43 matches
-
mai jos c-o-'ctavă În sâmburii rânjiți, ucigași mânjiți E lumea asta plină de plagă și-i venină Mustește îngropată în propria-i armată Cu tunuri, lănci și prize, sărind, în gând, reprize Nesomnul fantomatic, minciuna-n Democratic Că din Paleozoic s-a scurs un Mezozoic Și-acum mucim toți proștii, precum în munții noștri Se balegă pe stâncă, o vacă, sub o râncă *titlu autoironic Referință Bibliografică: O vacă... și lumea în care trăim* / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
O VACĂ... ȘI LUMEA ÎN CARE TRĂIM* de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1429529700.html [Corola-blog/BlogPost/374658_a_375987]
-
Bucurenci șunt o furtună într-un pahar cu apă. @ Fane spoitorul spoit și raspopit.N-as vrea să mă cobor la nivelul logicii tale de trilobit claustrat sub milioanele de tone de piatră care s-au adunat deasupra lui, din paleozoic incoace.Dar nu mă pot abtine.Mai frustratule, dacă eu am penis și tu nu mai ai, pt că ți l-a tăiat Ciomu sau ți l-ai tăiat singur, inseamna c-ar trebui să se interzică nudismul ,cînd aparem
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
în formele sale cele mai primitive, nedecelabile Indiferent că are drept temei evoluția orogenetică, “ajutorul” seismic, precipitațiile, vântul, alunecările sau surpările rezultate, panorama grandioasă a unei stratificări geologice pe verticală este evidentă, erele geologice și unele din etapele lor, proterozoic, paleozoic din urmă cu zeci de milioane de ani sunt “filele” unei cărți care se scrie încă, un best-seller al științei petrografice, ce istorisește cu mijloace proprii pecetea inconfundabilă a înfățișării acestui loc al planetei. Ultimele cercetări dă contemporan momentul “zero
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
din cele 200 de peșteri din Munții Aninei» (p. 89), așadar, „mai exact-herodotic semnalând“, a doua parte a lucrării cuprinzând „istorii“ din cele mai vechi anotimpuri ale planetei, dinspre periodizările geologice, prehercinică, hercinică, alpino-carpatică etc., dinspre preistorie, cu Precambrianul / Azoicul, Paleozoicul, Mezozoicul, Neozoicul etc., și apoi, din zorii istoriilor încoace, prin epoca pietrei (paleolitic, mezolitic, neolitic), epoca metalelor etc., mergând, tot în „punctări prin date esențiale“, prin istoria antică, evmezică, modernă, până în zilele noastre (mai exact, până sâmbătă, 13 iunie 2015
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Dar mai am puterea, oare, Nemuririi să-i simt lipsa? Vreau să mă ascund cu tine într-o oază de Tristețe Și să populăm planeta cu mici Zei, sorbind Prozac Mai degrabă decât lapte...noi, orbiți de frumusețe Ne iubim paleozoic, două pietre care-și tac... Ne trezim din câte-o transă, cu-n sărut carbonifer, Ce ne inversează polii... și-atunci simt că-ți sunt femeie... Te atrag în Labirintu-mi, te învălui în mister Și-ți scriu viață pe planeta
NICIO TEAMĂ NU MAI AM de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1492708067.html [Corola-blog/BlogPost/375784_a_377113]
-
de eroziune fluviala foarte lung, 446 km (sau 277 de mile) și foarte adânc, uneori atingând circa 1.600 de metri (sau 1 milă) adâncime, fiind tăiat în platoul Colorado și care expune straturi de roci din perioadele Precambrian și Paleozoic. Canionul apare în multe versiuni ale listei celor șapte minuni naturale ale lumii, desi nici una din aceste liste nu este produsă de vreo autoritate în domeniu și nici nu sunt definitive. Straturile expuse sunt gradat relevate datorită inclinării care începe
Grand Canyon () [Corola-website/Science/304194_a_305523]
-
ul este o perioadă majoră din Paleozoic, care a început acum 542,0 ± 1,0 milioane ani, la sfârșitul eonului Proterozoic și s-a încheiat acum 488,3 ± 1,7 milioane ani, la începutul Ordovicianului. ul este prima perioadă în care se găsesc resturi fosilizate ale unor
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
În cursul completării seriei stratigrafice, formele cele mai recente din Cambrian au ajuns să se suprapună cu cele mai vechi formațiuni din Silurian, identificate de Roderick Murchison. În 1879, Charles Lapworth a definit perioadele suprapuse că o nouă subdiviziune a Paleozoicului, Ordovician. Cambrianul urmează după Neoproterozoic, este urmat de Ordovician și este, în mod uzual, împărțit în 3 perioade: una inferioară ("Caerfai" sau "Waucoban"), una medie ("Albertiana") și una superioară ("Merioneth" sau "Croixan"). Etapele în funcție de dezvoltarea faunei sunt: Limitele temporale ale
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
sunt o grupa muntoasă aparținând de Munții Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Țuțuiatul, având 467 m. Acești munți reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului cu aspect de inselberg (munte insula). Ei ocupă colțul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400 m și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galați. Spre sud-est sunt separați
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
vulcanogene (bentonite, tufuri, tufite). Grosimea stratelor de roci variază între 125 și 425 metri. În rocile din această serie au fost evidențiate împresiuni de organisme nevertebrate (meduzoide și urme ale activității vitale ale acestora) precum și microresturi floristice (acritarci). La începutul paleozoicului în perioada cambriană întreg teritoriul raionului Nisporeni împreună cu teritoriul ce se desfășoara de-a lungul rîului Prut era acoperită de apele mării kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mîluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma prezența unui pachet de roci continentale. În perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare. La sfîrșitul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a fost supus unor mișcări ascendente datorită carui fapt a devenit o regiune continentală. Depozitele de vîrstă paleozoică sunt strabătute de roci magmatice în care au fost constatate manifestări de minereuri de metale colorate rare și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cu sute de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
