305 matches
-
Gh. Botez a efectuat studii privind anatomia comparată a primatelor și a omului. A inițiat studii multilaterale asupra paleoliticului de pe teritoriul României, aprofundând probleme de stratigrafie, paleontologie și arheologie. Din studiile efectuate în aceste domenii el a publicat lucrarea "Date paleolitice pentru stratigrafia loessului în nordul Basarabiei", apărută în 1930 și distinsă cu premiul Academiei Române. Una dintre realizările remarcabile ale profesorului Ioan Gh. Botez a fost descoperirea, pentru prima oară pe teritoriul României, în săpăturile de la Cormani, efectuate împreună cu cercetători de la
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
fario), lipanul (Thumallus thumallus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi) și nisiparița (Sabanejeria romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus torrentium). Bordura și împrejurimile munților au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dovezi materiale ale unei locuiri in perioada "paleolitică" s-au descoperit în peșteri ca Bordul Mare și Ciclovina Uscată-urme de vetre de foc, unelte de os și cremene, fragmente de schelete de Ursus spelaeus (Urs de peșteră), Equus caballuus (Cal), Canis lupus(Lup) care atestă așezări din comuna
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
atunci nordul Moldovei. În recif s-au format peșteri de diverse dimensiuni în care s-au descoperit oase fosilizate de urși de cavernă, lei, rinoceri, mamuți, zimbri etc. În una dintre peșteri se află o așezare umană datată din era paleolitică și mezolitică. În sedimentele ei, la adâncimi de peste 5 metri, s-au găsite rămășițe pietrificate ale animalelor și instrumente de lucru din piatră. Pe recif s-au păstrat urme ale unei cetăți din neolitic, apărată de maluri abrupte și de
Cheile Butești () [Corola-website/Science/329992_a_331321]
-
Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșit de secol XIV. Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată cultura paleolitică și neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii-Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului și până în anul 100 î. Hr., în timpul
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (24 de persoane), greco-catolici (7 persoane), baptiști (30 de persoane), alta religie (4 persoane) și fără religie (40 de persoane). Valea Sucevei a fost locuită încă din epoca străveche. S-au descoperit însă unelte paleolitice pe raza comunei Straja, iar din epoca neolitica zona comunei Voitinel este circumscrisa vastului spațiu al culturii Stacervo-Criș. În perioada geto-dacică, spațiul de nord al Moldovei era locuit de tribul costobocilor, care și-au extins autoritatea în zona de nord
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
de timp (aproximativ între 1.000.000 și 10.000/8000 î. Hr.). Geologic, corespunde pleistocenului sau epocii glaciațiunilor din perioada cuaternară, când în structura geomorfologică a pământului au loc schimbări impor-tante, valabile și pentru lumea vegetală și animală. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Economia avea un caracter „prădalnic”. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în grup. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules. Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul alimentar
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
ridicarea nivelului mărilor și nevoia de adaptare la un mediu în continuă schimbare și identificarea de noi surse de hrană. Ca urmare a acestor schimbări se poate observa o creștere în folosirea uneltelor din microlit. Acestea erau provenite din uneltele paleolitice anterioare, din această cauză primind numele de Epipaleolitice. Cu toate acestea, în Europa este folosit termenul mezolitic (mijlocul epocii de piatră), deoarece uneltele (și mediul de trai) erau importate din Estul Apropiat. Acolo, uneltele microlitice făceau posibilă vânătoarea mai eficientă
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
parietală poate fi găsită pe rocile de orice fel. Se împarte în petroglife și picturi rupestre, Arta e posibil să fi avut o funcție religioasă. Picturile rupestre erau "pictate" pe pietre și erau reprezentări mai naturale decât petroglifele. În perioada paleolitică, reprezentarea de ființe umane în picturile rupestre era redusă. În general, erau reprezentate animale: nu doar animalele care erau o sursă de hrană, ci și animale ce reprezentau forța, precum rinocerii sau felinele (precum în Peștera Chauvet). Uneori, erau desenate
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
