114 matches
-
de cercetare, în volumul din 2001 pomenit, Sorin Ullea vorbește despre metoda sa de cercetare a lumii medievale și insistă asupra interdependenței disciplinelor pe care trebuie să le cunoască un „medievist complet”: istoria politică, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literară, paleografia, pentru a putea ajunge la o viziune corectă de ansamblu a evului mediu. Numai după studierea „analitică a componentelor” acelei lumi cercetătorul poate ajunge apoi la o privire de ansamblu, la „analize de sinteză” fără teama de a comite - fără
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
prin mai multe lucrări documentate cu o bibliografie impresionantă. Cercetările sale s-au axat cu predilecție asupra monahismului, a vieții mănăstirești, a mănăstirilor renumite din Țara Românească, adevărate focare de spiritualitate și cultură românească. Arhimandritul Veniamin Micle - recunoscut specialist în paleografie - a cercetat, de-a lungul anilor, nenumărate documente originale de la Academia Română și din alte arhive, pe temeiul cărora și-a redactat o parte din lucrări. O altă preocupare majoră a Arhimandritului Veniamin Micle privește cercetarea tezaurelor de cultură rezultate din
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
acest volum va stârni aprige dispute între aceștia. Deși, în volum, autorul afirmă că dacii au cunoscut scrisul și prezintă dovezi în acest sens, precum documentul „Rohonczi Codex” scris în limba dacilor (?!), descifrat de eminenta lingvistă specializată în arheologie și paleografie, Viorica Enăchiuc (pag. 630). De asemenea, la pag.637, face recenzia cărții lui Adrian Bucurescu „Tainele tăblițelor de la Sinaia”, cu exemplificări din „traducerea” acestor tăblițe. Deci, s-a dovedit că dacii cunoșteau scrisul, că li s-a descifrat alfabetul, că
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
mixt cu o doamnă franceză, ne-am întrebat ce limbă vor vorbi copiii. Am un băiat și o fată și băiatul vorbește nu bine, ci foarte bine limba română. Soția a învățat limba română la universitate și, fiind specialistă în paleografie, i-a fost ușor să treacă de la limba latină la română. A făcut asta și ca să se înțeleagă cu socrii din Israel unde știm că este o mare dorință a israelienilor originari din România de a păstra limba română și
Să nu uităm! -un interviu cu acad. Carol Iancu by http://uzp.org.ro/sa-nu-uitam-un-interviu-cu-acad-carol-iancu/ [Corola-blog/BlogPost/92432_a_93724]
-
membru supleant al CC al PCR. El a urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1934-1938) cu mențiunea „Magna Cum Laude”, apoi a studiat la Academia di Romă din Romă (1939-1942). A fost Laureat al Școlii de paleografie, diplomatică și arhivistica de la Vatican (1940-1942), iar Doctoratul în istorie și filosofie l-a obținut în 1942. A deținut funcții importante: Profesor universitar (1960), decan și rector (1968-1976) al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, director al Institutului de Istorie din Cluj
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
de Bernard de Montfaucon, Paris, 1719-1724, 10 volume și 5 suplimente, cuprind 1387 de gravuri de epocă. Preț de pornire: € 8.000. Bernard de Montfaucon (1655 - 1741) a fost un călugăr benedictin, un mare erudit și filozof, fondator al disciplinei paleografiei, considerat de asemenea ca fiind și unul din pionierii arheologiei moderne. Lucrarea de față, "Antichitatea explicată și ilustrată", publicată în 15 volume între 1719 și 1724, rămâne o lucrare de referință pentru arheologii moderni și iluminiști ai secolelor XVIII-XIX. Pentru
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]
-
de cercetare, în volumul din 2001 pomenit, Sorin Ullea vorbește despre metoda sa de cercetare a lumii medievale și insistă asupra interdependenței disciplinelor pe care trebuie să le cunoască un „medievist complet”: istoria politică, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literară, paleografia, pentru a putea ajunge la o viziune corectă de ansamblu a evului mediu. Numai după studierea „analitică a componentelor” acelei lumi cercetătorul poate ajunge apoi la o privire de ansamblu, la „analize de sinteză” fără teama de a comite - fără
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Paleografia (din limba greacă παλαιοσ palaios = "vechi" și γραφειν grafein = "a scrie") este știința care se ocupă cu studierea manuscriselor vechi, indiferent de limba folosită (limba greacă veche, limba latină clasică sau medievală, etc.) cu datarea și stabilirea autenticității acestora. Ca
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
