141 matches
-
din acest amestec delicios de primitivitate și fastuos. Mărturisesc - fără pic de ipocrizie - ce tirană este ispita de a scrie despre uluitorul constrast. Dar nu vreau să fiu socotit un iconoclast. Nu, nu! Imaginea măriei sale, în broderii de aur și paftale, doresc să rămînă în memoriile mele, nealterată! Mărinimia-i față de mine, fără pată! Domniței Calypso și lungilor ei gene li s-ar cuveni, în ediție "princeps" înflăcărate quatrene. Nu, nu pot dezminți spiritul curteniei, eleganței! Sînt și rămîn un occidental
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
răsărita... Pînă am început, într-o doară să înșir cuvinte de origine turcă precum într-un fel de mazurcă... Eu spuneam: pilaf. El răspundea: pilaf! Voiam să-l fac praf (din punct de vedere i-iliric), încît am continuat turuiala: pafta, musaca, iaurt, kefir (nu mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
îți pui în ce partid te înscrii dă dovadă de patriotism înfășurat în mantie de pâslă grosime menită să te apere de agresiunea pornită din citadela viespilor controlează-ți pașii opțiunile estetice nu divulga prietenia ta cu Pitagora cu purtătorii paftalelor secrete fii îngăduitor cu bisexualii cu daltoniștii cu oamenii de la margine prietene fii atent aici nu există refugiu pentru tigri Casa poetului din Jimbolia Câtă individualitate câtă supremație posedă această clădire dispusă între amestecate puncte cardinale încăperile ei au culoarea
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
dimineața,/ cum acelea-n care-ți slobozești sîneața;/ ci-și păstrează-ntocmai harul și verdeața,/ taina și dulceața, - / fiindcă nici vieață nu le e vieața!" Așadar, chihlimbaruri cu elitrele altei lumi, "numai aure și sclipet", ca scarabeul din Cantafabule. Pietre, paftale, străluciri, o paletă neo-parnasiană desfășoară Șerban Foarță în versuri de acordul celor mai muzicali dintre simboliști. Conflict? Nicidecum. Materiile grele sînt și suple, lucirile cele mai tari au quelque chose du vague. Un aer de Halimă, de Bosfor, sau măcar
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
în Țările Române: în centrul atenției se afla un boier, fie călare „a la turc“, fie într-o caleașcă(...) ; poartă anteriu de mătase trandafirie peste care se desfășoară un veștmânt îmblănit cu hermină; e încins cu brâu roșu prins cu paftale; poartă șalavari roșii, ciorapi și papuci galbeni, iar pe cap un calpac, ca un borcan mare cu gura în jos, având partea de sus marcată printr-un petec de postav roșu, ce-i „arată“ treapta socială și gradul în administrație
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
vine într-un nor de fum cu miresme de brad. Alcătuită din coji de alune, Din aripi de fluturi, cu legături din fire de argint răsucit. Abia atinge pământul. Telegarii au aripi la picioare. Au pe frunte stele acoperite cu paftale de argint. Ca gândul zboară spre cetate. Ca nevăzute porțile s-au dat in lături. Caleașca s-a topit Noi stăm în mijlocul mulțimilor. Toți sunt fericiți. Au brațele încărcate, buzele roșii, ochii strălucitori și inima bună... Am cumpărat rodii, faguri
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
pe piepții salopetelor, icoana făcătoare de minuni, tomberonul, piei de miei cu inima de îngeri, domnișoara în curul gol printre admiratori fardați foști marinari, păsări oarbe împăiate cu frunze, mai mulți ochi băgând arhiva în sperieți, bijuterii false, lapislazuli, toarte, paftale, niscai matostate - acolo (...) în afara poemului: exilul în care pornim de-a-ndăratelea." (p. 37-38) Arbitrariul este ridicat la rangul de principiu ordonator, ca în producțiile suprarealiste, deși nu avem de-a face neapărat cu o provocare voluntară a misterioasei dinamici a inconștientului
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
sârmă...dar vezi, să fie ruginită...ha, ha, ha...ce să am, omule, tu crezi că noi ne ocupăm cu cărăușia? - Poate ai o curea la paltaloni? - Ceee! Ești nebun, omule?...cum să-ti dau cureaua de la paltaloni!?...am o pafta personalizată!...tu știi cât m-a costat ca să o am?...1000 de euro! Nu stii!...Doamneee!...hai, uite, să ti-o dau...asta pentru că mă uimești! Covorul este adus în stare de neclintire față de portbagajul mașinii , adică peste barele transversale
