36 matches
-
an era primul oraș contorizat - parțial - din România. Dacii erau scunzi? În antichitate, unele dintre cele mai folosite unități de măsură pentru lungimi erau degetul (un deget: 0,018 m - Egipt; 0,019 m - Grecia; 0,019 m - Roma) și palmacul (un palmac = 4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
primul oraș contorizat - parțial - din România. Dacii erau scunzi? În antichitate, unele dintre cele mai folosite unități de măsură pentru lungimi erau degetul (un deget: 0,018 m - Egipt; 0,019 m - Grecia; 0,019 m - Roma) și palmacul (un palmac = 4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost strămoșii noștri
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
din România. Dacii erau scunzi? În antichitate, unele dintre cele mai folosite unități de măsură pentru lungimi erau degetul (un deget: 0,018 m - Egipt; 0,019 m - Grecia; 0,019 m - Roma) și palmacul (un palmac = 4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost strămoșii noștri dacii puțin mai scunzi
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
Grecia; 0,019 m - Roma) și palmacul (un palmac = 4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost strămoșii noștri dacii puțin mai scunzi? (Sursa: „Unități de măsură folosite pe teritoriul Daciei“, 1966, autor: N. Ilioiu).
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu mi-am propus să scriu. M-am pomenit scriind și gata. Știu doar că de foarte fraged, jonglam cu cuvintele și le înhămam la rime de ocazie. Cand nu-mi ieșea rimă, inventăm cuvinte: „onica-donica trei salcele, acri, macri palmacele.” Niciodată n-am știut că eram sau că voi fi poet. Scriam mereu pe la scoala, ba chiar mi-am făcut un caiet special. Taica mi-a dibuit caietul, l-a pus pe foc, si de-atunci mă privea cu suspiciune
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
nu mi-am propus să scriu. M-am pomenit scriind și gata. Știu doar că de foarte fraged, jonglam cu cuvintele și le înhămam la rime de ocazie. Cand nu-mi ieșea rimă, inventăm cuvinte: „onica-donica trei salcele, acri, macri palmacele.” Niciodată n-am știut că eram sau că voi fi poet. Scriam mereu pe la scoala, ba chiar mi-am făcut un caiet special. Taica mi-a dibuit caietul, l-a pus pe foc, si de-atunci mă privea cu suspiciune
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
statele riverane de el? Bine, zice d. Kogălniceanu - de cabotaj e vorba? Să zicem așadar cabinetelor pe lângă cari suntem acreditați: Rogu-vă interesați-vă de chestia Dunării, apărați-ne de pretențiile Austriei, care vrea să fie riverană unde n-are palmac de pământ. Drept recunoștință... o să vă escludem pavilioanele voastre de la navigațiunea pe Dunăre" Guvernul susține libertatea navigațiunii pe Dunăre și în același timp rezervă cabotajul pentru statele riverane? Cum se pot concilia aceste două principii contrarii? întreabă d. Kallimach - catargiu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru slujbă dreaptă și credincioasă”, se vede a fi stăpânit realmente atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile, care a scris că măsurarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile, care a scris că măsurarea pământului se făcea în vechime cu stânjeni de mărimi diferite, „de șase, șapte și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară bez (fără) baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împartă în patru părți. Avem aici o probă documentară cu privire la diviziunile urmate între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în lumea dispărută a răzeșimii strămoșești. Pentru că, dacă s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în lumea dispărută a răzeșimii strămoșești. Pentru că, dacă s-au stabilit echivalențele în unități de măsură moderne pentru stânjeni, palmă, palmac și chiar linie, nu am găsit nimic explicativ despre unitățile numite puncturi, unitate de măsură întâlnită într-o hotarnică a Cudalbilor din 1847, în care hotarnicul scrie că răzeșilor „li s-au lepădat (măsurat) și pe fața pământului, închegându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când, în