limba greacă παλαιοσ palaios = "vechi" și γραφειν grafein = "a scrie") este știința care se ocupă cu studierea manuscriselor vechi, indiferent de limba folosită (limba greacă veche, limba latină clasică sau medievală, etc.) cu datarea și stabilirea autenticității acestora. Ca știință, paleografia își datorează existența necinstei călugărilor și teologilor, căci ea a apărut din necesitatea de a verifica autenticitatea documentelor și manuscriselor citate în controversele bisericești, în ultima parte a secolului al XVII-lea. Creditul pentru înființarea disciplinei le revine benedictinilor francezi
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
de St Maur, și în special celor 2 erudiți, anume Jean Mabillon, a cărui lucrare De Re Diplomatica, pune în 1681 pe teren solid studiul documentelor și al caracterelor latine vechi, și Bernard de Montfaucon, care a publicat în 1708 Paleografia Graeca. Creatorul paleografiei este considerat a fi Bernard de Montfaucon (1655-1741). În lucrarea sa, devenită celebră, "Paleografia graeca", tipărită în 1708, el publica și un repertoriu al bibliotecilor contemporane lui care dețineau manuscrise grecești, indicând numărul și proveniența lor. Paleografia
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
și în special celor 2 erudiți, anume Jean Mabillon, a cărui lucrare De Re Diplomatica, pune în 1681 pe teren solid studiul documentelor și al caracterelor latine vechi, și Bernard de Montfaucon, care a publicat în 1708 Paleografia Graeca. Creatorul paleografiei este considerat a fi Bernard de Montfaucon (1655-1741). În lucrarea sa, devenită celebră, "Paleografia graeca", tipărită în 1708, el publica și un repertoriu al bibliotecilor contemporane lui care dețineau manuscrise grecești, indicând numărul și proveniența lor. Paleografia are o parte
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
Diplomatica, pune în 1681 pe teren solid studiul documentelor și al caracterelor latine vechi, și Bernard de Montfaucon, care a publicat în 1708 Paleografia Graeca. Creatorul paleografiei este considerat a fi Bernard de Montfaucon (1655-1741). În lucrarea sa, devenită celebră, "Paleografia graeca", tipărită în 1708, el publica și un repertoriu al bibliotecilor contemporane lui care dețineau manuscrise grecești, indicând numărul și proveniența lor. Paleografia are o parte teoretică, legată de istoria scrisului, tipurile de scriere, materiale de scris, suporturi pentru scris
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
Paleografia Graeca. Creatorul paleografiei este considerat a fi Bernard de Montfaucon (1655-1741). În lucrarea sa, devenită celebră, "Paleografia graeca", tipărită în 1708, el publica și un repertoriu al bibliotecilor contemporane lui care dețineau manuscrise grecești, indicând numărul și proveniența lor. Paleografia are o parte teoretică, legată de istoria scrisului, tipurile de scriere, materiale de scris, suporturi pentru scris etc. și o parte practică, referitoare la tehnica, respectiv tehnicile, descifrării scrisului. Paleografia studiază cărțile manuscrise, fie în formă de sul, fie codice
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
lui care dețineau manuscrise grecești, indicând numărul și proveniența lor. Paleografia are o parte teoretică, legată de istoria scrisului, tipurile de scriere, materiale de scris, suporturi pentru scris etc. și o parte practică, referitoare la tehnica, respectiv tehnicile, descifrării scrisului. Paleografia studiază cărțile manuscrise, fie în formă de sul, fie codice, care au fost scrise cu stilul, condeiul și pana pe table de lemn cerat, pe papirus, pe pergament sau pe hârtie. Ca rezultat, paleografia furnizează informații privind materialele pe care
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
la tehnica, respectiv tehnicile, descifrării scrisului. Paleografia studiază cărțile manuscrise, fie în formă de sul, fie codice, care au fost scrise cu stilul, condeiul și pana pe table de lemn cerat, pe papirus, pe pergament sau pe hârtie. Ca rezultat, paleografia furnizează informații privind materialele pe care s-au scris în timp izvoarele paleografice, instrumentele de scris, precum și evoluția grafemelor (a literelor), oferind și date pe baza cărora se pot identifica originalele și copiile și, în unele cazuri, se pot sesiza
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
informații privind materialele pe care s-au scris în timp izvoarele paleografice, instrumentele de scris, precum și evoluția grafemelor (a literelor), oferind și date pe baza cărora se pot identifica originalele și copiile și, în unele cazuri, se pot sesiza falsurile. Paleografia, ca disciplină prealabilă a filologiei, se confruntă cu două categorii de dificultăți: Pe baza acestor cunoștințe, paleograful transcrie textul, adică realizează o versiune modernă, în care înlocuiește abrevierile cu cuvintele integrale.