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
se lepede de ele, tot mai vioi, simțind cum aburii alcoolului care pînă atunci îi îngreunaseră mișcările începeau să se risipească. Prima dată scăpă de puloverul de lînă, își desfăcu unul cîte unul nasturii cămășii și apoi își slobozi cuiul paftalei. Am mai scăpat de o rîie, își zise lepădîndu-se pe rînd de ele, rămînînd doar în bocanci și chiloți, aruncîndu-le unele peste altele în colțul în care zăcea deja mantaua cu epoleții sfîșiați. Pe urmă fără să mai stea în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
se lepede de ele, tot mai vioi, simțind cum aburii alcoolului care pînă atunci îi îngreunaseră mișcările începeau să se risipească. Prima dată scăpă de puloverul de lînă, își desfăcu unul cîte unul nasturii cămășii și apoi își slobozi cuiul paftalei. Am mai scăpat de o rîie, își zise lepădîndu-se pe rînd de ele, rămînînd doar în bocanci și chiloți, aruncîndu-le unele peste altele în colțul în care zăcea deja mantaua cu epoleții sfîșiați. Pe urmă fără să mai stea în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
demnitate civică, și nu prilej de batjocură cotidiană. Ce bună ar fi o republică în care politicienii ar inspira cetățenilor noblețea unei emoții cu rezonanță sacră. Secțiunea dedicată notelor și citatelor, egală ca întindere cu volumul propriu-zis, seamănă cu o pafta frumos îmbodobită ale cărei incrustații editorii - Marin Diaconu și Ion Papuc - au omis să le redea în limba română. Din acest motiv, pentru un necunoscător de germană - iar două treimi din citate sunt în limba lui Carl Schmitt - ideile lui
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
pe Agamiță nu înveșmântat în odăjdii albe, întrețesute cu fire de aur, precum capii religiilor înfloritoare, nu, ci desăvârșit, în luxurianța sa exterioară, de varii podoabe de corp - pentru frunte, gât, mâini! - și de podoabe vestimentare lucrate de fecioare - aplice, paftale, nasturi... Formele fără fond - în arte, în teatru! - mai ales în viziuni coregrafice, muzicale! - mă fac să cred că Agamiță ar trebui să apară în lume în starea sa cea mai pură: cu părul negru, cârlionțat cu fierul, cu cărare
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va ... Citește mai mult PATRIOȚI DIN FAȘĂÎnvățați copiii să-și iubească țaraDin licărul fraged ce se naște-n ei,Să iubească truda pentru grâne, varaSpre a trece iarna, cu-al său ger holtei.Din copilărie
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Dragostea de țară să sclipească-n zareSă le crească-n vine, falnică și grea,De la munții antici pân-la-ntinsa mareSă-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea.De le-a cere țara trupul lor în gliePieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta,Să nu curgă lacrimi, fi-va ... XVII. MI-E DOR..., de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. MI-E DOR... Mi-e dor de prispa casei mele Scluptată-n lemn și învelită-n lut, De gardul
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
în jurul lui ceva. Ce? Să cumpere. Ce? N-apucă drumețul, amabil și ușor stânjenit, să cumpere o acadea de-o para sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o temenea, i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți nu sunt sub flamura cea verde, umblă brambura prin urbe, holbând ochii la minunățiile Orientului. Lângă un colț de casă, înaintea unui grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
este format din fiare de plug, seceri, topoare de fier cu lama îngustă și ușor curbată, cârlige, verigi, catarame, săgeți romboidale, străpungătoare de os, obiecte de podoabă, râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea de Jos), monede emise pe vremea împăraților Justinian I, Justin al II-lea, tezaure din bronz, folosite în comerțul mărunt, ceramică lucrată la roata rapidă, înceată și cu mâna etc.” în apropierea zonei în care se află
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
negru, roșu deschis. O cameră este dedicată meseriilor din zonă. Astfel vizitatorii pot vedea obiecte care au aparținut: pescarilor, fierarilor, tâmplarilor, dogarilor, cizmarilor, croitorilor. La etaj într-una din camere sunt expuse bijuterii din metal: brățări, inele, mărgele, centuri cu paftale, gherdan „colier”, o ladă de zestre „racla”, o traistă, două costume de damă. Față de cele din prima cameră sunt mai vii, mai tinerești. Unul din ele este alcătuit din: terliți „opinci din postav”, basma de culoare galben-portocaliu, cămașă albă, sarafan