cercetări arheologice efectuate în zona de sud a Moldovei și în special, în castrul roman de la Tirighina-Bărboși, ajungând în prezent la un patrimoniu de peste 50.000 bunuri culturale, unele de importanță excepțională. Colecțiile deținute de instituție sunt diverse: arheologic (obiecte paleolitice descoperite la Pleșa, Puricani, Șipote, obiecte neolitice din cultura Criș, altarul votiv de la Șendreni, obiecte romane și medievale), numismatică, medalistică, etnografic, filatelie, artă decorativă, documente și înscrisuri din epoca modernă și contemporană, carte veche și rară, tehnică, presă și publicații
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
și declarată monument de arhitectură. Colecțiile expoziției permanente sunt dispuse cronologic, dezvăluind vizitatorilor anii de viețuire neîntreruptă pe aceste locuri, care se întind de-a lungul văii Oltului, la poalele Carpaților. Expoziția permanentă se deschide cu mărturii arheologice din epoca paleolitică, neolitică și din cea a bronzului expuse într-o realizare grafică modernă. Din perioada cuceririi romane în expoziție atrag atenția siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocnița, castrul roman Arutela - Căciulata și tezaurul de monede imperiale din argint care a fost
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
Italia” pentru o regiune mai extinsă, dar abia în timpul domniei lui Cezar August (sfârșitul secolului I e.n.) termenul s-a extins asupra întregii peninsule până la Alpi. Săpăturile arheologice efectuate în toată Italia au dezvăluit prezența omului de Neanderthal în perioada paleolitică, acum circa de ani, urmată de sosirea omului modern acum circa de ani. Vechile popoare ale Italiei preromane - cum ar fi umbrii, latinii (care aveau să stea la baza civilizației romane), volscii, samniții, celții și ligurii, care au locuit nordul
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 240 metri, în partea de centru a raionului Chelmenți. În apropiere de vatra satului a fost descoperită o așezare datând din perioada paleolitică. Au fost găsite aici oase de mamut- Localitatea Babin a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Babinii. Prima atestare documentară documentară a satului a avut loc într-un
Babin, Chelmenți () [Corola-website/Science/315889_a_317218]
-
Florești în 1956. O importanță deosebită o au investigațiile reputatului arheolog V.Marchevici, care a reușit să localizeze integral etapele unui masiv areal cultural care este cunoscut în domeniile de specialitate sub denumirea de Aiud - Cucuteni - Tripolie. Nucleul acestei culturi paleolitice duce cu sine informații uimitoare despre zorile spirituale ale umanității. În ceea ce privește actuala localitate Florești , toponimicul și prima sa atestare documentara suscita și astăzi un șir de controverse, elucidarea cărora va oferi o imagine definită apariției în timp a localității date
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
mod repetat așezări de oameni preistorici, atât Omul de Neanderthal, cât și Homo sapiens, cât și predecesori ai acestora, vreme de peste jumătate de milion de ani. Situl arheologic a devenit unul din cele mai cunoscute situri cu vestigii din epoca paleolitica. În cele patru grote cercetate vreme de oeste 80 de ani s-au găsit mărturii, dintre cele mai vechi, ale coexistentei în timp și spațiu ale Omului de Neanderthal și ale omului modern, ale înhumării morților, ale folosirii de obiecte
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
si un spectacol sunet și lumina în peștera Al Wad. În fața peșterii Tabun se poate observa o secțiune a straturilor arheologice, lăsate de Garrod în peștera, secțiune care urmărește peste jumătate de milion de ani de așezare omenească în epoca paleolitica. În peștera Gamal se află o expoziție a vietii omului preistoric în epoca paleoliticului. La intrarea în peștera Al Wad se pot remarcă urmele așezării permanente natufiene din urmă cu circa 15,000 ani, un zid de piatră și niște
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
Jidava (Poenari de Muscel), iar în evul mediu era principalul drum de legătură dintre Transilvania și orașele muntene de la Dunărea de Jos. Pe teritoriul comunei Moieciu, în satul Peștera, săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din perioada paleolitică, mai precis din paleoliticul superior. Tot în raza comunei Moieciu, în satul Drumul Carului, săpăturile arheologice efectuate cu câțiva ani în urmă de către profesorul Stelian Coșuleț, au scos la iveală urmele unui castru roman care se pare că întregea sistemul
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
și a întreprins excavații în două din peșterile de pe cursul inferior al Wadi al Amud (ebr. Nahal Amud - Părîul stâlpului): Magharet ez Zuttiye Paleontoloaga Dorothea Bate a identificat în fosilele din aceeași grotă și bogata faună care trăia în perioada paleolitică respectivă în nordul Palestinei, incluzând rinoceri, hipopotami, urși bruni arctos, gazele etc. De asemenea, împreună cu o ilustră colegă, arheoloaga Dorothy Garrod, elevă și ea a lui Garrett la Oxford, Turville-Petre a plecat în octombrie -decembrie 1928 în regiunea Suleimaniye din
