44 matches
-
cura internă sau externă, conform indicațiilor medicale. Prezența acestor compuși, cât și ponderile lor în apa minerală, este în strânsă corelație cu formațiunile geologice traversate sau în care sunt acumulate zăcăminte hidrominerale. Depozitele mio-pliocene, dar și cele mai vechi (cretacice, paleogene etcă reprezentate printre altele și prin gipsuri, formațiuni cu sare, marne bentonitice calcaroase, calcare, gresii calcaroase etc., sunt tributare mineralizării apei carbonată în diferite orizonturi acvifere. Tectonica complicată a zonei, reprezentată prin falii, fisuri, fracturi majore, facilitează accesul apei de la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
definitivarea depresiunilor intramontane. Sedimentarul are o extensiune mai mică și este alcătuit din călcare, gresii și marne, ceea ce favorizează o puternică infiltrație a apelor și formarea unei scurgeri subterane. Zona subcarpatică are un fundament cristalin acoperit cu formațiuni senoniene, paleogene și neogene, reprezentate prin conglomerate fine în bază, apoi gresii cenușii și marne, iar către partea superioară nisipuri și pietrișuri mio-pliocene care au o mare dezvoltare și în câmpie. Rocile sedimentare sunt foarte bine dezvoltate în Câmpia Olteniei, care s-
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
alta a pânzei de șariaj ce separă depozitele montane din eocen de cele din oligocen. Aceste substraturi sunt specifice munților de geosinclinal pe structură cutată în pânze de șariaj și pânze de solzi de fliș de tip Tarcău pe gresii paleogene. Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel de u.a. pe roca la zi din lungul pâraielor, din defileele drumurilor, din observațiile făcute în
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
și prin modul de formare. Astfel, teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se suprapune din punct de vedere tectonic - structural cu pânza de Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și paleogene. În zonă apar în aflorimente alături de gresia de Tarcău, șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei naturale protejate "ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina", deosebim: ● Oligocenul -lf-ch- ocupă
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
epimetamorfice în est și mezopmetamorfice în vest, intră în alcătuirea blocurilor care au rezultat prin fragmentarea microplăcii transilvane, începute la finalul cretacicului și începutul paleogenului și definitivate în badenian, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Suprastructura sedimentară este reprezentată de formațiuni paleogene, reprezentate de faciesuri continentale și lacustre, de formațiuni miocene, reprezentate de depozite marine și salmastre și de formațiuni caracteristice primei părți a pliocenului - depozite lacustre, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Stratele geologice care corespund suprastructurii sedimentare s-au format printr-
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
relevante pentru zona de studiu, note explicative aferente foilor menționate precum și alte materiale bibliografice. Teritoriul ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița se suprapune din punct de vedere structural cu pânza de Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și paleogene, cu o largă reprezentare spațială a acestora din urmă în zona studiată. Zona se suprapune pe masivele Zboina Frumoasă și parțial Lăcăuți, caracterizate în primul rând de prezența gresiilor (gresia de Tarcău), șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Zona Lăcăuți, mai
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
alta a pânzei de șariaj ce separă depozitele montane din eocen de cele din oligocen. Aceste substraturi sunt specifice munților de geosinclinal pe structură cutată în pânze de șariaj și pânze de solzi de fliș de tip Tarcău pe gresii paleogene. Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel de u.a. pe roca la zi din lungul pâraielor, din defileele drumurilor, din observațiile făcute în
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
de intensă. În compoziția petrografică a pietrișurilor din zona șesului aluvial se constată predominarea elementelor originare din flișul cretacic inferior (strate de Sinaia) la care se adaugă, spre zona de confluență a Teleajenului cu Prahova, numeroase fragmente provenind din flișul paleogen. Din Pleistocenul inferior (qp31) sunt prezente nisipurile de Mostiștea constituind o formațiune numai de foraje care intră în alcătuirea geologică a părții de sud a ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Sunt alcătuite din nisipuri fine, gălbui, cu intercalații de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
