38 matches
-
paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
constituie partea central-nordică a județului. Sunt alcătuiți dintr-o asociere de dealuri și depresiuni, acestea din urmă fiind generate de eroziunea diferențială și dispuse în lungul văilor principale. Un prim aliniament îl formează Subcarpații interni, alcătuiți din fliș cretacic și paleogen, în care se dezvoltă pinteni prelungi cu înălțimi de 800-900 m, situați la baza masivelor Bucegi și Leaota. În lungul văilor apar primele depresiuni de contact : Moroieni-Pietroșița pe Ialomița și Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se află o succesiune de
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
masina aflata pe pista se aflau doi angajati nimeni nu este ranit de obicei se întâlnesc în locurile umede câteva teritorii dependente și teritorii ale căror independență nu a fost recunoscută pe plan mondial sunt deasemenea incluse numai în epoca paleogenului mediu marea a ocupat acest teritoriu precum și partea centrală a țării prepararea la aburi a devenit metoda preferată de preparare a acestor produse o atenție excepțională acordau femeile coafurii aici cel mai vechi incunabul care se păstrează este cea mai
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
a teritoriului (Obcina Târsicilor). Înălțimea maximă este de 1030 în zona Piatră Muierilor. Morfologia acestei zone se caracterizează prin culmi alungite pe direcția NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane Marginea prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste 600 m și ocupă partea centrală a teritoriului comunei. Culmile dealurilor au
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
marginale și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a deschiderii minelor de sare din Moldova nu poate fi precizată. Se poate afirma însa că din timpuri foarte vechi băștinașii au utilizat apele sărate ale izvoarelor
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
contestată, omul a fost nevoit să-și ia poziția modestă de fosil conducător cel mult pentru o perioadă, ceea ce a dus la detronarea Cuaternarului din rangul de eră. Așa se face că în scara stratigrafică modernă Neozoicul are următoarea împărțire: Paleogen(40 milioane de ani), Neogen (22 milioane de ani) și Cuaternar, sau Antropogen (1.8 milioane de ani). Numele primelor două perioade vrea să însemne că la început formele de viață au avut un caracter vechi în raport cu cele de astăzi
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
Cu alte cuvinte, toate formele primitive de plante au regresat, lăsând loc acelor perfecțiuni de organizare și frumusețe care sunt plantele cu flori. Cu origini timide încă de la începutul Mezozoicului, ele cunosc în Cretacic o mare dezvoltare, pentru ca la începutul Paleogenului o adevarată explozie să întroneze definitiv mai toate familiile ai căror reprezentanți constituie flora actuală. În lumea animală, cu decalajul impus de adaptarea la noile condiții de hrană, revoluția neozoică apare mai târziu. Dar, în mod ciudat, nu cu acestea
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
ciudat, nu cu acestea se definește începutul Neozoicului, ci cu fapte negative: dispariția amoniților și a reptilelor gigantice. Există totuși și un criteriu pozitiv, apariția unor organisme unicelulare, foraminiferele de talie mare, numite Numulitide, ce nu vor exista decât în Paleogen, de unde și tendința de a denumi această perioadă, Numulitic. În afară de numuliți, Neozoicul este, în domeniul nevertebratelor, era necontestată a moluștelor, mai precis, a scoicilor și a melcilor. Ele sunt adaptate apei sărate marine și apei dulci, iar melcii până și
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
restrâns astăzi doar la Australia și America de Sud. Dintre mamiferele cu placentă, care formează marea majoritate a mamiferelor în general, grupul primitiv al insectivorelor este important, căci din el se trag probabil celelalte placentare. Carnivorele au început cu forme primitive în Paleogen (cum ar fi strămoșii hienei), ajungând până la forme evoluate, ca Machairodus, cel mai temut dușman al erbivorilor, ce avea colți ca niște baionete de o jumătate de metru. Erbivorele au început tot cu forme primitive, pentru ca, pe la mijlocul Paleogenului să se
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
primitive în Paleogen (cum ar fi strămoșii hienei), ajungând până la forme evoluate, ca Machairodus, cel mai temut dușman al erbivorilor, ce avea colți ca niște baionete de o jumătate de metru. Erbivorele au început tot cu forme primitive, pentru ca, pe la mijlocul Paleogenului să se diferențieze cele trei ordine importante ce cuprindeau proboscidienele (de exemplu elefanții), animalele cu copite perechi, paricopitatele (de pildă caii) și cele cu copite nepereche, imparicopitatele (rumegătoarele s.a.). La toate, în lunga evoluție a lor se observă o complicareșsi
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
evoluție a lor se observă o complicareșsi specializare a dentiției, o mărire a taliei și o lungire a picioarelor. O astfel de evoluție se observă, de pildă, la proboscidieni, care au început cu forme de mărimea unui porc mistreț în Paleogen, pentru a ajunge apoi în Miocen la forme ce aveau peste 4 m înălțime, așa cum se vede la scheletul de Dinotherium gigantissimum găsit lângă Vaslui, expus la muzeul Antipa din București. Dintre speciile înrudite rinocerilor, este de reținut imensul Baluchiterium
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
mamifer terestru ce a existat vreodată. Tabloul faunei Neozoice se completază cu rozătoare, specii de lilieci etc. și cu primatele (maimuțele) ce ne interesează în mod deosebit, căci din ele va lua naștere omul. Ele au apărut încă de la începutul Paleogenului cu forme primitive (lemuroide), dar la sfârșitul perioadei sunt deja prezente antropoidele, dintre care forma Propliopithecus stă, probabil, la originea omului. Bogata lume vegetală și animală a Neozoicului era adaptată unui relief variat și unor climate diversificate pe care le
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
ridicarea lanțurilor alpine mai tinere (de pildă Subcarpații noștri) iar India, desăvârșindu-și călătoria, ajunge să se ciocnească de Asia, ridicând aici cel mai grandios lanț de munți, Himalaya. Interesantă este desprinderea insulei Madagascar de Africa, ea plecând la începutul Paleogenului cu o faună primitivă de mamifere, pe care o conservă până astăzi, ferită fiind de imixțiunea altor forme evoluate care în alte părți ale lumii au distrus pe cele primitive.
