305 matches
-
se întinde pe parcursul a mai multor milenii, de la primele dovezi ale civilizației pe aceste locuri (paleolitic) până astăzi. Către 1200 oștile maghiare au ajuns pe linia Oltului, încercând, fără succes deocamdată, să exercite influențe și pe malul stâng al acestuia. Această zonă a Transilvaniei era deseori pustiită de invazii din afara arcului carpatic, ceea ce a impus găsirea
Istoria Țării Bârsei () [Corola-website/Science/304812_a_306141]
-
materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă se include zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu, punct neprecizat. M. J. Ackner, menționa în 1852, fără a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
spațiul a 20 de săli, pe o suprafață totală de 1470 mp. În afară de expoziția permanentă de la Palatul Culturii, Muzeul de Istorie a Moldovei administrează, de asemenea, următoarele obiective muzeale: Expoziția de bază prezintă piese de istorie și arheologie din epoca paleolitică (unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlău), neolitică (ceramică, unelte, figurine antropomorfe și zoomorfe din culturile Criș, Stoicani-Aldeni, Cucuteni), epoca bronzului (ceramică, unelte din culturile Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
început și formarea teraselor care s-au format din depunerile de nisip și prundiș cu grosimea de 3-8 m. Acestea sunt acoperite de lemuri leosoidecu intercalări de soluri fosile castanii. Mai tîrziu pe terasele pleistocenului mediu au fost descoprite stațiuni paleolitice ale omului primitiv în care au fost găsite unelte ale culturii așel tîrzii și ale celei musteriene. În perioada cuaternară teritoriul raionului a continuat să se dezvolte în condiții continentale, fiind supus mișcărilor tectonice de ridicare. Ultimele au contribuit la
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
intenționate de arhaicul Homo sapiens chiar și acum 300.000 de ani ca o dovadă a unor idei religioase. Alte evidențe de idei religioase includ vestigii simbolice din mijlocul Epocii de Piatră din siturile arheologice din Africa. Totuși, interpretarea vestigiilor paleolitice timpurii, cu privire la modul în care acestea se relaționează la ideiile religioase, rămâne controversată. Dovezi arheologice din perioade mai recente, sunt mai puțin controversate. O serie de vestigii din Paleoliticul superior (50,000-13,000) sunt în general interpretate de oamenii de
Istoria religiilor () [Corola-website/Science/320628_a_321957]
-
a sec. II î.e.n. toate aceste formațiuni gentilice și tribale constituiau patru uniuni puternice, fiecare emițând (încă din secolul anterior) monedă proprie. Nu se poate cunoaște data la care aceste ramuri tracice au ocupat ținuturile carpato-dunărene, locuite încă din epoca paleolitică; cert este însă că cei dintâi autori antici care îi menționează îi consideră autohtoni, deci instalați aici din timpul primelor migrații indo-europene, tracice. Geto-dacii s-au desprins din masa triburilor trace, începând să-și contureze un profil de civilizație distinctă
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
în urmă, sau chiar mai devreme, omul primitiv a ajuns în Australia trecând prin Noua Guinee. Primii hominizi au ajuns, probabil, în cele două Americi cu doar circa 11.500 de ani în urmă, prin Siberia și Alaska. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
prin pasul Vâlcan în Transilvania, sau, trecând prin Slatina, urmau drumul pe Valea Oltului până la Sibiu. Indiferent de una sau alta din ipoteze privind istoria orașului Calafat, cert este că așezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice și neolitice, în epoca fierului și pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul egeeano-carpatic. B. P. Hașdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hașdeu, a susținut
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
fost descoperite unelte primitive, precum bolovani ciopliți din silex, răzuitoare, așchii, străpungătoare, atestând culturi arheologice. Numai la Ricipeni au fost identificate 16 niveluri de locuire. Toporul din piatră cu două fețe este considerat una dintre uneltele cele mai reprezentative ale Paleoliticului inferior românesc. Pe râul Prut sunt găsite numeroase unelte din silex. La Mitoc și la Ciutulești, pe malul râului Răuț, au fost descoperite primele vetre de foc.În peștera Climente II-Dubova a fost găsit un sanctuar în care era depus
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
