21 matches
-
Mitropolitului Varlaam, Psaltirea în versuri a Mitropolitului Dosoftei, Operele Sfinților Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Grigorie de Nazianz, ale altor Sfinți Părinți ca Fericitul Augustin, Efrem Sirul, Ioan Damaschin, Paisie Velicicovschi, Nicodim Aghiorâtul, Manualul de limbă paleoslavă sau veche slavă bisericească al lui Augustin Leskien, Teologia dogmatică a Bisericii ortodoxe catolice de răsărit a protosinghelului Melchisedec (Iași-1855), Învățătura ortodoxă din religiunea creștinească a unei sânte, catolice și apostolice Biserici, pentru clasele liceale a lui Silvestru Morariu Andrievici
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
anunțat moartea lui Șerban, fratele poetului. În prima parte a anului 1875 a pus ordine în bibliotecă și a propus îmbogățirea ei cu manuscrise și cărți vechi românești. Tot în acest an a început traducerea din germană a unei gramatici paleoslave. L-a introdus pe Ion Creangă în societatea "Junimea". Rămas fără serviciu, Eminescu a primit postul de corector și redactor al părții neoficiale la ziarul local "Curierul de lași", unde numeroase rubrici redactate de el au fost publicate fără semnătură
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
vechi: "Scrieri alese" din opera lui Ioan Bogdan (1968), cele două volume de "Literatură română veche (1402-1647)" (1969), cele trei volume de "Cuvente den bătrâni" ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (1983-1984), ediția traducerii lui M. Eminescu din manualul de limba paleoslavă a lui A. Leskien (1983), "Cronica universală" a lui Mihail Moxa (1989), "„Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare" (2005). Personalitate cu vocație enciclopedică, spirit critic și polemic, M. se afirmă nu doar ca un
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
creat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se găsesc și în "Psaltirea Scheiană" și în "Codicele Voronețean"), și că abia continuatorii misionariatului lor au fost cei care au inventat în secolul al X-lea alfabetul chirilic. Slava veche ("slavona" sau "paleoslava") a devenit limba de redactare a textelor bisericești (traducere a scrierilor religioase grecești) și s-a răspândit la popoarele slave ortodoxe, ca dialect slav cult, și la români, ca limbă (străină) liturgică și de cancelarie (în administrația de stat). Despre
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
înlocuirea cu alfabetul chirilic și slavona, cu scopul de a împiedica răspândirea catolicismului în principatul Moldova. Mihail Kogălniceanu a susținut aceeași teză (în revista "Alăuta românească", 1838). Cărțile bisericești răspândite la români, începând cu secolele X-XV, au fost scrise în paleoslava în care au scris Chiril și Metodiu, iar grafia a rămas aproape neschimbată timp de mai multe secole. Redactarea a ținut cont de regulile stabilite prin reforma patriarhului de Târnovo, Eftimie, un cărturar de seamă din secolul al XIV-lea
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
Rebra"” în 1717 și în 1733‚ „"Răbra Mare"” în 1803, iar apoi din nou Rebra, nume pe care îl păstrează și astăzi. Majoritatea cercetătorilor toponimiei localităților someșene, când au ajuns la originea numelui Rebra l-au explicat ca provenind din paleoslavul „"Rebro"”- creastă de munte. Este explicația pentru care optăm și noi, cu atât mai mult cu cât, încă de la intrarea pe valea Rebrei, privind pe vale în sus, oricine poate observa colina cu numele Vârful Rău, ce parcă susține bolta
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
de la bucătărie la gazetărie, a ieșit și se ține vorba că e... cam oacheș. Se pusese acum dumnealui să se laude că-i neam de voievod de la Bosnia și că prietenul său Hăsdeu are s-i traducă documentele din limba paleoslavă. O mulțime de Vozi! Tot Vodă după Vodă, care mai de care, și tot Ciocîrdel [î]i chema. Ce s-a ales însă din aceste laude? Hasdeu n-a tradus asemenea acte din limba slavonească și Fundescu tot țigan a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numere în quechua și turcă 2. Se pare că este de o importanță extraordinară. Vă mulțumesc pentru indicarea articolului lui Roman Jakobson. Cu ocazia vizitei sale la Paris, în 1949, ne spunea că pregătește ceva în sens dumézilian despre mitologia paleoslavă. A publicat ceva?... Omagiile mele respectuoase dnei Wikander și cele mai bune gânduri pentru amândoi din partea soției mele. Urându-vă multă sănătate și o mie și unu de lucruri care să vă fie pe plac, Vă îmbrățișez cu prietenieș,ț