decembrie 1835, cilenul trimis de Judecătoria ținutului Tecuci, medelnicerul Dimitrie Papadopol, stabilește la fața locului părțile vândute și nevândute de către răzeșii „din bătrânul izbașa Năstasă Epure”. Unora din ultimele generații li se atribuie numai câte 3 palme, 2 palmace și 2/3 (exact așa în textul original), fără a se arăta ce reprezintă fracția, dar deducem că 2/3 din palmac, ceea ce ar da, după hotarnica Cudalbilor, 8 (opt) linii. Alex. Constantinescu scrie că linia este „cea mai mică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșii „din bătrânul izbașa Năstasă Epure”. Unora din ultimele generații li se atribuie numai câte 3 palme, 2 palmace și 2/3 (exact așa în textul original), fără a se arăta ce reprezintă fracția, dar deducem că 2/3 din palmac, ceea ce ar da, după hotarnica Cudalbilor, 8 (opt) linii. Alex. Constantinescu scrie că linia este „cea mai mică măsură de lungime din sistemul stânjenului” și-i dă o „echivalență metrică de 0,0029 m”, neamintind că ar fi o măsură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționat în definiția ce-l caracterizează pe răzeș ? Nu vedem cum s-ar fi putut folosi, decât teoretic, pe hârtie, astfel de măsurători, în baza cărora li se atribuia copărtașilor părți din veniturile realizate de pe mărimile socotite în stânjeni, palme, palmace, linii și puncturi. Din situațiile și exemplele prezentate mai sus, înțelegem cât de complexă se înfățișează problematica vieții răzeșești, pe de o parte, dar și necesitatea de a se apropia și preocupa cât mai mult de investigarea și cunoașterea datelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi însușirile acelui pământ și după cum vom voi a sămăna pe întregul sau numai oarecare părți și bucăți mici de loc. La sămănarea pe întregul, se împrăștie sămânța pretutindene; la sămănare numai de straturi, să samănă straturi late de 8-14 palmace, depărtate 6 până la 10 palmace unul de altul, iar la sămănarea bucăților mici de loc, să samănă părți de 2 palme în pătrime însămnate. Se înțălege că la sămănarea pe întregul trebuie mai multă sămânță și anume: pentru o falce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
după cum vom voi a sămăna pe întregul sau numai oarecare părți și bucăți mici de loc. La sămănarea pe întregul, se împrăștie sămânța pretutindene; la sămănare numai de straturi, să samănă straturi late de 8-14 palmace, depărtate 6 până la 10 palmace unul de altul, iar la sămănarea bucăților mici de loc, să samănă părți de 2 palme în pătrime însămnate. Se înțălege că la sămănarea pe întregul trebuie mai multă sămânță și anume: pentru o falce de pădure, 15 ocă de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
crinului numai în bucăți și părți mici de loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime de mai mulți stânjeni, după cum ar <i>erta locul. Aceste straturi se sapă cu sapa în lățime de 8-14 palmace, care trebuie să fie de 6-10 palmace depărtare unul de altul. Între altele, la șes trebuie să se sape aceste straturi de loc de la apus spre răsărit, iar la poalele munților, în direcție orizontală și în sfârșit pământul scos așa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime de mai mulți stânjeni, după cum ar <i>erta locul. Aceste straturi se sapă cu sapa în lățime de 8-14 palmace, care trebuie să fie de 6-10 palmace depărtare unul de altul. Între altele, la șes trebuie să se sape aceste straturi de loc de la apus spre răsărit, iar la poalele munților, în direcție orizontală și în sfârșit pământul scos așa să se așeze peste straturile sămănate, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sare se află o pătură de pământ ca de 80 pân la 100 palme, de aceea se sapă o groapă verticală ca o fântână, largă de 8 palme în cvadrat și se căpătuește cu lemne de brad groase de 3-4 palmace, ca să nu se năruiască țărna; astă căptușală, numită țambra, se deștinde până și pintre pătura de sare 16-24 palme. După aceea, începe a se săpa sarea și, adâncindu-se groapa, se tot lărgește din toate părțile împregiur, încât, în adâncimea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]