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
în care are o putere calorifica de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscată și brichetata se folosește drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau că îngrășământ. Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen. Conține 60 - 78 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă multe materii volatile. În momentul extracției conține 30 - 45 % umiditate. Are o putere calorifica de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, în special
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
și Valea de Câmp pe marginea stângă a Argeșului, și Cacova, Obia, Starescu, Rotunda, Mătușilor, Seaca și Varnița pe partea dreaptă. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din Depresiunea Getică, cu formațiuni geologice cuprinse în perimetrul Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului.Este importantă subliniarea că, în formațiunea paleologică, grosimea calcarelor și a gresiilor este de 140 m, iar cea marnos de 300-400 m. Hidrologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din bazinul râului Argeș, care îl străbate pe circa
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
spălare, alterare și dezagregare. Cele mai răspîndite depuneri de pe teritoriul raionului Nisporeni sînt depunerile cainozoice. Pe parcursul celui mai mare interval de timp al perioadei paleogene teritoriul pe care îl ocupa astăzi raionul se dezvoltă în condiții continentale. Numai în epoca paleogenului mediu marea a ocupat acest teritoriu precum și partea centrală a țării. Marea paleogenă a atins o dezvoltare maximă în epoca cocenă superioară. La sfîrșitul perioadei paleogene Marea s-a retras treptat și aproape întreg teritoriul s-a transformat intr-o
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Buzău, Buzău Nord, Vernești, Cândești, Berca, Ojasca, Unguriu, Măgura, Pârscov, Bădila, Rușavăț, Viperești, Cislău, Gura Bascei, Mărunțișu, Pătârlagele, Valea Sibiciului, Șețu, Păltineni, Nehoiu, Nehoiașu). Relieful, cu altitudini cuprinse între 300 și 1400 m, este constituit pe roci sedimentare de varsta Paleogen - Cuaternar. Pintenii montani paleogeni provin din Carpații Orientali. Zona subcarpatica este constituită din formațiuni geologice neogene cutate. Dealurile înalte sunt modelate în depozite de fliș paleogen,predominant siliciclastic și uneori în depozite de molasa miocena, formate din gresii cu intercalații
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
baza este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaica, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasa din Cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
inclusiv toți dinozaurii non-zburători. Tot ce avea peste 10 kilograme a dispărut. Cenozoicul este era care este încă în desfășurare. Se caracterizează prin dezvoltarea mamiferelor care ajung să domine Pământul și este împărțită în trei epoci: Palogen, Neogen și Cuaternar. Paleogenul a durat 42 de milioane de ani (între acum 65 de milioane de ani până acum 23 de milioane de ani). Este alcătuit din trei epoci: Paleocen, Eocen și Oligocen. Paleocenul a durat 10 milioane de ani. Este perioada de
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
capetele de afundare ale depozitului Flișului paleogen, care constitue cei doi pinteni, Pintenul de Văleni și Pintenul de Homorâciu-Prăjani. La sud, depozitele paleogene sunt mărginite de o importantă linie tectonică de-a lungul căreia ele încalecă peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadează dinspre sud Neogenul care formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă meridională de care țin cuvetele de Vitioara-Predeal, Vărbilău-Trestioara și o zonă nordică de care țin cuvetele de Drajna și Slănic. Comuna Vărbilău se înscrie, prin așezare
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
de forare cu turbină, producția de petrol în bazinul Trotușului crește simțitor. În prezent, prin intermediul forajelor de mare adâncime, au reintrat în exploatare perimetrele vechi din Depresiunea Dărmănești și Subcarpații Moldovei și-au extins cele existente în neogenul subcarpatic și paleogenul carpatic. Regiunea se numără printre cele mai importante sub raportul rezervelor și producției, iar cele două rafinării din zonă (Dărmănești și Gheorghe Gheorghiu Dej (Onești)) prelucrează petrolul extras din bazinul râului Trotuș și o parte din petrolul importat din țările
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
prezență permanentă în peisajul industrial al zonei. Începuturile industriei petroliere în România au loc în bazinul Râul Trotuș, respectiv pe Valea Tazlăului și în Depresiunea Dărmănești. Mai târziu, perimetrele petrolifere se lărgesc mult, cuprinzând spații tot mai mari în zona paleogenului carpatic. Prima sondă cu foraj mecanic din România a fost fabricată și folosită la Poieni (Târgu Ocna), Bacău în anul 1861 și consta în sapă percutantă cu prăjini de lemn. Prima sondă comercială din lume apare în satul Lucăcești al
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
37 km depărtare de Pitești și la 20 km de Curtea de Argeș pe DJ703I Merișani - Brădet. Eșantioane de lemn pietrificat au fost găsite pe: Valea Vâlsanului, Valea lui Topor și Valea Frumoasă. Aceste probe confirmă existența vegetației în zonă din neozoic - paleogen. Oase pietrificate adunate din albia Vâlsanului și de pe dealurile din jurul satului atestă prezența în zonă a animalelor preistorice și a omului. Au fost găsite până în prezent: un șold, un fragment de șold și o măsea de "Dinotherium giganteum". Măseaua de
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]