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
VII d.C. slavii din estul Peninsulei Balcanice; aceasta populație este slavizata și din acest amestec etnic se formează în sec. al IX-lea poporul bulgar și limba bulgară. Bulgară veche (sec. VIII-XI) este mai cunoscută sub numele de slavă veche (paleoslava, slavă bisericească), limba celor mai vechi texte slave. Frații Chiril și Metodie, călugări greci, traduc în a doua jumătate a sec. al IX-lea texte din Vechiul și Noul Testament și alte lucrări de cult din limba greacă într-un dialect
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
304, 339, 346, ~ arhaica 304, ~ comună 90, 164, 232, 248, 249, 303, ~ macedoneană 303, ~ meridionala 165, 246, 247, 253, 282, 303, 304, ~ modernă 142, ~ occidentală 165, 249, 250, 293, 303, 304, ~ orientala 165, 245, 299, 311, 312, ~ pomeraniană 249, ~ veche (paleoslava) 137, 142, 143, 144, 164, 166, 247, 248, 297, 303, balto-~ 164, 299, 311, balto-~-germană 138, inter~ 232, proto~ 295 slavă/slavona bisericească 111, 247, 346 slavona 164, 166, 248, 303, ~ românească 166, 248, 303 slovaca 87, 146, 165
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
termenului „Caloian” sunt mai multe ipoteze. Unii cercetători consideră că ar fi un supranume al lui Ioniță Caloian, fondatorul imperiului bulgar. O a doua ipoteză presupune existența unui idol cu acest nume, dar cei mai mulți cercetători cred că denumirea provine de la paleoslavul Kal-lut. Caloianul este considerat o semidivinitate sau un spirit care este rugat să urce În cer să deschidă zăgazurile ploii. Invocarea ploii se face cu ajutorul figurinei numită „Caloian”. Pentru desfășurarea datinii se constituie o ceată impară de fete, În frunte
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
acestui teren există un izvor foarte puternic de la care pornește un pârâiaș ce se varsă în Bașeu. Nu departe de acest izvor s-au descoperit bogate urme arheologice care atestă vechimea satului Hudești și a satului Vatra. Denumirea vine de la paleoslavul krasne care înseamnă frumusețe și în adevăr, locul este frumos. Cuzoaia-teren agricol cu o mare suprafață, ușor înclinată spre sud, situat la nord de fostul sat Bobești. Numele probabil vine de la cuvântul cuzoc care înseamnă țigan mânăstiresc, iar cuzoaia însemnând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mări, ci numai cele cu care românii au fost vecini sau cu care au coabitat <endnote id="(20, p. 300)"/>. „Caracteristica zoomorfică a popoarelor” (cum o numea B.P. Hasdeu) nu ar fi - după Moses Gaster - proprie tradiției românești, ci celei paleoslave. Într- adevăr, cel mai vechi text de acest gen descoperit În spațiul românesc este un manuscris slavon din prima jumătate a secolului al XVI-lea. El nu face parte, așa cum au susținut Marianne Mesnil și Assia Popova, „dintr-o legendă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popa Frâncul”, În 1505. Cu sensul de etnonim Îl definește Miron Costin XE "Costin" (aprox. 1675): „Gaspar-vodă era italian, adecă frânc”. Ținând cont, probabil, și de aceste ocurențe cărturărești, de cancelarie, dicționarele Îl derivă fie de la greco-bizantinul φράγκoς, fie din paleoslavul „frang”. Onomastica Îl arată răspândit În tot spațiul lingvistic românesc, cu o frecvență notabilă În Ardeal. Atrage atenția situația moților, la care „Frâncu” este un nume foarte des Întâlnit, chiar caracteristic. Deși În acest caz consemnările filologilor și etnografilor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pus la grea încercare sănătatea poetului, bolnav de nervi în ultimii ani de viață. A murit în urma unei comoții cerebrale. B. a fost în multe privințe un om interesant. Citea mult și era pasionat de arheologie, epigrafie, numismatică. A învățat paleoslava pentru a traduce vechi inscripții, a strâns o bogată colecție de hrisoave și de monede vechi, pe care a lăsat-o Institutului de Geologie din Iași. A descoperit, la Cucuteni, urmele celei mai vechi civilizații de pe teritoriul țării noastre. Singur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
