117 matches
-
există. Istoria și cercetarea literară sînt concepute mult mai lax. Erudiția a devenit o rara avis. Disciplinele facultative merg în altă direcție, considerată mai modernă, decît acelea de aplicație propriu-zis filologică. Poți încheia Literele actuale fără să fi auzit de paleografie chirilică, fără să fi urmat un curs de tehnica cercetării sau fără să ai idee de istoriografia literară. Cu o brumă de limbi clasice și de cultură umanistă. A doua cauză ține de ofertele de după absolvire. Deloc tentante sînt tocmai
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
Poetologii. Mondiale și autohtone. Să nu se facă de rușine în fața erudiției lui a învățat chiar și tâmpenii. Ea a studiat sentimentalismul romantic, impresionismul, neoromantismul, neosimbolismul, primitivismul contemporan, neobarbarismul, zenitismul, dadaismul, suprarealismul, etnologia, folclorismul și curentele mitico- religioase. Transcendențele lirice. Paleografia. A plâns o Dunăre de la izvoare la vărsare. Și a început-o pe a doua. A curățat aerul din jurul său. A pus sub control anomaliile timpului. Murea de dorul lui. Ca niciun alt muritor. Și aștepta.
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]
-
drept că mâna care scrie capitolul secund aparține unui autoproclamat Narator Omniscient Anonim (prescurtat jucăuș NOA), însă umorul alert amortizează la timp fiecare asemenea eventual șoc. Tânărul asistent universitar Tristan Paul e torturat de eternele seminare de istoria limbii literare, paleografie slavă, decriptări chirilice și alte minunății din zona lingvisticii. Le ține aproape cu teamă, în doze mai degrabă homeopatice și - o recunoaște neprovocat - se răsfață în propria incompetență. Nu puține sunt gagurile ce rezultă de aici. Începând cu procesul în
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
STM-ECE 01188-1976. Violoncel: Cătălin Ilea. DISTINCȚII: FORMAȚIA: violoncel solo/ viola solo PRIMA AUDIȚIE: Cenaclul UCMR 6 oct. 1966. Wilhelm Berger (violă)<footnote Cf. Vasile Tomescu, opera citată. footnote>. ISTORIC: OBSERVAȚII: P I : tema este regăsibilă în I. D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală, 1967, p. 73. P a II-a, idem, nr. 353. P. a III-a, Studii de paleografie muzicală, vol. II. 47. TITLUL LUCRĂRII: Patru cântece pe versuri de Radu Gyr (Radu Demetrescu) Bate vântul vinerea La poartă la Ștefan
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Wilhelm Berger (violă)<footnote Cf. Vasile Tomescu, opera citată. footnote>. ISTORIC: OBSERVAȚII: P I : tema este regăsibilă în I. D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală, 1967, p. 73. P a II-a, idem, nr. 353. P. a III-a, Studii de paleografie muzicală, vol. II. 47. TITLUL LUCRĂRII: Patru cântece pe versuri de Radu Gyr (Radu Demetrescu) Bate vântul vinerea La poartă la Ștefan Vodă Doi voinici trec peste Jii De trei ori potcovii calul DURATA APROXIMATIVĂ: 10 minute ANUL TERMINĂRII: 1940
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
pierderea marelui său muzician și prieten Ionel Perlea. Călătorind prin marginații, observăm că prima apropiere explicită de lumea orientului este lumească și aparține anilor tinereții: Variațiunile pe o temă de Anton Pann. Drumul a condus mai departe la cercetarea problematicii paleografiei bizantine și a izvorât sub o înfățișare complexă, aproape trei decenii mai târziu, în proiectul ciclului, “Bizanț după Bizant”, ca ecou al viziunii inspiratoare venind de la Nicolae Iorga. Pe linia acestui proiect se situează sonatele În marea trecere (vioară solo
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
chiar cu pericolul de a o păți ca de la Tocilescu, și m-am gândit mult la modul de a te face solid, solid mai pe sus de toate. Ar fi foarte bine să urmezi cu asiduitate și la cursul de paleografie, necesar unui lingvist, ca și unui filolog, ca și unui istoric."; "V-am scris Dv. această scrisoare, fiindcă Dv. sunteți omul competent în specialitatea pentru care m-ați trimes și pentru că dacă n-aveam încrederea Dv. nu aș fi fost
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
dar și americană), cu un stagiu la Institutul Internațional de Bibliografie din Bruxelles (unde la cunoscut pe Paul Otlet), cu perfecționări în Italia sau la Berlin, doctor docent în bibliologie. El a fost profesor la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București - unde a susținut Cursul de bibliologie structurat în patru secțiuni (viața cărții, biblioteconomie, bibliografie, organizarea informației științifice) -, a organizat Biblioteca Facultății de Litere și Filosofie din București. A pus în practică termenul de bibliologie, fiind autorul primului volum
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
o modalitate rațională de transliterare din chirilică, ce ține cont de achizițiile istoriei limbii române literare, pentru a furniza un text apropiat de ce va fi fost textul original, totuși accesibil și cititorului contemporan, care nu e neapărat un specialist în paleografie. Mi se pare un câștig și ideea de a „lega" studiul monografic de ediția de text printr-un repertoriu iconografic, ce parcurge, în imagini iscusit alese, traseul demonstrației din carte. Viața Sfintei Maria Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise și
