22 matches
-
Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Stamatiad, apărută la "Cultura Românească" în 1937, alte studii extinse nu există. Dar despre om, despre chipul, atitudinea, comportamentul acestuia s-a scris mult. Despre chipul său de "Eminescu tânăr" sau despre zveltețea lui de "palicar, cuceritor ca un Lohengrin", nu s-au sfiit să se refere Gr. Sălceanu și F. Aderca. Anecdotele pe seama lui nu-l lasă indiferent pe E. Lovinescu, observându-i la rândul său duelul din Cenaclul "Sburătorul" cu Șerban Cioculescu, șarjele împotriva
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
foc încă 5 minuturi, apoi se toarnă în ciaunul cu scoici, împreună cu restul usturoiului și se lasă la fiert până ce lichidul s-a îngroșat. Îndeobște, toți și-au pierdut răbdarea. Fiecare își ia porția, se află îndeajuns, cam pentru patru palicari. Ce a mai rămas din vinul de Rodos se prelinge pre gâtlejuri în jos, spre pântecele sătul, în vreme ce fumul de tutun se ridică alene, în noaptea înmiresmată, spre Olimpus, dând slavă divinului Poseidonius, în clipocit adormitor de valuri liniștite. Cu
Jupâneasa de la Jariștea, Laura Nicolau, vă oferă rețete boierești pentru Revelion și vă urează ”La mulți ani!” () [Corola-website/Journalistic/104698_a_105990]
-
Caragiale și-a început colaborarea la „Ghimpele” în numărul din 16 decembrie 1873, cu povestea satirică în versuri "“Șarla și ciobanii”". Începând cu numărul din 26 mai 1874, Caragiale publica "„cronica literară”", "„cronica fantastică”" și " „cronica sentimentală”", semnând Car. și Palicar. În numărul din 20 iunie 1871 al revistei Ghimpele a fost publicată și poezia de debut a lui Alexandru Macedonski, "Dorința poetului", publicată inițial în „Telegraful român“, din Sibiu. Ghimpele a devenit o rețea de publicații săptămânale locale din România
Ghimpele () [Corola-website/Science/320793_a_322122]
-
grecește; sânt însă inferiori greco-slavilor în spirit și în șiretlic. Totuși acești ciobani, simpli și de rând, au o eminență aptitudine pentru lucrări în metal. Armele și armăturile lucrate în aur și argint pe cari le admirăm la arnăuți și palicari au ieșit din atelierile vlahilor. Asemenea mantalele cu glugă nepătrunse de ploaie și foarte bine cunoscute în toate orașele de portale Mării Mediterane sub denumirea de cappa, greco și marinero sânt în cea mai mare parte un product al industriei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avea să aleagă (la ceea ce, mulțămită Domnului, n-am ajuns încă) între o predominare grecească și una jidovească, cea jidovească e de preferat. [10 octombrie 1876] GRECIA ["PRECUM ERA UȘOR... Precum era ușor de presupus, zgomotele despre animația, războinică a palicarilor, privite de aproape, se reduc la orații frumoase, în care patrie, libertate, egalitate ș. c. l. au jucat desigur un rol considerabil. Cel puțin "Ausburger Allgemeine Zeitung" primește o corespondență din Atena care arată că răsunetul din ziarele europene e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pot adăuga, firește, și alte modele umane, deduse din asocierea operelor pe grile comune ori numai asemănătoare. Am arătat, în altă ordine, modul cum examenul comparativ confirmă raportul, multiplu dimensionat, dintre constantă (eroul de exemplu) și variabilele sale (haiducul, cârjaliul, palicarul, armatolul ș. a.). Și aici memoria colectivă urmează cu strictețe traseul fixat de gândirea mitică și, în acest sens, folclorul certifică adevărul că istoricitatea nu rezistă multă vreme la acțiunea corozivă a mitului. într-o conferință din 1951, ce anticipa de
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