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
cercetare: în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea centrul atenției se îndrepta spre rădăcinile germanice ale Angliei, mai târziu au fost scose în evidență calitățile literare ale lucrărilor, iar mai recent, accentul este pus pe paleografie. Cercetătorii discută teme ca datare, proveniență, autor și legătura dintre literatura anglo-saxonă și celelalte literaturi din Europa Evului Mediu. Un mare număr de manuscrise anglo-saxone sunt din secolul al VII-lea, dar majoritatea sunt din ultimii 300 de ani, din
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
Facultății de Istorie și Filosofie, iar în perioada 1967-1973, și pe cea de șef al Catedrei de Istorie a României. Ca profesor, a onorat disciplinele "Istoria medievală a românilor", "Istoria Bizanțului", "Introducere în istorie și științele auxiliare" și "Limba și paleografia slavonă". Concomitent cu activitatea didactică, Constantin Cihodaru a îndeplinit și funcția de șef al Sectorului de istorie medie din cadrul Institutului de istorie și arheologie „A.D. Xenopol” din Iași (1952-1973). Paralel cu munca la catedră, Constantin Cihodaru s-a dovedit a
Constantin Cihodaru () [Corola-website/Science/317703_a_319032]
-
aripa dreaptă a satului, sfârșindu-și zidurile înconjurătoare - ca de cetate - spre centru. La răscrucea aleilor veghează statui și inscripții lapidare romane romane, dăltuite în primele decenii după cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza, după cât mă lămurește un studiu german de paleografie. Printre liniile de brazi, stă legat în cercuri și cu rănile cimentate, unul din cei 100 de acați, aduși din America sub Maria Thereza (1740-1780).”" ""Castelul își ridică zidurile cu linie gotică îndulcită, cu vârful de săgeată ascuțită, în fața parcului
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
la Universitatea din București (la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatea de Limba și Literatura Română - acum, Facultatea de Litere - și la Facultatea de Istorie) cursuri fundamentale de slavistică: Slavă veche și slavonă românească, Gramatică comparată a limbilor slave, Paleografie româno-slavă, Istoria slavisticii românești, Raporturi culturale și lingvistice bizantino-slavo-române, Cultură și literatură română veche, precum și cursuri opționale în cadrul masteratului de Filologie slavă. M. s-a distins, de asemenea, printr-o îndelungată și competentă activitate organizatorică și de conducere. A îndeplinit
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București în 1933, unde audiază cursurile lui Nicolae Cartojan, Ovid Densușianu, Charles Drouhet, Ramiro Ortiz și Nicolae Iorga. În același an obține diploma de absolvent al Școlii Superioare de Arhivistică și Paleografie din cadrul Arhivelor Statului. În perioada 1934 - 1938 își pregătește teza de doctorat ca elev al Școlii Române din Franța de la Fontenay-aux-Roses, după ce solicitase fără succes o bursă la Școala Română din Roma. Audiază cursurile de literatură comparată ținute de Ferdinand
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
documentului se pot face restaurările și se pot descoperi textele ascunse, ilizibile sau șterse intenționat. Având în vedere obiectul de studiu care coincide cu al mai multor domenii ale științelor auxiliare istoriei, codicologia s-a desprins că știința autonomă de paleografie abia în secolul al XX-lea prin lucrarea paleografului francez Alphonse Dain "Leș Manuscrits" care dedică un capitol important acestei științe, dându-i de altfel și denumirea. Istoricul și profesorul Charles Samaran, tot în anii '40, o prezintă în cursurile
Codicologie () [Corola-website/Science/298813_a_300142]
-
care dedică un capitol important acestei științe, dându-i de altfel și denumirea. Istoricul și profesorul Charles Samaran, tot în anii '40, o prezintă în cursurile sale că pe o știință independența cu metode și obiect distinct de cel al paleografiei definitivând ceea ce începuse A. Dain. Prima revista științifică dedicată codicologiei este bienalul internațional de codicologie "Scriptorium" apărut începând cu 1946, întâi la Bruxelles, apoi la Anvers și Gând. În anii '50 nouă știință ia amploare la nivel internațional prin multitudinea
Codicologie () [Corola-website/Science/298813_a_300142]
-
să frecventeze inițial cursurile anului I de la facultatea de litere și filozofie unde era prioritară studierea istoriei și literaturii maghiare. Studiul istoriei în special era susținut de inițierea în științele auxiliare ale istoriei, cum sunt arheologia, numismatica, diplomatica, heraldica, precum și paleografia și cronologia, adică tocmai acelea de care urma să se slujească ca viitor editor de documente. Această împrejurare explică și în cazul lui Ioan Mihalyi, ca și în cazul altor istorici ardeleni din a doua jumătate a veacului trecut, în
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
Cotiglet, prin modul în care și-a conceput cărțile, prin ""ținuta lor elevată"" dovedește a fi un om cu aleasă știință de carte. Stilul acestui copist se distinge prin originalitate, cu un scris îngrijit și uniform, caz rar întânit în cadrul paleografiei chirilice românești. A încercat să facă mai accesibilă scrierea, prin simplificarea unor litere, astfel încât să fie cât mai accesibilă. Concepția sa despre carte, mentalitatea sa culturală reiese din rolul acordat scrierii cărții, ornamentației acordându-i un rol secundar. Textele copiate
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]