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
că, deși pământurile aparțin prin zestre celei din urmă, pisania pare a o avantaja pe cea dintâi. Un act, așadar, de rapt simbolic căruia Andreea Răsuceanu încearcă să-i găsească un resort plauzibil. Instrumentarul folosit pentru aceasta nu ocolește nici paleografia, nici reglementările testamentare, nici istoriile orale, nici, atunci când e cazul, problematica istoriei mentalităților. Paginile despre statutul incert al văduvelor de pildă sunt remarcabile. Cum asupra morții lui Mantu nu avem nici o informație (în afara celei, rezultate prin calcul, că s-a
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
mixt cu o doamnă franceză, ne-am întrebat ce limbă vor vorbi copiii. Am un băiat și o fată și băiatul vorbește nu bine, ci foarte bine limba română. Soția a învățat limba română la universitate și, fiind specialistă în paleografie, i-a fost ușor să treacă de la limba latină la română. A făcut asta și ca să se înțeleagă cu socrii din Israel unde știm că este o mare dorință a israelienilor originari din România de a păstra limba română și
Să nu uităm! -un interviu cu acad. Carol Iancu [Corola-blog/BlogPost/92432_a_93724]
-
de cercetare, în volumul din 2001 pomenit, Sorin Ullea vorbește despre metoda sa de cercetare a lumii medievale și insistă asupra interdependenței disciplinelor pe care trebuie să le cunoască un „medievist complet”: istoria politică, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literară, paleografia, pentru a putea ajunge la o viziune corectă de ansamblu a evului mediu. Numai după studierea „analitică a componentelor” acelei lumi cercetătorul poate ajunge apoi la o privire de ansamblu, la „analize de sinteză” fără teama de a comite - fără
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
acest volum va stârni aprige dispute între aceștia. Deși, în volum, autorul afirmă că dacii au cunoscut scrisul și prezintă dovezi în acest sens, precum documentul „Rohonczi Codex” scris în limba dacilor (?!), descifrat de eminenta lingvistă specializată în arheologie și paleografie, Viorica Enăchiuc (pag. 630). De asemenea, la pag.637, face recenzia cărții lui Adrian Bucurescu „Tainele tăblițelor de la Sinaia”, cu exemplificări din „traducerea” acestor tăblițe. Deci, s-a dovedit că dacii cunoșteau scrisul, că li s-a descifrat alfabetul, că
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
de cercetare, în volumul din 2001 pomenit, Sorin Ullea vorbește despre metoda sa de cercetare a lumii medievale și insistă asupra interdependenței disciplinelor pe care trebuie să le cunoască un „medievist complet”: istoria politică, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literară, paleografia, pentru a putea ajunge la o viziune corectă de ansamblu a evului mediu. Numai după studierea „analitică a componentelor” acelei lumi cercetătorul poate ajunge apoi la o privire de ansamblu, la „analize de sinteză” fără teama de a comite - fără
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
prin mai multe lucrări documentate cu o bibliografie impresionantă. Cercetările sale s-au axat cu predilecție asupra monahismului, a vieții mănăstirești, a mănăstirilor renumite din Țara Românească, adevărate focare de spiritualitate și cultură românească. Arhimandritul Veniamin Micle - recunoscut specialist în paleografie - a cercetat, de-a lungul anilor, nenumărate documente originale de la Academia Română și din alte arhive, pe temeiul cărora și-a redactat o parte din lucrări. O altă preocupare majoră a Arhimandritului Veniamin Micle privește cercetarea tezaurelor de cultură rezultate din
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
o editură clasificată CNCS (lista A sau B)/ 40/n I6 Ediție critică la o operă fundamentală, cu n editori, la o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I7 Ediție critică de documente (realizată prin recurgere la epigrafie sau paleografie) 40 (pentru fiecare editor) I8 Studii în reviste incluse în cel puțin una dintre bazele de date recunoscute de comisie sau clasificate CNCS (categoriile A sau B), ori publicate în volume colective la edituri clasificate CNCS, categoriile A sau B.
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294783]
-
o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I6 Ediție critică la o operă fundamentală, cu n editori, la o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I7 Ediție critică de documente (realizată prin recurgere la epigrafie sau paleografie) 40 (pentru fiecare editor) I8 Studii în reviste incluse în cel puțin una dintre bazele de date recunoscute de comisie sau clasificate CNCS (categoriile A sau B), ori publicate în volume colective la edituri clasificate CNCS, categoriile A sau B.
