9 matches
-
ei toți cunoșteau istoria colonizării tătarilor în Basarabia; ba, Miron Costin vorbește de ei cu acel ton nepreocupat al contimporanului, care nu găsește de cuvi[i]nță a mai esplica lucruri cunoscute de toată lumea; precum am vorbi noi astăzi de pahonții rusești prin gazete, fără a ne mai interesa cum au venit și cum se duc. Destul că, după ce vedem cum la începutul veacului Ieremia Movilă le dăruiește nouă sate, aflăm că deja la 1637 ei nu mai erau in Bugeac
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu se da ocasiune la abusuri prin tăiere de lemne În picioare”. Semnatarii telegramei, Ștefan Sihleanu și M. Lupașcu precizaseră În mod expres că „Această disposițiune va avea lucrare până la Întoarcerea bărbaților pe la vetrele loru”. a.u. Rezerviști hușeni și pahonți ruși tâlhari Probabil, era foarte greu de strâns toți rezerviștii contingentului 1869 de vreme ce tot se revenea asupra lor cu o seamă de adrese oficiale. Nu trebuie omis faptul că În lucrarea de față s-a mai amintit de acești bărbați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
imperială rusă cu negustorii sau sătenii noștri În privința asigurării transportului proviziilor atât pe teritoriul României cât și În Bulgaria, uneori chiar pe linia I-a a frontului, totuși ofițerimea moscălească apela În continuare la proprii soldați sau chiar civili numiți „pahonți”. După cum ne explică și Dicționarul limbii române, pahonțul era un soldat cărăuș din armata rusă căruia isteții noștri țărani Îi atârnaseră de coadă și epitetele depreciative de: grosolan, necioplit sau murdar. În fine, și atunci, dar și mai târziu, mujicul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
asigurării transportului proviziilor atât pe teritoriul României cât și În Bulgaria, uneori chiar pe linia I-a a frontului, totuși ofițerimea moscălească apela În continuare la proprii soldați sau chiar civili numiți „pahonți”. După cum ne explică și Dicționarul limbii române, pahonțul era un soldat cărăuș din armata rusă căruia isteții noștri țărani Îi atârnaseră de coadă și epitetele depreciative de: grosolan, necioplit sau murdar. În fine, și atunci, dar și mai târziu, mujicul rus Înrolat pentru război avea apucături de suine
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rămas până În prezent (vezi nenorocirile făcute de aceștia În Afganistan). La temă, pe 9 noiembrie 1877, prefectul Înainta șefului Poliției o copie a unei telegrame (numărul 24.205) primite de la Ministerul de Interne: „Domnul Ministru de Interne este informat că pahonții ce vin din Rusia cu transporturi pentru armatele ruse, facu o mulțime de necuviințe și abusuri În localitățile prin care trecu și pintru că acești cărăuși se află În serviciul unor antreprenori privați a Intendenții Ruse. Domnul Ministru de Interne
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că ei nu pot fi supuși În privința acestor fapte decât legilor de Poliție și ordine publică fiind că ei nu sunt militari și nu pot În nici o clipă săși Însușească această calitate”. Amenințarea ministrului la adresa golănimii rusești fusese fără echivoc: „(...) Pahonții, ca unii ce nu fac parte din armată, urmează să fie supuși legilor civile și penale din țara noastră”, adică puteau fi arestați și deferiți justiției ca oricare alți infractori de drept comun. a.v. Democrația mergea mai departe... Chiar dacă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vătaful toamna la seceriș, cu pălăria dată spre ceafă și ștergându-și mereu asudul frunții cu un ștergar), Gorganul Găinii (nimeni nu mai știa de ce se numește așa), Măgura Dulce, Colina Zdrențărosului, Movila Galbenă, (unii îi spuneau Movila Galbenilor), Culmișul Pahonțului, Greabănul Tânguirii (aici se spune că fusese înfipt în trecut un stâlp al infamiei), Obcina Mică și Obcina Mare, sau Piscanul Prisăcarului, încât Ștefan, uneori, se gândea la câmpia acoperită de colnice ca la o geografie mitică, o geografie unde
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
pe strada mea cum trec vrăjmașii. Au înflorit castanii la Soroca Au înflorit ș-acuma ca-n toți anii; Pe ulița pustie și străină, Azi, pentru cine-au înflorit castanii? Dă Doamne, toamna care va veni, Să pângărească suflet de pahonț, Să fie-o palmă fiecare ram Și fiecare fruct, să fie-un glonț. COVOR BASARABEAN Ce mâini trudite de țărancă Ți-au înflorit urzeala, trandafirii Și te-au țesut, ca să te calce mirii, Cum o striga? Marie? Ancă? Pe câmpul
Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
românilor. La un moment dat există temerea că va fi ciocnire între cele două armate. În București se zvonește că armata română va fi concentrată în Oltenia ca să supravegheze mișcările rușilor și să fie gata pentru orice acțiune. Masele de pahonți, acei cărăuși cari veniseră cu miile ca să aducă din Rusia provianturi, încep să ia drumul întoarcerii. Apoi se începe incendiarea depozitelor cu provizii. Marile magazii de sub administrația lui Varșavsky - nume devenit celebru în urma marelui foc care a distrus magazii cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]