a fost extrem de afectată psihic, revenindu-și foarte greu și trăind dintr-o pensie mizeră de fost deținut politic. În 2006 a publicat la editura Vremea, "PERSECUȚIA", o carte despre mișcarea studențească anti-comunistă, București, Iași (1956-1958) NUME DE COD "FRĂȚIA PALEOLITICĂ". După mulți ani de tăcere, unul dintre studenții condamnați, Florin Constantin Pavlovici a publicat un volum "Tortura pe înțelesul tuturor" în care relatează experiența sa personală din acea perioadă. În același timp mediile studențești au fost puse sub o strictă
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
în paleolitic și neolitic după publicarea de către John Lubbock a lucrării sale "Prehistoric Times". Alte subdiviziuni au fost adăugate spre a împărți fiecare epoca în trei perioade: timpuriu, mijlociu și târziu. Mai exista de asemenea mezolitic sau epipaleolitic între epoca paleolitica și cea neolitica în anumite regiuni, perioade intrate în literatura de specialitate începând cu 1930. În unele regiuni descoperirile arheologice au făcut necesară introducerea unor alți termeni că epoca cuprului sau calcolitic între neolitic și epoca bronzului. Termenul megalitic nu
Sistemul celor trei epoci () [Corola-website/Science/303718_a_305047]
-
toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă includem zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu, punct neprecizat. M. J. Ackner, menționa în [[1852]], fără a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Dorothy Annie Elizabeth Garrod () a fost arheoloagă și cercetătoare britanică a preistoriei. A studiat epoca paleolitică , culturile paleoliticului timpuriu in Europa și ale mezoliticului în Palestina. A fost a doua femeie, după Johanna Mestorf (1828-1909) care s-a dedicat studiului vieții omului primitiv și a fost cea dintâi femeie numită profesor la Universitatea Cambridge(1939). Ea
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
în care a trecut cu precizie în revistă, după ce le-a examinat la fața locului, toate excavațiile și descoperirile arheologice legate de paleoliticul superior din Marea Britanie. Între altele, în această lucrare ea a descris cea ce ea a numit industria paleolitică Cresweliană. Cu această carte ea a obținut la Oxford titlul de bacalaureat în științe. La îndemnul lui Henri Breuil, între anii 1925-1927 ea a întreprins o expediție de cercetări într-o fisură din stânca numită Turnul diavolului din Gibraltar, descoperind
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
urme preistorice ce merita văzute. Acestea sunt rămășițele umande de la așezarea omenească din Asturias ce datează din epoca pietrei. Cele mai cunoscute sunt peșteră Tito Bustillo aflată lângă Ribadesella, El Pindal, El Buxu, si Candamo, toate fiin exemple ale arte paleolitice și ale artei atnice din cadrul așezărilor celtice omenești de aici. Asturias este un loc plin de valori culturale ce așteaptă să fie descoperite de către turiștii ce vin aici în vizită. Aici se găsește o interesantă muzică populară, ce include cimpoiul
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
turbulente. Platoul Tibetan era locuit încă de acum 21 000 de ani. Această populație a fost în mare parte înlocuită în jurul anului 1 000 î.e.n. de către de imigranți neolitici din nordul Chinei. Totuși, există o "continuitate parțială genetică între locuitorii paleolitici și populațiile contemporane tibetane". Istoria Tibetului anterioară secolului al VI-lea este puțin cunoscută și se bazează, în general, pe tradiții orale și de multe ori se confundă cu elemente mitologice. Astfel, conform tradiției Avalokitesvara, Bodhisattva al Compasiunii, încarnat într-
Tibet () [Corola-website/Science/325473_a_326802]
-
a fi menționate de către istoricii dinastiilor chineze. Perioadele pe care arheologii le folosesc, în mod tradițional, pentru a împărți istoria Japoniei, sunt subdiviziuni arbitrare ale trecutului țării, limitele acestor perioade fiind în mod frecvent schimbate de noile descoperiri arheologice. Perioada paleolitică ("kyūsekki jidai"), numită și perioada preceramică, este caracterizată prin rămășițe materiale, în special unelte formate prin cioplirea pietrelor, datând dinainte de anul 10.000 î.Hr.. În literatura de specialitate există o mare controversă referitoare la data când această epocă începe, adică
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
