14 matches
-
purtate numai de cei avuți. Se practică și tatuajul, care era considerat semn de noblețe. În decorul podoabelor deseori sînt reproduse imagini de ființe umane și animale, motive vegetale sau fantastice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate. Asortate cu costumul de forme simple cu o gamă cromatică modestă bijuteriile și accesoriile vestimentare creau o imagine impresionantă accentuînd prin strălucirea lor spiritualitatea puternică a dacilor. Totodată e necesar să afirmăm că unele aspecte
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
ÎN DIMINEȚI CU FARD Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului În dimineți naufragiate, lebedele sidefii se-anină de pleoape nevrotice tălmăcind un tatuaj tribal de pe umărul rătăcitului țipăt, cu pilaștri și palmete adâncite-n somn thanatic. Spațiul nu mai pune corset nicăieri. Doar pe compasiune încă stăpânește jugul nemilos al indiferenței și rana se cască neîncetat cu un rânjet cinic, în dimineți anoste, dar cu fard. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Tocire, în
TOCIRE, ÎN DIMINEŢI CU FARD de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1395822486.html [Corola-blog/BlogPost/353582_a_354911]
-
meri, din care 200 sînt Golden delicious și 800 Jonathan. Soiurile sînt dispuse în rînduri alternante, sub raportul 1/4 (un rînd cu Golden delicious și 4 rînduri cu Jonathan). Plantația este realizată în sistem intensiv, condusă în formă de palmeta cu distanță de plantare 4/2,5 m, avînd vîrstă de 7 ani dupa plantare. Propunindu-se să verificăm 2% din pomi, înseamnă că se analizează cîte 20 pomi pentru fiecare hectar (4 pomi din soiul Golden delicious și 16 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
drept. În partea de vest a pronaosului se află cafasul, susținut de o grinda transversala, așezată pe două coloane de lemn. Biserică nu are pictură murala. Catapeteasma bisericii are cadrul din lemn de tei, brad și stejar. O sculptura de palmete din lemn împodobește fațadă catapatesmei bisericii. Icoanele împărătești sunt pictate în ulei pe spațiul chipului săpat în lemnul icoanei. Este o pictură slavo-bizantina, făcută de un pictor necunoscut, de o valoare artistică deosebită. După tradiția locală se zice că icoanele
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
deosebită finețe: se cunosc încă din secolele IV și III î.e.n. podoabe reproducând prin tehnica ciocănitului imagini de ființe umane și animale, motive scito-iraniene vegetale sau fantastice, brățări spiralice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire de fibre sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate, brățări cu capete de șarpe de tip elenistic, din tezaurele de la Pecica, Costești, Căpâlna, Stăncuța în județul Galați, etc. Pe întreg teritoriul geto-dacic exista o artă dacică a argintului, generalizată, începând din sec. III î.e.n.