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294784]
-
o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I6 Ediție critică la o operă fundamentală, cu n editori, la o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I7 Ediție critică de documente (realizată prin recurgere la epigrafie sau paleografie) 40 (pentru fiecare editor) I8 Studii în reviste incluse în cel puțin una dintre bazele de date recunoscute de comisie sau clasificate CNCS (categoriile A sau B), ori publicate în volume colective la edituri clasificate CNCS, categoriile A sau B.
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]
-
membru supleant al CC al PCR. El a urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1934-1938) cu mențiunea „Magna Cum Laude”, apoi a studiat la Academia di Romă din Romă (1939-1942). A fost Laureat al Școlii de paleografie, diplomatică și arhivistica de la Vatican (1940-1942), iar Doctoratul în istorie și filosofie l-a obținut în 1942. A deținut funcții importante: Profesor universitar (1960), decan și rector (1968-1976) al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, director al Institutului de Istorie din Cluj
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
vârstnici invocați (mai puțin pe Valentin Georgescu, retras între timp la București), am avut șansa de a-i găsi în aceeași sală de lectură, de a-i cunoaște și de a profita de îndrumările sau de cunoștințele lor - în domeniul paleografiei chirilice, îndeosebi - începând din toamna anului 1962, când și unde mi-am început, la rându-mi, ucenicia la Institut. Cuprins în organigrama de atunci a instituției, ca cercetător științific stagiar în cadrul sectorului de Istorie modernă, colectiv care tocmai încheiase documentarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fratele scriitoarei Smara (Smaranda Gheorghiu). Urmează școala primară și liceul la Târgoviște, iar din 1932, cursurile de istorie din cadrul Facultății de Litere și Filosofie din București, obținând licența în 1937. În anul precedent absolvise cursurile Înaltei Școli de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului din București, prezentând ca lucrare de diplomă un repertoriu al documentelor Țării Românești, tipărit la scurtă vreme sub auspiciile așezământului lui N. Iorga de la Vălenii de Munte. A semnat primele lucrări publicate cu numele Marta Andronescu. Din
ANINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285376_a_286705]
-
G. Zâne; redactor: C. I. Andreescu; secretar de redacție: Sanda Diaconescu. Revista, editata de Fundația culturală „M. Kogălniceanu”, își propune să publice articole și studii referitoare la activitatea lui M. Kogălniceanu și a scriitorilor din generația „Daciei literare”. Rubrici: „Articole”, „Paleografie și diplomatică”, „Studii bibliografice”, „Discuții”, „Note”, „Recenzii”. Semnează articole și studii N. Cartojan (M. Kogălniceanu, Arhiva românească), Emil Vârtosu (Despre „Tragodia” vornicului Alecu Beldiman), G. Zâne (O scrisoare a lui N. Bălcescu), Artur Gorovei (Amintiri despre M. Kogălniceanu), Dan Simonescu
ARHIVA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285443_a_286772]
-
în biserica românilor, București, 1904; Momente culturale, pref. Ilarie Chendi, București, 1904; Catalogul manuscriptelor românești (în colaborare cu Remus Caracaș și G. Nicolaiasa), I-II, București, 1907-1913, III, Craiova, 1931; Începătorii Academiei Române la 1866 și 1867, București, 1922; Album de paleografie românească (Scrierea chirilică) (în colaborare cu N. Cartojan), București, 1926. Ediții: Antim Ivireanul, Predice făcute pe la praznice mari, București, 1886; Dosoftei, Psaltirea în versuri, introd. edit., București, 1889; Vasile Alecsandri, Opere complete. Poezii, I-II, pref. edit., București, 1896; Coresi
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
lui Ion Ciorănescu, învățători, și frate cu scriitorii George Ciorănescu și Ioan I. Ciorănescu. A absolvit Liceul „Spiru Haret” din București și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, fiind și diplomat al Școlii Superioare de Arhivistică și Paleografie. Și-a luat doctoratul în litere, la Sorbona, în 1938, cu teza L’ Arioste en France. În 1934, devenea membru al Școlii Române din Franța. Între 1937 și 1940, a susținut lectoratul de limba română din Lyon, iar în 1940
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
lucrează că funcționar în cadrul Ministerului de Externe și la Domenii. În 1902 este angajat la Bibliotecă Academiei Române pe postul de „scriitor” (bibliotecar începător) și va avansa până la funcția de director. Este primul profesor de bibliologie la Școala de Arhivistica și Paleografie (1925-1926), întocmind și un curs de biblioteconomie, rămas în manuscris. Desfășoară o activitate intensă, laborioasa, în scopul organizării și sistematizării bibliografice în instituțiile de carte românești. Introduce catalogul de materii al Universității din Halle, îl adaptează „la trebuințele noastre speciale
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]