câmpie. Din punct de vedere geologic, teritoriul administrat de A.B.A. Olt prezintă particularități în funcție de unitățile de relief peste care este suprapus. Carpații Orientali prezintă de la vest spre est: vulcanitele neogene, fâșia cristalino - mezozoică, fâșia flișului cretacic și paleogen. În Carpații de Curbură predomină rocile sedimentare (gresii, conglomerate, călcare, gresii - calcaroase, marno - călcare, argile - marnoase etc.). Sunt și apariții sporadice ale cristalinului (sudul Munților Perșani). În Carpații Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline și magmatice
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
sericitoase și cuarțite cristaline care coboară treptat spre Dâmbovița peste el așezându-se transgresiv calcarele jurasice din Masivul Piatra Craiului și din culoarul Rucăr-Bran. ... – zona dealurilor subcarpatice formată dintr-o asociație de muscele mai înalte și dealuri din depozite terțiare paleogene slab cutate peste care s-au depus conglomeratele și gresiile eocene și apoi nisipuri, gresii și pietrișuri mio-pliocene. ... – zona de piemont se întinde dinspre vest de la cumpăna dintre râul Argeș și râul Topolog, din cristalin acoperit cu formațiuni mai
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
proprii de pitoresc ...<footnote Victor Tufescu, Pe valea Moldovei, Editura Științifică, București, 1970, p. 118. footnote> . De la Vama, valea Moldovei care-și recapătă direcția longitudinală în prelungirea afluentului său Moldovița cu care confluează, se lărgește din nou în formațiunile flișului paleogen care se succed ca niște fâșii paralele ...” 2. Această vale îngustă de forma unui defileu face parte din cele 330 de depresiuni, câte sunt în spațiul georgrafic românesc, ocupând circa 30% din teritoriul montan. „Remarcabile, din acest punct de vedere
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vama, în “Lucrările științifice ale cadrelor didactice”, vol. I, Suceava, 1970, p. 359 footnote>. Din punct de vedere geologic, depresiunea (bazinul depresionar) Vama 6, este sculptată în flișul a două unități: a șisturilor negre (cretacice) și a celei de Tarcău (paleogenă). În prima unitate se remarcă gresia dură de Prisaca sau de Tomnatic, gresie care silește valea să se îngusteze în defileul numit de localnici Strâmtura Roșie” <footnote Ibidem footnote>. Relatarea științifică, seacă și neutră, prin definiția sa, poate fi atenuată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din roci sedimentare. Analizând reprezentarea reliefului după altitudine se constată că cea mai mare parte din suprafața de teren a comunei se află la altitudinea specifică dealurilor subcarpatice - între 400 m - 700 m. Acest cadru cuprinde o zonă de depozite paleogene în partea de nord și o zonă de depozite miocene, ce se dezvoltă în zona Ocnele Mari- Păușești-Măglași- Bunești. În regiunea dintre Valea Otăsăului și Bunești - Păișești-Măglași axul sinclinal are o orientare vest-est și prezintă cîteva cute secundare, iar în
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Bicazul de Gheorgheni. În ansamblu, teritoriul comunei Tașca este așezat pe culmile vechilor munți cristalini și sedimentari, după care relieful coboară treptat până la albia râului Bicaz. Comuna se suprapune peste zona flișului intern cretacic și peste zona flișului extern cretacic paleogen din Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Tazlău". Din punct de vedere hidrografic, regiunea are, pe lângă cele două râuri, numerose pâraie, iar stratul acvifer este sărac și la mare adâncime. Substratul geologic al regiunii este constituit din fliș carpatic, alcătuit în mare parte din formațiuni cretacice și paleogene, dispuse în pânze ce se desfășoară de la vest la est. În cea mai mare parte, valea Tazlăului este recentă: pleistocen-cuaternar, formată din depozite aluvionare. Solurile din zona dealurilor subcarpatice sunt predominate de soluri brun-podzolice și solurile podzolico-argilo-aluvionare. Solurile podzolice s-
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
1660 m), Rabla (1902 m), Ineul (2280 m). Caracterele geologice se pot rezuma la următoarele: în regiunile muntoase roci cristaline, după care topografia locului ne indică sedimente terțiare (care abundă pe teritoriul comunei Rebra), mai vechi și mai noi (gresii paleogene și neogene, conglomerate, calcare). Se pare că Vf. Pietriș de pe raza comunei ar fi format după toate probabilitățile din roci calcaro-cristaline pe care timpul le-a fărâmițat și le-a făcut să curgă dinspre bază. Faptul acesta a făcut ca
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și Dobrogea. A efectuat primele studii de petrologie comparată și analiză comparativă - prin reconstiuiri de paleosurse pentru bazinele sedimentare din Masivul Central Dobrogean, zona flișului și a molasei din Carpații Orientali sau pentru depozitele paleogene din vestul Depresiunii Transilvaniei. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc in peste 150 lucrări, studii și comunicări publicate singur sau în colaborare, în țară și în străinătate; dintre cărți: Minerale și roci sedimentare (1977, 1981, 2005); Petrografia rocilor sedimentare (1979, în
