374 matches
-
întâlnit aici: poetul închină un text criticului M.N. Rusu (aflat și el în exil) și nu criticul scrie o exegeza despre poet, cum ar fi firesc. Același patriotism afirmat răspicat și o mare vigoare a tragismului în paralel cu diatriba pamfletara împotriva forțelor oculte care domină cu viclenie lumea și care și-au propus să imbecilizeze popoarele de bună credință. Un poem că Geneză reia tema cosmogonica dragă autorului și cu influențe care pornesc clar din poezia lui Mihai Eminescu. Fără
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
în care amenințările apocaliptice ale divinității să nu mai existe. Adevărată divinitate se află în legile materiei care guverneaza și existența Universului și odată cu el, și existența umanității”. Pierdut în lume (2010) începe cu un pastel newyorkez, dar păstrează tonalitatea pamfletara de luptă cu toate minciunile și iluziile, cu toate adversitățile care amenință ființă fragilă a umanității. Se poate detecta un spor de meșteșug de supraveghere atentă a versului, astfel încât poezia tinde spre incantație, spre cântecul pur. Poezia declarativa, poezia manifest
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
luptătorilor pentru adevăr din literatura română contemporană. Sunt puține lucrări actuale care demască cu atâta virulență și cu atâta veridicitate atrocitățile vechiului regim. Nici perioada obscură a unei, așa zise tranziții spre o lume mai bună, nu scapă de sub ironia pamfletară a scriitorului. „Care revoluție? A fost marea înghesuială. Noi, prostimea, ne-am înghesuit la televizor, să privim cum cade tiranul, iar ei s-au înghesuit, să acapareze funcții și afaceri profitabile”. Această definiție a lui Haralambie este mai mult decât
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Adina_veturia_colgeag_in_veturia_adina_colceag_1364196691.html [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
pierde-vară Pierzând verile mereu, I-a venit de hac nevasta - Și-a jurat, sub melesteu, Că mai pierde...vara asta. Distinsului SERGIU CĂBULEAC (cunoscut, pe Confluențe literare, prin acidele sale pamflete în proză, rareori în versuri) Ca scriitor de proză pamfletară, S-ajungi la el, îți trebuie o scară... Dar când pamfletul și-l compune ca poet, Ca să ajungi la el, îți ei un... taburet. Epigramistului MIRCEA COROȘ (ca răspuns la o epigramă prin care mă promovează în cercul epigramiștilor, în
EPIGRAME (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Epigrame_iv_gheorghe_parlea_1380448709.html [Corola-blog/BlogPost/365117_a_366446]
-
în loc să răsară steaua României Restaurate, se prăbușește întunericul asupra speranțelor poporului român. În loc să avem bunăstare și pace sufletească în țara noastră, suntem cerșetorii țărilor străinătății, în care europenii trec pe lângă noi, cu mâna pe buzunare. Istoria este distorsionată în stilul pamfletar satiric vulgar și insultător, declarațiile politicienilor exersează paroxismul și au ecou în acțiunile docile, de vasalitate! În acest moment foarte greu pentru români trebuie o reîndreptare salvatoare a țării zguduită de convulsii care au la bază dictatura politicului! Ceea ce zdruncină
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
dumirească despre cine este vorba”. Cu un surâs amar, abia mijit în colțul ochilor săi, din care te fulgeră revolta mocnită, autoarea se face a transfera vina, de pe umerii autorităților pe seama sordidei ulicioare... Atitudinea polemică trece, pe nesimțite, în tonuri pamfletare de rafinament indubitabil. Făcându-se că nu acuză pe cineva anume, Maria Toacă nu numește, evident, pe niciunul dintre contemporanii ei care mistifică (fie și numai prin omisiune) istoria, ci dă vina pe ...urmașii din zarea vremii din proximitatea aceleia
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
special al juriului pentru presa on-line OVIDIU M. CUREA pentru articolul: ”Culoarea Roșiei Montană”, Revista ART- EMIS Mențiunea specială a juriului pentru presă scrisă ROXANA ISTUDOR pentru tableta-medalion ,,Spirit și bronz”, Revista EMISAR AL. FLORIN ȚENE, pentru articolul cu valențe pamfletare “ Fericirea de a fi condamnat de confrați”, revista AGORA LITERARĂ din Cluj. PREMIUL I pentru carte de presă MARIA DIANA POPESCU pentru volumul „Dați-mi țara înapoi!” Editura TIM, Reșița, 2013 PREMIUL II LAURA BREANĂ pentru volumul „Vieți de poveste
PREMIILE PE 2013 ALE UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399391863.html [Corola-blog/BlogPost/346989_a_348318]
-
