătești, întrebăm, evident retoric, cum ar putea să ilustreze o asemenea criză identitară? În altă ordine de idei, după aproximativ 450 de ani de amoral "pașalâc" turcesc și alți 45 de ani de imorală "gubernie" sovietică, probabila și umorala "kakanie" occidentală este mai onorantă? Suntem de acord că "românitatea funcționează la el /Cioran/ și ca un revelator care face să apară mai pregnant negativul și golul
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
Artă, inteligent restaurat și având o colecție de tablouri Corneliu Baba de invidiat și o mini secție de artă contemporană, cred că fără echivalent în țară, iar ca ultimă descoperire arheologică geamii și băi turcești, din perioada când Banatul era pașalâc. Dar ca o încununare a acestei revederi cu orașul de pe Bega, a fost spectacolul Cabaret de Joe Masteroff, în regia și coregrafia lui Răzvan Mazilu. Totul a fost de calitate la acest musical, un reușit spectacol sincretic, în care muzica
De la Trixy Checais la Răzvan Mazilu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2738_a_4063]
-
Sub briza mării-albastre și senine. Iar Mircea cel Bătrân te-a înălțat, Cetăți de apărare el ți-a dat, Dar vântul Semilunei te-a găsit, Sub iatagane de spahii te-ai prăbușit. Sultanul cel păgân când te-a râvnit, El pașalâc prin veacuri te-a sortit Și dobrogenii astfel s-au plecat, Dar vatra și credința și-au păstrat. Un val prielnic marea a adus, De patru veacuri jumătate-apus Când roșiorii-n lupte s-au jertfit Să-i deie țării sceptrul
DOBROGEI LA ZI ANIVERSARĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384242_a_385571]
-
creator de cultură sau artă din Transilvania. Tot de la emeritul profesor român (?) am aflat cu surprindere că Transilvania a aparținut Ungariei pâna la anul 1688 când a fost ocupată de imperiul Habsburgic. Oare emeritul profesor român nu a auzit de Pașalâcul de la Buda din anul 1526 sau poate o fi fost și un Pașalâc la Kolozsvár ?! L-am întrebat de ce nu vorbește și despre daci, când în inima Transilvaniei sunt rămășițele Statului Dac la tot pasul, iar domnul profesor mi-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
aflat cu surprindere că Transilvania a aparținut Ungariei pâna la anul 1688 când a fost ocupată de imperiul Habsburgic. Oare emeritul profesor român nu a auzit de Pașalâcul de la Buda din anul 1526 sau poate o fi fost și un Pașalâc la Kolozsvár ?! L-am întrebat de ce nu vorbește și despre daci, când în inima Transilvaniei sunt rămășițele Statului Dac la tot pasul, iar domnul profesor mi-a răspuns că aici se discută numai de Transilvania, începând cu perioada de când a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]