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
Carpații Orientali și a Sarmațianului, abordând probleme fundamentale de geologie economică. Asupra flișului a adus contribuții paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice , tectonice și geochimice, care au contribuit la mai buna cunoaștere a acestor formațiuni. Se remarcă contribuțiile biostratigrafice asupra depozitelor paleogene și miocene inferioare asupra cărora prin asociații fosile inedite (macroforaminifere, bivalve, gasteropode, nannoplancton calcaros), a contribuit la stabilirea limitei din Cretacic și Paleogen și dintre Paleogen și Miocen și la atestarea etajelor Ypresian, Lutețian, Priabonian, Acvitanian și Burdigalian. De asemenea
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
România. A inițiat la Iași, studiul bitumolitelor oligocene (roci generatoare de hidrocarburi), foraminiferelor mari și a nannoplanctonului calcaros. Activitatea de cercetare este finalizată în 180 de lucrări publicate, 30 de rapoarte geologice, 2 granturi, la care se adaugă volumele: Flișul Paleogen din bazinul văii Moldovei (1971), Geologia României (1974), Obcinele Bucovinei (1978), Geologia Unităților de platformă și a Orogenului nord-dobrogean (1994) ș.a. Profesor emeritus (1997), Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pentru activitatea desfășurată a fost ales
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
alcătuit din șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
edificate succesiv ca fâșii longitudinale cu orientare nord-sud, de lățimi variabile (de la 1-2 km la peste 20 km). Stratigrafic rocile cretacice care sunt caracteristice în general în partea de vest, se continuă în ariile centrală și de est cu roci paleogene. Pânzele de Ceahlău, Teleajen și Audia aparțin Cretacicului, cea de Tarcău și Vrancea - Paleogenului (respectiv perioadelor Eocen și Oligocen cea de Tarcău și Oligocenului cea de Vrancea). Din punct de vedere litologic: Vegetația Munților Tarcău este în proporție de 90
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
proprii Munților Vrancei - se înscriu unității de fliș: Cum însă aceasta s-a realizat în două perioade deosebite din punct de vedere cronologic, s-au individualizat subunitatea flișului cretacic (mai vechi și dispus către baza cuverturii sedimentare) și subunitatea flișului paleogen (mai tînăr și dispus în partea superioară a cuverturii sedimentare). Diferențierile privesc atît caracteristicile petrografice ale sedimentelor acumulate, cît și trăsăturile de ordin tectono-structural. În acest din urmă caz, se apreciază că flișul cretacic a fost împins (deversat) către răsărit
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
dispus în partea superioară a cuverturii sedimentare). Diferențierile privesc atît caracteristicile petrografice ale sedimentelor acumulate, cît și trăsăturile de ordin tectono-structural. În acest din urmă caz, se apreciază că flișul cretacic a fost împins (deversat) către răsărit, acoperind (șariind) flișul paleogen. Mișcările ulterioare de ridicare (epirogenice pozitive) au permis agenților denudaționali sa îndepărteze, parțial, formațiunile mai tinere (paleogene) și, astfel, să se constituie ceea ce, în geologia teritoriului, poartă denumirea de semifereastra tectonică Putna - Vrancea. În cadrul acesteia, poziția depozitelor cretacice este anormală
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
trăsăturile de ordin tectono-structural. În acest din urmă caz, se apreciază că flișul cretacic a fost împins (deversat) către răsărit, acoperind (șariind) flișul paleogen. Mișcările ulterioare de ridicare (epirogenice pozitive) au permis agenților denudaționali sa îndepărteze, parțial, formațiunile mai tinere (paleogene) și, astfel, să se constituie ceea ce, în geologia teritoriului, poartă denumirea de semifereastra tectonică Putna - Vrancea. În cadrul acesteia, poziția depozitelor cretacice este anormală, ele situîndu-se peste formațiunile paleogene. Considerate laolaltă, formațiunile cretacice și paleogene din alcătuirea Munților Vrancei se remarcă
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
epirogenice pozitive) au permis agenților denudaționali sa îndepărteze, parțial, formațiunile mai tinere (paleogene) și, astfel, să se constituie ceea ce, în geologia teritoriului, poartă denumirea de semifereastra tectonică Putna - Vrancea. În cadrul acesteia, poziția depozitelor cretacice este anormală, ele situîndu-se peste formațiunile paleogene. Considerate laolaltă, formațiunile cretacice și paleogene din alcătuirea Munților Vrancei se remarcă prin eterogenitate petrografică, o mare diversitate de structuri și o tectonică “vie”, actuală - elemente reflectate din plin în aspectele generale sau de detaliu ale reliefului. Substratul abundă în
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]