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
identificat de către prof. Sorin Ulea ca fiind Dragoș Boul. Piatra funerară (165 x 66/55 x 27 cm) a marelui vornic se află în bună stare de conservare, având câmpul împărțit în trei zone egale, decorate fiecare cu câte patru palmete în relief plat, și o inscripție marginală în limba slavonă cu următorul conținut: "„Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu Nurod, vornic de Botoșani, care s-a săvârșit - veșnica lui pomenire - la veșnicele lăcașuri în anul 7000”" (1492). În zonele
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
față în față. Prezența acestor elemente arhitectonice denotă influențe orientale. În forma originală, planul fațadei era divizat pe toată lungimea sa de ferestre gemene, cu boltă romanică, având un singur canat, și ornamentate pe ancadrament cu motive de volută și palmetă. Datorită numeroaselor reconstrucții, doar patru ferestre își mai păstrează forma originală. La rizolitele de colț, deasupra cornișei divizoare sunt două geamuri care imită forma unei semiluni, acestea sunt împresurate de decorații semicirculare. Odinioară, intrarea principală se afla pe latura estică
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
se continuă la partea de jos. Prima fereastră din peretele sudic al naosului, care nu are corespondentă pe peretele nordic, are formă dreptunghiulară. Chenarul ei este format din ciubuce care se întretaie; el se termină la capete cu câte o palmetă, care imită un decor străvechi, întâlnit la bisericile din Asia Mică și din Armenia. Inginerul Gheorghe Balș, renumit istoric de artă, îl consideră singurul exemplar de sculptură armenească în arhitectura bisericească din secolele XIV-XVI. Arhimandritul dr. Zareh Baronian îl consideră
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
șterse și nu au putut fi descifrate. În peretele nordic se află o altă nișă unde se află mormântul Mariei, sora lui Ștefan cel Mare și soția hatmanului Șendrea. Lespedea sa funerară are în partea centrală opt inimi succesive în palmete, semipalmete și petale simple. De-a lungul marginilor este o inscripție în limba slavonă, cu următorul text: ""Acest mormânt este al roabei lui Dumnezeu, Maria, cneaghina panului Șendrea portarul ... care s-a strămutat la lăcașul de veci și a fost
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
lespezile de mormânt este de origine bizantină. Maria Musicescu era de părere că meșterul moldovean “îmbină, după o viziune decorativă proprie, elemente de largă circulație și totodată de foarte veche tradiție, atât bizantină cât și orientală”. Motivul principal îl constituie palmeta cu frunze late, așezate față în față, palmeta dublă și inversată, palmete înscrise unele în altele „iar nesfârșitele variante sunt aproape tot atât de vechi ca și arta creștină orientală”. Primele lespezi sculptate au fost așezate pe mormintele mamei sale, Maria Oltea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Musicescu era de părere că meșterul moldovean “îmbină, după o viziune decorativă proprie, elemente de largă circulație și totodată de foarte veche tradiție, atât bizantină cât și orientală”. Motivul principal îl constituie palmeta cu frunze late, așezate față în față, palmeta dublă și inversată, palmete înscrise unele în altele „iar nesfârșitele variante sunt aproape tot atât de vechi ca și arta creștină orientală”. Primele lespezi sculptate au fost așezate pe mormintele mamei sale, Maria Oltea, la mănăstirea Probata, în 1465, și soțiilor sale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că meșterul moldovean “îmbină, după o viziune decorativă proprie, elemente de largă circulație și totodată de foarte veche tradiție, atât bizantină cât și orientală”. Motivul principal îl constituie palmeta cu frunze late, așezate față în față, palmeta dublă și inversată, palmete înscrise unele în altele „iar nesfârșitele variante sunt aproape tot atât de vechi ca și arta creștină orientală”. Primele lespezi sculptate au fost așezate pe mormintele mamei sale, Maria Oltea, la mănăstirea Probata, în 1465, și soțiilor sale, pe mormântul Evdochiei în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili. Capitul VI. Pomii pitici și cultura lor: Piramida - Columna - Globul sau pomul rotund - Pocalul sau căldarea - Furca - Palmeta - Cordoanele. Partea a II-a. Cultura pomilor. Capitul VII. Alegerea și întocmirea pomătului: Clima - Pozițiunea - Pământul - Localitățile potrivite pentru o specie sau alta de pomi - Distanța pomilor. Capitul VIII. Plîntarea pomilor: Facerea gropilor - Alegerea pomilor - Pregătirea pomilor - Timpul plîntărei pomilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Încă puțin valorizat având În vedere valorile promovate În diferite culturi sau domenii de activitate. De exemplu realizarea pentru români a unor modele de țesături sau texturi pentru fețe de Încălțăminte ce combină elemente din opera lui C. Brâncuși (lotusul, palmeta etc.) pe care noi le-am folosit Într-un test elaborat la Institutul Național de Inventică, ca elemente ale creerii de modele noi de Îmbrăcăminte. Majoritatea participanților au elaborat mai mult modele de țesături și mai puțin modele de rochii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]