27 matches
-
de turism. Regiuni și centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaționale. Dezvoltarea economică și echilibrul ecologic (conceptele de dezvoltare durabilă și de ecodezvoltare). Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică. ÎI. GEOGRAFIA ROMÂNIEI A. Geografia fizică. Evoluția paleogeografica și resursele minerale utile. 1. Relieful. Munți, podișuri, dealuri și câmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
geologie istorică 1. Stratigrafia. Datarea relativă și absolută a formațiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a formațiunilor geologice. Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
de turism. Regiuni și centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaționale. Dezvoltarea economică și echilibrul ecologic (conceptele de dezvoltare durabilă și de ecodezvoltare). Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică. ÎI. GEOGRAFIA ROMÂNIEI A. Geografia fizică. Evoluția paleogeografica și resursele minerale utile. 1. Relieful. Munți, podișuri, dealuri și câmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
geologie istorică 1. Stratigrafia. Datarea relativă și absolută a formațiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a formațiunilor geologice. Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
și hidro-climatice, a cercetat și caracterizat procesele de versant și a avut preocupări pentru studiile geo-hidro-morfologice. Fiind un specialist de renume și în domeniul geologiei a fost ani mulți colaborator extern cu Institutul Geologic, a evidențiat în mod deosebit aspectele paleogeografice din toate regiunile pe care le-a studiat. Este primul cercetător care caracterizează și delimitează clar subunitățile de relief de pe latura vestică a Carpaților Orientali. A elaborat și utilizat un sistem original de cartografie geomorfologică, adoptat ulterior de numeroși alți
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
Alcătuit exclusiv din calcare, cenușii și negre, dealul adăpostește peste 100 de specii de amoniți, cefalopode, conodonte și brahiopode. Fauna de cefalopode are afinități cu cea din restul domeniului alpin european, dezvoltată în aceeași faciesuri și în Himalaya, dovedind unitatea paleogeografica a întregului domeniu. Cu resturile sale de fauna devoniana, reprezintă singurul punct din România care conține fosile paleozoice. Acestea se găsesc în șisturile argiloase, transformate în filite și în calcare cenușii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de Comitatul Caraș-Severin din Regatul Ungariei, apartenență ce se încheie în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În perioada interbelică localitatea va face parte din zona administrativ-teritorială ajudețului Caraș. Evoluția paleogeografică (în timp) a reliefului o legăm de evoluția Munților Almăjului, a Munților Semenic și a Depresiunii Almăjului. Odată cu ridicarea Munților Carpați se ridică și Munții Almăjului. Acest proces are loc în cretacicul mediu și se continuă până în sarmațian. Depresiunea Almăjului
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
și ieșirile în unitate. Bazinul Anieș are stabilite trei limite:una vestica și una estica care se deprind din creasta principală a munțiilor Rodnei, iar cea de-a treia limită este cea nordică. Aceasta se desfășoară pe creasta interfluviului. Evoluția paleogeografică a bazinului hidrografic Anieș este foarte strâns legată de evoluția paleografică a masivului Rodnei și evoluția cursului superior al Someșului Mare. Acești munți ai Rodnei sunt considerați unii din cei mai reprezentativi munți din Carpații Orientali, datorită caracteristicilor lor din
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
subcarpatice situată de-a lungul rîului Prut, se caracterizează prin prezența a 3 șiruri de recife fosile ce au o direcție submeridională și care s-au format în părțile cel mai puternic afectate de procese tectonice. Formațiunile geologice și condițiile paleogeografice de formare a rocilor din raionul Nisporeni. Cele mai vechi formațiuni geologice dezvoltate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sînt prezentate printr-un complex de roci cristaline de vîrstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
conțin oseminte - rămășițe ale unei faune cu hiparioni de tip turolian care a fost studiată și descrisă în numeroase monografii editate la București (I.Simionescu et al.) și Moscova (L.Gabunia). Aceste cuiburi prezintă interes pentru corelări geologice și reconstituiri paleogeografice. Cuiburile fosilifere au statut de rezervații stiințifice protejate și se întind pe un teritoriu de 256 ha, situate în râpele din sud-estul orașului.