1876, și foarte tânărul I.L. Caragiale. Colaboratorii re vistei sunt cei notați de Bacalbașa: G.Dem. Teodo rescu (semnând Ghedem), C. Cristescu (Cocris, Sir Kock), D. Teleor ș.a. Caragiale semna la Ghimpele cu pseudonimele sau inițialele: I.L.C., Car., C., Rac, Palicar. În 1871-1872 N.T. Orășanu nu colabora la Ghimpele. 321. Românul, fondat de C.A. Rosetti la 9/21 august 1857, ca organ al liberalilor radicali; a apărut până în aprilie 1905. În perioada la care se referă Bacalbașa - după stabilirea lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de nume de persoane Cantacuzino, Șerban: 50, 123, 124 Cantili, Gh.P.: 149, 150, 353 Capșa (frații): 119 Car. (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Caracostea, M.H.: 266 Carada, Eugeniu: 27, 61, 68, 72, 166, 275, 353, 381 Caragea-Vodă: 243 Caragiale, I.L. (Car., Palicar, Rac): 7, 23, 3, 116, 122, 164 166, 237, 241, 242, 245, 333, 382, 386, 391, 399, 419 Caragiali, Costache: 333 Caragiali, Iorgu: 116, 378, 379 Caramanliu, C.: 273 Caramfil, G.: 273 Carapatti, N.: 125 Carcalețeanu, I.: 266 Cariagdi, D.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
D.P.: 297 Orleanu, Ghiță: 289 Osman pașa: 120, 318, 319, 367, 368, 379, 391-393, 420 Osvald (birtaș): 54 Oteteleșanu (familia): 119, 156 Oteteleșanu, Elena: 115, 156, 157, 298 Oteteleșanu, Ion: 298 Otnescu, Gh.: 252 Paapa, Vasile: 220 Palade, Vasile: 212 Palicar (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Palladi, Gheorghe: 82 Paltator, Lambru: v. Baltador, Lambru Pancrati, C.: 82 Pandele, D. Hagi: 220 Pandelea, I.: 83 Pandrav, Dem.: 187 Pangăl (elev): 192 Pann, Anton: 139 Pantazescu Popescu: 396, 395, 422-424 Panu, George: 9, 10
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anii următori cronici umoristice și literare, versuri, epigrame, știri și anunțuri; multe texte, nesemnate, nu-i pot fi atribuite cu toată siguranța, scriitorul aflându-se într-o perioadă de formare, de clarificare stilistică. Ultimul text semnat de el (cu pseudonimul Palicari) apare la 15 august 1876. După această dată este greu de spus dacă a mai tipărit ceva aici. Celelalte semnături ale sale întrebuințate în timpul colaborării la G. sunt I.L.C., Car, C...și Rac. Un an mai târziu, în aprilie 1877
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
cu guvernanta, pe care le-am văzut odată, tustrele, pe ștrandul Bragadiru, ea cu un trup alb-gălbui ca de păduche țestos, de unde, poate, și cealaltă poreclă a ei de „curdefier“. Iar fosta soție a poetului mustăcios și fudul ca un palicar ajunsese și ea peripateticiană, plimbăreață de noapte pe Strada Regală de acum douăzeci de ani, când m-am și supus Într-o seară (totdeauna am cedat ușor Înaintea femeilor) solicitărilor ei insistente, cât și omagiilor ei profesionale, eu stând ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bibliografia clasică în România. 1928-1939 (în colaborare cu N. I. Herescu și Constanța Elena Stoenescu), București, 1943; [Relații culturale româno-elene], Atena, 1995. Traduceri: Xenofon, Statul spartan. Statul atenian, București, 1958, Anabasis, București, 1964, Viața lui Cyrus cel Bătrân, București, 1967; Moartea palicarului. Antologia nuvelei neogrecești, București, 1967; Anthusa, fata cu plete de aur. Basme populare grecești culese de G. A. Megas, București, 1971; Viteazul Dighenis Acritas. Epopee medievală bizantină, București, 1974 (în colaborare cu Gheorghia Delighiani-Anastasiadi); Pausanias, Călătorie în Grecia, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
se folosi, eventual... În orice caz, teama caracterizează pe om, determină, îl determină... Una este teama animalică, biologică, sădită de instinct, și alta teama metafizică de Dumnezeu. O teamă superioară, putem spune... sublimă, mă pomenesc molipsit de verva demonică a palicarului... Teama caracterizează, vasăzică. De ce anume îți este frică, teamă, depinde și propriul tău caracter. Și dacă nu caracter, chiar, măcar starea în care te afli pe moment... Mai departe, deslușesc: Pe noptieră ea are o ediție veche, jerpelită a Codului
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
care apucasem să ni le spunem altcîndva, el cerîndu-și scuze că a exploatat-o pe nevastă-mea, la corectură, eu mirat că mi le cere. El m-a ajutat să mă apropii de ceilalți din redacția revistei, Victor Costin, bătrînul palicar de la tehnic, redactorul șef de atunci al revistei Genoiu și, Carmen care m-a plimbat prin oraș, ajutîndu-mă să învăț Bacăul, cu acea grijă pe care numai femeile o pot avea. M-au invitat la zilele revistei prietenii mei de
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
