21 matches
-
va ploua în ziua de Moși de vară [sîmbăta dinaintea Rusaliilor], va fi anul mănos. Toamna, cînd găsești în ghinda de stejar vierme arată că anul viitor va fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se lasă paingăni mici, îți vine o rudă. Cînd se coboară painjeni cu labele albe, îți vine un neam de aproape, iar cînd îi negru și mititel, un bun prieten. Cînd se pune masa pentru mîncare și, din întîmplare, se pun tacîmuri mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci păduchi. Cînd păduchii de găină se pun pe om, nu se iau pînă cînd nu se uită în apă; tocmai atuncea fug. Cînd te uiți în puț, scapi de păduchi de găină, dacă ai. Păianjen Cînd se lasă un paingăn deasupra unui om bolnav e semn că peste puțin va muri. Dacă se lasă un paingăn înaintea cuiva în jos, se crede că respectivul va auzi o veste. Cînd îți cad pe mîni, față ori gît paingăni, vei primi o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se uită în apă; tocmai atuncea fug. Cînd te uiți în puț, scapi de păduchi de găină, dacă ai. Păianjen Cînd se lasă un paingăn deasupra unui om bolnav e semn că peste puțin va muri. Dacă se lasă un paingăn înaintea cuiva în jos, se crede că respectivul va auzi o veste. Cînd îți cad pe mîni, față ori gît paingăni, vei primi o veste. Cînd paingănul se lasă înaintea cuiva, vine un oaspete. Paingănul, cînd se lasă în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lasă un paingăn deasupra unui om bolnav e semn că peste puțin va muri. Dacă se lasă un paingăn înaintea cuiva în jos, se crede că respectivul va auzi o veste. Cînd îți cad pe mîni, față ori gît paingăni, vei primi o veste. Cînd paingănul se lasă înaintea cuiva, vine un oaspete. Paingănul, cînd se lasă în casă, îți vine un neam. Cînd se lasă un paingăn înaintea cuiva, primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
om bolnav e semn că peste puțin va muri. Dacă se lasă un paingăn înaintea cuiva în jos, se crede că respectivul va auzi o veste. Cînd îți cad pe mîni, față ori gît paingăni, vei primi o veste. Cînd paingănul se lasă înaintea cuiva, vine un oaspete. Paingănul, cînd se lasă în casă, îți vine un neam. Cînd se lasă un paingăn înaintea cuiva, primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muri. Dacă se lasă un paingăn înaintea cuiva în jos, se crede că respectivul va auzi o veste. Cînd îți cad pe mîni, față ori gît paingăni, vei primi o veste. Cînd paingănul se lasă înaintea cuiva, vine un oaspete. Paingănul, cînd se lasă în casă, îți vine un neam. Cînd se lasă un paingăn înaintea cuiva, primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi de-aproape. Cînd te mușcă paingănul, să te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va auzi o veste. Cînd îți cad pe mîni, față ori gît paingăni, vei primi o veste. Cînd paingănul se lasă înaintea cuiva, vine un oaspete. Paingănul, cînd se lasă în casă, îți vine un neam. Cînd se lasă un paingăn înaintea cuiva, primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi de-aproape. Cînd te mușcă paingănul, să te dai în scrînciob. Cîți paianjeni vei omorî, atîtea păcate îți iartă Dumnezeu, că paianjenul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
paingăni, vei primi o veste. Cînd paingănul se lasă înaintea cuiva, vine un oaspete. Paingănul, cînd se lasă în casă, îți vine un neam. Cînd se lasă un paingăn înaintea cuiva, primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi de-aproape. Cînd te mușcă paingănul, să te dai în scrînciob. Cîți paianjeni vei omorî, atîtea păcate îți iartă Dumnezeu, că paianjenul e bală* spurcată. Celui care omoară un păianjen mare i se iartă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un oaspete. Paingănul, cînd se lasă în casă, îți vine un neam. Cînd se lasă un paingăn înaintea cuiva, primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi de-aproape. Cînd te mușcă paingănul, să te dai în scrînciob. Cîți paianjeni vei omorî, atîtea păcate îți iartă Dumnezeu, că paianjenul e bală* spurcată. Celui care omoară un păianjen mare i se iartă șapte păcate, iar de omoară unul mic, numai trei. Păianjenele cînd îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se iartă șapte păcate, iar de omoară unul mic, numai trei. Păianjenele cînd îl vezi să-l omori, că-ți iartă șapte păcate; iar dacă nu, te încarcă cu șapte păcate, căci țese mai mult decît Maica Domnului. Se ucid paingăni, crezîndu-se că cine ucide unul îi iartă Dumnezeu zece păcate, deoarece a întrecut pe Maica Domnului, trăgînd cel mai subțire fir de mătase. Cînd omori un paingăn cu dosul mînii, ți se iartă un păcat. Dacă omori painjeni de cei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încarcă cu șapte păcate, căci țese mai mult decît Maica Domnului. Se ucid paingăni, crezîndu-se că cine ucide unul îi iartă Dumnezeu zece păcate, deoarece a întrecut pe Maica Domnului, trăgînd cel mai subțire fir de mătase. Cînd omori un paingăn cu dosul mînii, ți se iartă un păcat. Dacă omori painjeni de cei cu picioare lungi, ți se iartă cîte trei păcate de fiecare. Se crede că dacă se taie cineva la vreun deget, apoi e bine a pune pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Maria [Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie], toamna va fi lungă. Cînd îmbobocesc toamna liliecii, are să fie toamnă lungă. Cînd înfloresc copacii spre toamnă sau se fac două rînduri de fragi, are să fie toamnă lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