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
La insistențele lui, mama ne-a cusut la mașină niște straie monahale, din fuste negre mai vechi, pe care nu le mai purta. Ne strângeam la mijloc cu centura de pionier, dar curând am aruncat-o, căci nu se potrivea paftaua cu stema socialistă cu hainele sfinte pe care le îmbrăcam și am înlocuit-o cu un cordon negru de la o draperie, care avea mici ciucuri la capăt. Sigur, nu toată ziua ne jucam de-a sfinții. Mai des mergeam în
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va bucurie Căci urmașii țării, odă le-o purta. Să iubească glia, pentru ea să moară De va fi nevoie, cât nu-i prea târziu, Să-și vorbească limba cea păstrată-n țară Să-și
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână și ciorapi de culoare roșie cu aplicații de negru și alb, o vestă lungă, din lână, de culoare neagră, cu șnur roșu pe margine, catarame mari, metalice, stil pafta, traistă. Muzeul conține o colecție bogată de planșe și fotografii care prezintă aspecte importante din istoria Nessebarului, din care vom încerca să prezentăm o bună parte în traducere românească. Pentru o bună înțelegere a specificului etnografic al acestei localități trebuie
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
o biserică este remarcabilă: “Privesc în stânga și nu am nici-o îndoială. Oștenii aceștia ai Domnului, măicuțele tinere, în negru, luptă bine. Numai piele și strană. Și fața albă. În dreapta, puțina lume bătrână, femei cu basmale, și bătrâni în sărăcie, cu paftale de înțelepciune. Nu au strălucire. Nu au formă. Nu au imagine. Au doar închinare și rugăciune. Și să nu credeți că nu urcă în mine o lacrimă mare cât o concluzie: vai de mine. Căci nu știu să vă arăt
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
forma țuguiata numită „pilos” sau „pileus” de la care li se trage și denumirea de „pileați”, în timp ce ceilalți „comati”, care formau grosul armatei, (țăranii și meșteșugarii) purtau părul lung „capillati”. O altă deosebire a ținutelor nobililor era centura decorată cu o pafta ornamentala la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > O VIOARĂ DIN IZVOARE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 461 din 05 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului întrebări născând dileme semnul armei pe paftale cheile-s aicea, ia-le un zugrav și două steme călăreții vin în pâlcuri saltă spaimele din sânge încordarea care frânge multitudinea de tâlcuri coborau din munte cerbii se plecau în calea lor taine risipite-n zbor, toate cântecele ierbii
O VIOARĂ DIN IZVOARE de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359122_a_360451]
-
de El, de cartea sa,/ Poetul dezghioacă primăvara, / căderea Babilonului e ca/ securea ce-și croiește-n somn cărarea ... Dați slavă sevei limbii ce vă naște,/ oracolele mint de bună seamă,/ fără de lacrimi cronicarii zac,/ sub tirania bozilor dau vamă ... / Paftaua cade, tropicul suspină,/ orientalul prinț e-n desfrânare,/ în pântecul pământului e frig:/ Evanghelia Poeziei nu moare!” În Calea sa, Poetul trăiește toate stările Cuvântului pentru că el reprezintă esența creației. CARTEA a II-a ‒ Prezentul trecut: am fost! stă sub
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
bisericile pe lângă care trec! ..................................................................................................................................... Mașina specializată în servicii funerare este gata de drum spre Maglavid. Licsandru este ultimul care trebuie sa urce. Se oprește lângă mașină și i se adresează surorii lui, Oprița: - Imi vine bine cureaua asta, ce zici, pafta de o mie de euro!?...este a șoferului președintelui! ..................................................................................................................................... Primăria localiatății Maglavid. Astăzi, după toate probabilitățile primarului Dinoi Io Io Io, și ale secretarei primariei, Bombonica Cha Cha, este o zi de bun augur. În ziua de astăzi, viața este
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]