Francis Turville-Petre () [Corola-website/Science/316541_a_317870]
-
dole" (sus, jos) s-au păstrat în Limba Româna doar în aceste doua toponime - Gorj și Dolj, ele rămânând însă de bază in Serbo-Croată. Descoperirile arheologice au relevat că teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonă neîntreruptă încă din era paleolitică. Cea dintâi mențiune documentară datează din 1444, sub denumirea de Județul de Baltă,așezat în Câmpia Dunării si se întindea de la Balta Blahnița, aflată azi pe teritoriul județului Mehedinți, pâna la actuala comună doljeană, Bistreț. Descoperiri de ultima oră (mai
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
Muzeul de Preistorie din Valencia, numele oficial al Muzeului de Preistorie din Valencia, este un al orașului Valencia (Spania), care expune materiale arheologice care acoperă,aria din perioada paleolitica până la a vizigoților. Ocupă din 1982 o parte din , construit în anul 1841 clădire în care se află biserică de stil bizantin în 1881. În anul 1995 a fost inaugurat restaurarea completă a clădirii, realizată de arhitectul Rafael Rivera. Casă
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]
-
si broșuri educative, monografii, etc. Expoziția permanentă începe cu o cameră dedicată începuturilor arheologice preistorice în Valencia, activitatea desfășurată de Juan Vilanova și Piera în secolul al XIX-lea și recrearea unei săpături arheologice. Urmează Sală a II-a dedicat Paleoliticului Inferior și Mijlociu (cu industria și fauna din Cova de Bolomor, Petxina, El Salt y Cova Negra) iar cameră III-a (paleoliticul superior), cu resturi de Parpalló, Malladetes, Cova de leș Cendres, Volcán del Faro și Ratlla de Bubo. Mențiune
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]
-
a fi menționate de către istoricii dinastiilor chineze. Perioadele pe care arheologii le folosesc, în mod tradițional, pentru a diviza istoria Japoniei, sunt subdiviziuni arbitrare ale trecutului țării, limitele acestor perioade fiind în mod frecvent schimbate de noile descoperiri arheologice. Perioada paleolitică (kyusekki jidai), numită de asemenea perioada preceramică, este caracterizată prin rămășițe materiale, în special unelte formate prin cioplirea pietrelor, datând dinainte de anul 10.000 î.e.n. În literatura de specialitate există o mare controversă referitoare la data când această epocă începe
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
oferă doar o privire de ansamblu asupra perioadei, dar recent au fost descoperite câteva rămășițe arheologice care aduc noi elemente referitoare la această perioadă. Câteva situri au păstrat unelte din os sau rămășițe animale care pot ajuta la reconstruirea peisajului paleolitic, dar cu toate acestea se cunoaște prea puțin despre modul de viață al locuitorilor arhipelagului. Situri în care stratificarea solului din perioada paleolitică să fie clară, precum cel de la Nogawa din regiunea Kanto, sunt rare, fiind totodată dificilă datarea acestor
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
perioadă. Câteva situri au păstrat unelte din os sau rămășițe animale care pot ajuta la reconstruirea peisajului paleolitic, dar cu toate acestea se cunoaște prea puțin despre modul de viață al locuitorilor arhipelagului. Situri în care stratificarea solului din perioada paleolitică să fie clară, precum cel de la Nogawa din regiunea Kanto, sunt rare, fiind totodată dificilă datarea acestor situri prin metoda carbonului. Stabilirea cronologiei culturilor are, deci, tendința să se bazeze pe analiza detaliilor și a tipologiilor artefactelor din piatră atribuite
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
mari distanțe; de exemplul roca vulcanică, obsidianul, care se găsea în prefectura Nagano a fost prelucrată de grupuri aflate la periferia Tokyo-ului de azi. Se pare că o caracteristică a acestei perioade a fost uniformitatea culturilor pe zone largi. Perioada paleolitică este, deci, caracterizată de trei elemente: scăderea nivelului mării și formarea de așezăminte pe coastele Japoniei, legătura dintre arhipelag și continent și perfecționarea uneltelor din piatră. În perioada Jōmon (cca. 8.000 î.e.n. - cca. 300 î.e.n.) principalele ocupații sunt identificate
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
omenească, având vechime de pește 600.000 de ani. Lucrările de construcție a seselei naționale Pitesti-Slatina-Craiova au scos la iveală bolovăni de rău ciopârtiți bifacial, neperforați, făcuți pentu a fi prinși cu mâna, devenind unelte primitive de piatră. Aceste vestigii paleolitice au fost studiate de către Nicolaescu Plopsor și Ioan Moroseanu, directorul Muzeului de Istorie din Slatina în anii 1959-1960. În anii din urmă, am înregistrat păreri că bolovanii de rău descoperiți în Valea Darjovului nu ar fi autentice vestigii paleolitice, ci
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]