este destul de frecvent în istoria religiilor. Tot astfel, focul provocat de trăsnet este considerat ca fiind de origine celestă. Cultul focului este un element caracteristic al religiilor indo-europene: numele importantului zeu vedic Agni se regăsește în latinul ignis, lituanianul itgnis, paleoslavul ogni4. Se poate presupune de asemenea că zeul solar deținea un loc preponderent încă din protoistorie (cf. vedicul Sâirya, grecul Helios, vechiul germ. saitil, vechiul slav solnce, toate desemnând soarele). Dar zeii solari au cunoscut o istorie destul de - Vocabula greacă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vechiul germ. saitil, vechiul slav solnce, toate desemnând soarele). Dar zeii solari au cunoscut o istorie destul de - Vocabula greacă theos nu se înscrie în aceeași serie. Ea derivă dintr-un radical desemnând "sufletul", "spiritul mortului"; cf. lituanianul dwe., "a respira", paleoslavul dus, "respirație", dusa, "suflet". Se poate deci presupune ca theos, "/eu", se dezvoltă plecând de la ideea de morți divinizați. 4 în Iran, numele divinității focului este Îtar; dar există indicații că, într-o terminologie mai veche a cultului, focul se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în chiar esența lor modificate prin acel substrat. Avem așadar la romîni: substrat: traco-iliric; pătura imediat superpusă: latina, la bulgari:. substrat: traco-iliric; I pătura superpusă: paleoslavă, a doua pătură: finotartară, la greci[i] din Morea: substrat: traco-iliric; pătură superpusă: elina, paleoslava, albaneza, româna, la serbi, muntenegreni, dalmațieni, bosniaci, croați: substrat: traco-iliric: pătura superpusă: limba lehitică a hrovaților (aduși în Imp. Bizantin în timpul avarilor), la albanezi: substrat: traco-iliric; pătura: traco-ilirică. Dar cari sunt acele proprietăți cari dovedesc un substrat și etnic lingvistic
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o oscilație născută din coadaptarea cu împrejurările, dar în sine acea constantă rămâne constantă. 391 {EminescuOpXV 392} {EminescuOpXV 393} [PROIECTE FILOLOGICE] [1] 2266 Gramatica lui Zottu tradusă în latinește - să se-nvețe latinește limba greacă. Să se-nvețe grecește limba paleoslavă. Toate cărțile de școală traduse în latinește și învățîndu-se latinește toate obiectele. Introducerea limbei latine în comparație cu cea română în școalele primare - Cihac parte[a] I Să traduc unele din traducerea metrică germană, din care traduc mai ușor, și apoi să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Să iau și Evanghelia lui Luther tot pentru grecește, dar îmi trebuie și Biblia latină. De-aceea biblia, trebuie citită în textul ei original în școală și să aibă două traduceri alături: latină - greacă. Așa se-nvață limbile clasice II paleoslava - latina - română III sanscrita - latina - româna 393 {EminescuOpXV 394} IV turceasca - latina - româna V bulgăreasca - latina - româna VI sârbeasca - latina - româna VII ungureasca - latina - româna - D[i]cț[ionarul] de Buda VIII moscovita - lat. - rom. IX polona - lat. - rom. X
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a fost divinizat sub două aspecte, focul ceresc, reprezentat de soare, și focul terestru, din vatra casei. Cultul focului este o caracteristică a religiilor indo-europene; numele zeului vedic Agni se regăsește în latinescul ignis, în lituanianul ugnis, dar și în paleoslavul ogni 275. Cultul vedic al focului se efectua în "casa sacrificatului" sau pe teren acoperit cu iarbă, pe care se făceau trei focuri. Agnihotra, "ofranda pentru foc", avea loc în zori și în amurg și consta într-o ofrandă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]