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
periglaciare. Orizontul său de cercetare început cu "Cîmpia Olteniei" se lărgește la întreaga Câmpie Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei bogate informații de specialitate, între care se detașează forajele, analizele sporo-polinice, reconstituirile paleogeografice, servind cu precădere practicienilor, o încercare de aplicație a concepției sistemice , multicorelative în geomorfologie. Studii variate, publicate cu deosebire în periodicele geografice ale Academiei, în cele ale Societății de Geografie, dar și în reviste de peste hotare - fără ca autorul lor să
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
de a fi sugestiv ilustrate, toate filtrate prin prisma bogatei sale experiente didactice, în amurgul vieții, în 1976, în colaborare cu Eugen Nedelcu, publică lucrarea "Principii, metode și tehnici moderne de lucru în geografie". Buna cunoaștere a geologiei, a evoluției paleogeografice a României, a reconstituirilor paleoclimatice, dublate de o vastă experiență de teren i-au îngăduit să întocmească valoroase lucrări de sinteză, de mare importanță didactică și științifică. Bibliografia completă a lucrărilor publicate de prof. Petre Coteț însumează 130 de titluri
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
Magyarbarod", în 1525 ca "Nagybarod", iar în 1692 ca "Nagy Barod". Mai târziu apare ca "Borodul Mare", aparținând de raionul Aleșd, regiunea Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice ale bazinului Panonian și este orientat VNV-ESE. În decursul evoluției paleogeografice, după faza orogenică laramică, zona muntoasă a munților Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
de subbazine separate tectonic de supraînălțarea unor blocuri bazale, dar legate printr-o pătură groasă de sedimente neogene și cuaternare. Inconstant, bazinele terțiare ale Vienei și Transilvaniei sunt considerate părți ale ansamblului panonic. Imens geosinclinal cu un fundament mai vechi, paleogeografic acesta este un situat în fostul areal al Mării Panonice (parte a domeniului Paratethys) și a fost delimitat în Neogen. Termenul „Panonic” provine de la Panonia, o provincie a Imperiului Roman. Numai partea vestică a teritoriului ungar actual (Transdanubia) este însă
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
nordul Dunării: Dierna - Tibiscum - Ulpia Traiana - Apulum - Potaissa - Napoca - Porolissum. Valea Mureșului, cu o lungime de aproximativ 715 km pe teritoriul României, prezintă pe parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar fi: structura geologică, tectonică, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr. Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele Mureșului
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
a mai lăsat urme care să fie efectiv moștenite în relieful actual decât în Dobrogea de Nord, sub forma unor resturi de pediplenă posthercinică în regiunile Măcin, Babadag și Tulcea, care apar la zi. Orogenezei hercinice îi corespund temporal: Reconstrucție paleogeografică a Terei, arătând formarea Pangeei și a catenelor muntoase de origine hercinică
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
s-au format ca urmare a coliziunii dintre supercontinentele Laurussia și Gondwana în timpul formării Pangeei. Resturi actuale ale acestui lanț montan includ Munții Apalași din America de Nord, Munții Anti-Atlas din Maroc și alte resturi de catene montane ale Orgenezei hercinice Reconstrucție paleogeografică a Terei, arătând formarea Pangeei și a catenei muntoase centrale
Munții Centrali ai Pangeei () [Corola-website/Science/333484_a_334813]
-
sud. Distanțele maxime între marginile orașului, în linie dreaptă, sunt de 10,5 km pe direcția vest-est între Siliștea și vestul localității Măldărești și de 11,1 km de la nord de satul Roșcani până la limita sudică a satului Corni. Evoluția paleogeografică reprezintă continuarea marii unități geostructurale a platformei moldo-podolice, scufundată la o adâncime de peste 1500 metri. Peste acest cristalin precambrian urmează cuvertura de sedimente necutate paleozoice, mezozoice și neozoice. Interacțiunea factorilor externi ca apa, aerul, temperatura a avut drept rezultat un