hulpav, asociindu-se, pentru acest nobil deziderat, cu "sorioara" lui Zenaida, cu Iaurta chiorul, spaima apelor, și flăcăul lui, Zotalis, apoi cu Leonidas, "renumitu-Ampotrofag" și soața lui Zoe (figuri caragialiene), în fine, cu cosmopolitul Languedoc Brillant. Ceata e una întreită: "palicarii fistichii", "hoții strâmbi ai lui Iaurta" și "faraonii lui Zotalis", greci, valahi, aromâni, țigani care trec dintr-un cânt în altul pe jos ori în balon, certându-se și împăcându-se, de dragul unui "republic democratic" în "Valafia cea înjosită". Pe
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
cu...România însăși! Camera de umflat... O fetișcană care, după boiul cilibiu și după pieptănătura-i bălană, a băut vagoane de perhidrol și a mîncat kilometri de holograme, fostă bebelușă pe la Cîrcotași, dar și ceva sămînță diavolească semănată în drumul palicarului Șerban Huidu și în poteca prăfoasă a lui Mircea Badea, mezinul nouăzecist din familia lui Romică Țociu, îi calcă de o bucată de vreme în urme Iuliei Frățilă pe la emisiunea Camera de rîs. îi calcă în urme și în somatic
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
Constantin Țoiu Tiparul mustății de palicar răsucita în sus a poetului nopții de iunie, ochelarii săi pedanți de epocă, fără ulube, picînd de pe nas în lungul șnurului la cel mai mic rictus al fetei susțin fizionomia unui om spiritual, retoric și - din cauza ironiei și umorului propriu
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
putea fi nici atunci înțeleasă fără ajutorul glosarului de un cititor normal: "Sosiră-n sfîrșit în București ginerii greci. Unul, copilandru, tînăr, frumos, sprîncenat, cu mustața mică și neagră, cu ochi de femeie, cu părul încrețit, ca unul din acei palicari muieratici, purtînd fustanelă fălfăită și strînsă pe șolduri, cămașă de filaliu largă-n mîneci și cusută cu bibiluri, tuzluci și cepchen de filendreș stacojiu numai-n fir și-n mărgăritare, fesul la o parte, iminei mici și roșii, ș-apoi
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
de boala oaselor, s-a călugărit la vârsta de cincizeci și opt de ani și-a murit prin 1850 într-o mânăstire din insula Samos, insulă guvernată pe atunci de beiul Ion Ghica. Cei patru fii ai marinarului au fost palicari destul de vestiți. Cel mai mare a fost Macri Iani, care s-a predat de bunăvoie prințului Ghica, fiind printre cei mai cunoscuți dintre cei șase sute de pirați care jefuiau Arhipelagul, de la Leros la Smirna. Macri Iani a murit de oftică
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
grafic final este nelecturabil și încăpățînarea românilor de a-l pronunța l-a exasperat pe Alexandru Paleologu. În postura de gazetar, Caragiale a semnat cu variante contrase (Car.), cu inițială (C.),cu unele compuse care conservau etimonul și indicau originea (Palicar), cu nume preluate din patrimoniul culturii europene antice sau renascentiste care orientează spre o anumită concepție de viață eliberată de norme constrîngătoare (Falstaff, Nastratin, Hans) sau înglobează o nuanță de autoironie și aptitudini de travestire (Zoil, Farsor); Eminescu și Delavrancea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de atâta bătaie de cap și de inimă ale negoțului, am venit să m-așez aci, în Valahia, la București; să mă bucur în isihie de rodul îndelungatei mele trude..."; mai mult, întreaga nuvelă dezvăluie un Caragiale "zglobiu ca un palicar, sarcastic, mistificator" așa cum îl percepe exegeza călinesciană. În legătură cu altă categorie de personaje, Șt. Cazimir descoperă o relație de simbioză pe care o dezvăluie fără ezitare: "Caragiale poartă miticismul în sine și îl exorcizează prin personaje"; consumul cu amicii la un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în „Revista contimporană” (1874). În rest, cu inițiale, cu numele mic (Luca, Ion, I. Luca), în forme abreviate și răsucite (Car, Rac, NOI), în fine, cu pseudonime - Caracudi, Falstaff, Farsor, Gri-gri, Hans, Intim, L. Van-tyn, A. Museus, Mizilic, Nastratin, Oblivius, Palicar, Piccolino, Pincenez, Quodlibet, Timon, Valentin, Zoil ș.a. Se percep, în cozeria doar aparent cordială a tânărului C., zvâcnirile acelei verve sarcastice, mușcătoare ce avea să facă din el un satiric de temut. Tonul e volubil și pare nonșalant, dar surâsul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]