marelui împărat al zilei. Cine ar zice însă că în desfătarea pământului se amestecă întotdeauna un strop de durere, că alături de dulcea armonie a păcei stă nedeslipit principiul distrugerei! Astfel, pe suprafața miriștei, se răsfirau și se încrucișau ațele de paingăn ca niște punți aeriane, mreje întinse în scop de vânătoare, iar în aer se rotea deasupra capului meu un uliu prădalnic care se îndeletnicea și el cu vânătoarea, făcându-mi o necinstită concurență. Fiind, deci, că concurența, cinstită sau necinstită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de violină lung de [o] palmă și, pe o vioară cât cojița unei alune, cânta subțire și frumos, de stai îndrăgit de el... Apoi tăcu și iar începu a ciocăni cu degetelei lui lungi, încît mâna lui îmi părea un paingăn mare, care joacă tremblante. - Iartă-mă, d-le Doctor, zisei eu încheindu-mi surtucul dinainte, dar mie-mi pare că aria aceasta care ai fluierat-o am mai auzit-o undeva... și aș voi să vă-ntreb ... - Aria asta ai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
senin. Dedesubt apa se încrețea la lumina stelelor. Între plopi, în întuneric, moara tăcea. S-auzeau cum trosnesc pașii gândacilor pe vreascuri ; iarba mă mângâia pe obraz. Către miezul nopții a ieșit luna luminând șesul pe deasupra pâclei. Din frunzișuri coborau paingăni care tremurau în lumină piciorușele de jar. Cracul de apă era iezit cu hatie de nuiele și bolovani ce țineau malurile lângă moară, să nu le rupă viitura. Peste hatie apa spumega, scânteind argint sfărmat. Prin sfor, plutea de-un
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cariul lucră-ncet, El trebui să pătrundă în orice-ncheietură, În dreapta și în stânga, în inimă, -n rărunchi, Pîn' ce-n sfârșit... (face mișcarea căderii) Sfârșitul prea mult, prea mult îmi ține. Nu-i vorba, ani de zile lucrez ca un paingăn Și pânza mea ajunge la craiul și la papa, De n-a muri degrabă tot trebuie să cadă... La Roma-n cartea neagră trecut e al său nume Ca dușman și protivnic al legii apusene: Se știe că el singur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tău înalt/ Aspiri să iei, pigmee, Olimpul cu asalt), talentul i-a fost însă recompensat prin surghiun (Și care e răsplata mărețului tău dar ?/ Amara nepăsare ! Exilul mult amar !). Departe de casă, omul este amenințat de moarte, opera - de uitare : Paingănul urzi-va pe voi învălitori./ Și eu, căzând în haos ca grindina în marea,/ Avea-voi două giulgiuri, și moartea și uitarea (V 5). Sosirea Iuliei la Tomis cu mesajul că Ovidiu poate reveni la Roma se dovedește tardivă, căci
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
albe, Netezind a lor sprâncene, dând din frunte părul des. Într-o dulce și umbroasă, viorie atmosferă, Se ridică dintre lunce, cu-a ei cupole de ceară Închegate ca din umbră verde și argint topit, Transparănd prin diamantoasă fină de paingăn pânză, Monastirea alb-a lunei ce prin lumi va să s-ascunză, Cu coloane-nconjurate de a viței-ncolăciri. Ai grădinei arbori mândri cu întunecatul verde Conjurați ș-acoperiți-s cu-edera ce-n vârf se pierde; Mișcând florile ei albe - flamuri cu-nfloriții creți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de flori frumoase, proaspete și ude încă, Doarme fata cea vestită și-n visarea ei adâncă, Ea zâmbind își mișcă dulce a ei buze mici, subțiri, Înnecată de lumină și miros de trandafiri, (210) Iar din pod pîn-în podele un paingăn de smarald A țesut pânza subțire, tremurând în aer cald, Și în care luna bate de sclipește viorie Ș-o încarcă cu o bură, diamantoasă colbărie. Și prin mreaj-asta vrăjită vedeai patul ei de flori, (215) Ea cu umeri de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Într-o conviețuire liberă. Este una dintre figurile sociabilității, frecvente În erotica alecsandriană. Iubirea tinde spre o conjugalitate tihnită și ocrotitoare: „Nemernic este omul ce n-a-ntîlnit pe cale O gingașă păreche În cursul vieții sale! Pe inima lui seacă, ruină părăsită, Paingănul urzește o pînză Încîlcită, Prin care nu răzbate nici o simțire bună... Ca racla ce-i deșartă, lăuntrul ei răsună!” Alecsandri are, În fond, disponibilitate pentru toate situațiile. Talentul său e pregătit să Îmbrățișeze mai multe cauze. Nu crede, În fond
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]