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
mai ordonat. La est de Bistrița Vâlcii, dealurile și depresiunile subcarpatice se așază într-o rețea mai puțin ordonată, în care se regăsesc cele două șiruri de dealuri și depresiuni. Geologia Subcarpaților Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluția paleogeografică a Subcarpaților Getici, din care fac parte, care se desfășoară în lungul unei unități structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a ridicat
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
volhinian-basarabian, în unele sectoare ale Dealului Mare-Hârlău. Pentru această regiune trebuie amintită și foaia nr. 6 din harta geologică a României, sc. 1:200.000, precum și foile topografice, color, ale zonei în studiu la sc. 1:50.000. II. EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ ȘI ALCĂTUIREA GEOLOGICĂ Din punct de vedere geostructural, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari aparține Platformei Moldovenești. Această platformă este o regiune rigidă, consolidată încă din proterozoic, cu un fundament cristalin cutat și faliat, ce suportă o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
2004; -Medalia "Crucea comemorativă a celui de al Doilea Război Mondial, 1941-1945", conferită prin Decretul nr.110/1995. II. LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE BARBU N. (1957), Observații fitogeografice asupra Parângului și Platformei Luncanilor. Probl.de geogr., t.V. BARBU N. (1965), Interpretarea paleogeografică a profilului de la Malul Galben-Mitoc (Valea Prutului), An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza", Iași, s.II, t.XI. BARBU N. (1966), Proiecte privind Harta solurilor lumii, Natura, nr.1. BARBU N. (1969), Vasile Butnaru (remember), Șt.Solului, 1. BARBU N. (1970
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
s.II.c, Geogr., 1996-1997. BARBU N. (1997), Profesorul Victor Apostoleanu in memoriam rev. "Academia Bârlădeană", nr.5, Bârlad. BARBU N. (1998), Depresiunea Vișeului scurtă prezentare geomorfologică, Lucr.Sem.geogr., "D.Cantemir", nr.15-16 (1995-1996), Iași. BARBU N. (1998), Preocupări paleogeografice în activitatea profesorului Liviu Ionesi (manuscris). BARBU N. (1999), Poziția geografică și cadrul natural al podgoriilor românești, (220 p.), în vol. "Podgoriile și vinurile României", Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1999), Contribuții de geografie fiyică în opera profesorului Victor Tufescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1904-2004). Bul.Soc.de Geografie din România, t.10(80), București. BARBU N. (2004), Istoricul predării cunoștințelor despre sol la Universitatea din Iași. Volumul omagial "100 de ani de geografie" la Universitatea "Al.I.Cuza" Iași. BARBU N. (2005), Preocupări paleogeografice în activitatea profesorului Liviu Ionesi (sub tipar). BARBU N. (2006) , "Profesorul Ioan Hârjoabă la 75 de ani", A.Șt.Univ.Iași. BARBU N. (2006), "Prof.dr.Vasile Băican aniversare"(manuscris). BARBU N. (2006), "Prof.dr. Victor Sficlea in memoriam" (manuscris). BARBU N. (2007
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ultimilor 15 milioane de ani și are grosimi impresionante. De la o grosime medie de 2160m se poate ajunge până la grosimi record de 4700m. Volumul total al gheții este estimat la peste 30 milioane km3. IV.3.2. REPERE ÎN EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ A ANTARCTICII Timp de peste 170 milioane ani, Antarctica a făcut parte din vastul continent Gondwana, actualul teritoriu definitivându-se acum cca. 25 milioane ani. În cambrian, Antarctica de Vest era situată parțial în emisfera nordică (în această perioadă formându-se
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ale vegetației și solurilor zonei Târgu Frumos; - Planșe, fotografii. Conținuturile învățării Capitolul I. Introducere în studiul opționalului. Capitolul II.Cadrul natural al orașului Târgu Frumos și al județului Iași și favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia Ăevoluția paleogeografică, litologia, resursele subsolice); 3. Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]