a apărut la începutul eonului Fanerozoic. Momentul de separare al Precambrianului de Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care au înghițit prima gură de oxigen pe uscat și apoi diversificarea tuturor formelor de viață. Paleozoicul este împărțit în șapte perioade: Cambrian, Ordovician
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care au înghițit prima gură de oxigen pe uscat și apoi diversificarea tuturor formelor de viață. Paleozoicul este împărțit în șapte perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer și Permian. Cambrianul se întinde de la 540 de milioane de ani în urmă la 485 de milioane de ani și este prima perioadă a Paleozoicului și a erei Fanerozoice. Cambrianul
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
diversificarea tuturor formelor de viață. Paleozoicul este împărțit în șapte perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer și Permian. Cambrianul se întinde de la 540 de milioane de ani în urmă la 485 de milioane de ani și este prima perioadă a Paleozoicului și a erei Fanerozoice. Cambrianul stârnește un boom în evoluție, eveniment cunoscut sub numele de Explozia Cambriană în care a evoluat cel mai mare număr de creaturi din istoria Pământului în decursul unei perioade. Au evoluat plante precum alge, fauna
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
urmă a condus la glaciațiunea continentului Gondwana care era situat în jurul polului sud, un eveniment cunoscut sub numele de glaciațiunea Permo-Carbonifer. Permianul se întinde de acum 300 de milioane de la 250 milioane de ani și a fost ultima perioadă a Paleozoicului. La început, toate continentele erau prinse împreună pentru a forma supercontinentul Pangeea, înconjurat de un ocean numit Panthalassa. Pământul a fost foarte uscat în această perioadă, cu anotimpuri dure, climatul din interiorul Pangeea nefiind reglementat de mari întinderi de ape
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
vetre de stațiuni umane cu o vechime de până la 14,000 ani, iar una dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale satelor, au fost descoperite urme de
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
și două specii de bondari, "Bombus polaris" și "Bombus hyperboreus" În sedimentele din zona fiordului Stenkul a fost descoperită o pădure fosilă din paleocen-eocen. În anul 2006, paleontologul Neil H. Shubin de la Universitatea Chicago a anunțat descoperirea unei fosile din Paleozoic (de acum cca. 375 milioane ani), numită "Tiktaalik roseae", într-o fostă albie de râu din insula Ellesmere. Fosila prezintă numeroase caracteristici de pește, dar și caracteristici de tetrapod. Primii locuitori ai insulelor arctice canadiene aparțineau așa-numitei Culturi paleo-eschimose
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
a fost confirmată ca structură de impact. Conuri lungi distruse au fost descoperite în partea de sud-vest a golfului. Craterul este umplut cu sedimente, între sedimentele din pleistocen și roca strivită de granit rapakivi există un strat de calcar din paleozoic (Ordovician). Acest lucru face ca să fie unul dintre puținele locuri în Finlanda, unde au fost descoperite fosile. Golful a fost anterior, de asemenea, menționat ca "Lumpari" în unele documente finlandeze, Institutul de Cercetare pentru Limbi din Finlanda nu listează Lumpari
Lumparn () [Corola-website/Science/322305_a_323634]
-
Accesul spre Munții Hășmașul Mare se poate face și de pe DN12, pe la Bălan. Teritoriul parcului coincide în cea mai mare parte sa cu sinclinalul "Masivului Hășmaș", peste al cărui fundament cristalin se suprapune o stivă de sedimente din Mezozoic În Paleozoic procesele orgenetice și de șariaj au împins roci mai vechi formate în Proterozoic, peste unele mai tinere formate în Cambrian. Sfârșitul Paleozoicului aduce cu el formarea unui geosinclinal, ce în Triasic este acoperit prin transgresiune de apele mării. Astfel, pe
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
cu sinclinalul "Masivului Hășmaș", peste al cărui fundament cristalin se suprapune o stivă de sedimente din Mezozoic În Paleozoic procesele orgenetice și de șariaj au împins roci mai vechi formate în Proterozoic, peste unele mai tinere formate în Cambrian. Sfârșitul Paleozoicului aduce cu el formarea unui geosinclinal, ce în Triasic este acoperit prin transgresiune de apele mării. Astfel, pe soclul cristalin preexistent (ce actual apare la periferia masivului la suprafață), în mările mezozoice s-a depus o cuvertură de conglomerate și
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
a Pyrénées Ariégeoises, altitudinea medie rămâne constantă, până la o scădere bruscă în acea parte a lanțului cunoscută sub numele de Albères. Pirineii sunt mai vechi decât Alpii: sedimentele lor au fost pentru prima oară depuse în bazine costale în erele paleozoic și mezozoic. Între 100 și 150 milioane de ani în urmă, în Cretacicul inferior, Golful Gasconiei (sau Golful Biscaya) a apărut, împingând Spania către Franța, și cutând sedimentele, care au format acest lanț muntos. Partea estică a Pirineilor e formată
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
, (germană: „Böhmische Masse”; cehă: „Česká vysočina”) sunt munți vechi, erodați intens, cu înălțime mică, de la granița Bavaria cu Cehia și Austria de nord. Munții există din paleozoic, fiind un element geologic caracteristic împreună cu Schwarzwald și Munții Vosgi în Europa Centrală. este subdivizat în: Din punct vedere geologic, rocile componente ale munților sunt reprezentate de granițe și gnaisuri. Rocile metamorfice cristaline se găsesc în majoritatea lor în partea
Masivul Boemiei () [Corola-website/Science/315563_a_316892]