oferă doar o privire de ansamblu asupra perioadei, dar recent au fost descoperite câteva rămășițe arheologice care aduc noi elemente referitoare la această perioadă. Câteva situri au păstrat unelte din os sau rămășițe animale care pot ajuta la reconstruirea peisajului paleolitic, dar cu toate acestea se cunoaște prea puțin despre modul de viață al locuitorilor arhipelagului. Situri în care stratificarea solului din perioada paleolitică să fie clară, precum cel de la Nogawa din regiunea Kantō, sunt rare, fiind totodată dificilă datarea acestor
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
perioadă. Câteva situri au păstrat unelte din os sau rămășițe animale care pot ajuta la reconstruirea peisajului paleolitic, dar cu toate acestea se cunoaște prea puțin despre modul de viață al locuitorilor arhipelagului. Situri în care stratificarea solului din perioada paleolitică să fie clară, precum cel de la Nogawa din regiunea Kantō, sunt rare, fiind totodată dificilă datarea acestor situri prin metoda carbonului. Stabilirea cronologiei culturilor are, deci, tendința să se bazeze pe analiza detaliilor și a tipologiilor artefactelor din piatră atribuite
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
mari distanțe; de exemplul roca vulcanică, obsidianul, care se găsea în prefectura Nagano a fost prelucrată de grupuri aflate la periferia Tokyo-ului de azi. Se pare că o caracteristică a acestei perioade a fost uniformitatea culturilor pe zone largi. Perioada paleolitică este, deci, caracterizată de trei elemente: scăderea nivelului mării și formarea de așezăminte pe coastele Japoniei, legătura dintre arhipelag și continent și perfecționarea uneltelor din piatră. În perioada Jōmon (cca. 8.000 î.Hr. - cca. 300 î.Hr.) principalele ocupații sunt identificate
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
începe odată cu stabilirea pe aceste meleaguri a primilor oameni în epoca paleolitică. Precizarea cu exactitate a primei atestări a localității de la confluenței râurilor Răut și Răuțel generează divergențe între istorici. Spre deosebire de celelate orașe moldovenești, Bălțiul se include în procesul urbanistic mult mai târziu. Localitatea intră în limba actelor tocmai spre finele secolului
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
ca urmare înfrângerii Imperiului Otoman din Primul Război Mondial, Siria este administrată de Liga Națiunilor sub mandat francez. Siria a devenit independentă la 15 aprilie 1946. Cele mai vechi rămășițe de civilizație umană găsite în Siria datează încă din epoca paleolitică de acum circa 800 000 de ani. La 23 august 1993 o echipă de excavare comună formată din japonezi și sirieni a descoperit fosile umane paleolitice în peștera Dederiyeh, aflată la aproximativ 400 km nord de Damasc. Oasele găsite în
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
Cele mai vechi rămășițe de civilizație umană găsite în Siria datează încă din epoca paleolitică de acum circa 800 000 de ani. La 23 august 1993 o echipă de excavare comună formată din japonezi și sirieni a descoperit fosile umane paleolitice în peștera Dederiyeh, aflată la aproximativ 400 km nord de Damasc. Oasele găsite în această peșteră aparțineau unui Neanderthal copil, cu o vârstă estimată de numai 2 ani, care a trăit în epoca paleoliticului mijlociu (cca. 200.000 și 40
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
creației, zeul „făcător”. Ordinea cosmică, organizarea lumii, destinul oamenilor depind de acesta. Conform mitologiei uralo-altaice, Tangri și ceilalți zei i-au creat pe oameni, apoi spiritele cele rele au răspândit moartea și bolile pe pământ. Într-un text din inscripțiile paleolitice de la Orkhon (sec. VII-VIII) este scris „Când sus cerul albastru, jos pământul s-au făcut, între acestea două au fost zămisliți fiii omului”. Odată cu scindarea poporului uralo-altaic a început să decadă însemnătatea zeului Tangri și au apărut câteva variante ale
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
administrative din februarie 1968, comuna Spineni are în componență 7 sate: Cele mai vechi urme de viețuire umană pe teritoriul actual al comunei au fost găsite pe Valea Vedei și constau din trei piese de piatră șlefuită, datate din perioadele Paleoliticului inferior și Musterianului. Având în vedere că aceste piese au fost găsite în stratul de aluviuni iar alte zece astfel de piese au mai fost identificate de-a lungul aceleiași văi, se poate trage concluzia că acestea au fost aduse
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]