lui Eminescu, afirmându-se ca biograf al său pe drumul deschis de Titu Maiorescu. Această primă teză susținută de un ardelean la o Universitate străină - gest de mare curaj pentru acele timpuri - se situează la antipodul brutalului și stupidului atac pamfletar ce apăruse deja, inițial nesemnat, apoi asumat de întâiul detractor al lui Eminescu, canonicul romano-catolic blăjean Al. Grama, publicat mai întâi în serial în coloanele ziarului ,,Unirea"din Blaj (1891), apoi sub forma unei broșuri de tristă amintire (,,herostratul’ culturii
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
Neliniștit de-a fi prin coșmar etern. Știa că moartea n-are nuciun regret, Când seceră pe naivi sau înțelepți. În versuri căuta să îi țină piept, Dar hâda lovește când nici nu te-aștepți. A ironizat-o cu gând pamfletar, Crezând că ajunge la învoială, Fără să știe că-i ia cel mai scump dar. Dar l-a secerat fără șovăială. Țăndări i-a făcut inima plăpândă, Cu lovitiri de pumnal, repetate. Că mereu de suflete e flămândă, I-a
CU MOARTEA LA CAFEA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1442524426.html [Corola-blog/BlogPost/343960_a_345289]
-
face critica? A decanta, a separa mai corect, reponsabil, memoria culturii noastre, de ceea ce este radio-activ- teluric și încă nociv, în Timp... Energiile spirituale din OM, creative, revelatorii ȘI PRIN poezie, se cer RECICLATE, fie și prin hipoeracizii sarcasmului oximoronic- pamfletar! - cinic via Juvenal,- Diogene..., Caragiale, Eugene Ionesco, Beket, Orwell ș.c.l.- dar gunoiul NU: el aparține, metaforic zicînd, frigului elemantar, din Mineralitate, în “ zgomotul și furia” rumorii “ istorice”, cumva autodestructive, societatea însăși (!!!) emanîndu-și, prin determinare și Dirijism - Control securistic-
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
sa. NOTE 1. Ediție realizată de Dumitru Bălașa și Nicolae Stoicescu și publicată de Editura Academiei, București, 1997 2. Ibidem, p. 50-125. Această situație complicată este tratată cu destulă subiectivitate(aceasta își avea și își mai are originea în lucrările pamfletare antiotomane și antiboierești ale pașoptiștilor) și necorelarea cu alte aspecte ale evoluției societății românești, care nu stagnează ci progresează chiar în lucrările generale precum cea a lui Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor , vol III, partea I, București, 1942, p. 305-336
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
lirică (Flori de mucigai și, chiar dacă sub un unghi conjunctural, 1907 - peizaje). Poate că prin-tr-o atare apreciere nu e chiar respinsă, cum crede Nicolae Balotă, semnatar al unui generos Cuvînt înainte, "tema preeminenței lirismului" în creația în chestiune, întrucît modul pamfletar nu e, în fond, altceva decît o expresie incendiară a eului, o paroxistică izbucnire a acestuia, lăsînd la o parte, în cazul în speță, lucrătura de orfevru a fiecărei propoziții contestatare ieșită din atelierul exigent al marelui artist. Ni se
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
chipul și asemănarea Sa. Răfuiala cu societatea acoperă o răfuială cu transcendența. Un semnal al unei astfel de răfuieli, e drept, ambiguu, deoarece ar putea fi interpretat și ca un gest purificator, în numele principiului evanghelic trădat, ni-l oferă tirul pamfletar orientat asupra Bisericii și a slujitorilor acesteia: Faptul poate părea, la prima vedere, oarecum surprinzător, dată fiind experiența monahală de tinerețe a lui Arghezi. Explicația trebuie găsită însă tocmai în reversul medaliei: scriitorul cunoscuse, între 1900-1905, din interior viața monahală
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
limbii. Volumul „Structura variată, natura expresivă și valoarea artistică a pamfletului”, semnat de profesorul Dorin N. Uritescu, este o lucrare de analiză a pamfletului ca specie literară, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru și cu exemplificări din textele unor cunoscuți pamfletari români. Este o lucrare care, desigur, va fi utilă elevilor, studenților, profesorilor, dar, nu în ultimul rând, cititorului obișnuit, consumatorul de pamflet, pentru ca acesta, citind din abundența de articole scrise în diferite publicații, să înțeleagă ce text poate fi considerat
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU by http://uzp.org.ro/structura-variata-natura-expresiva-si-valoarea-artistica-a-pamfletului-de-dorin-n-uritescu/ [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
special al juriului pentru presa on-line • OVIDIU M. CUREA pentru articolul: „Culoarea Roșiei Montană”, Revista ART- EMIS Mențiunea specială a juriului pentru presă scrisă • ROXANA ISTUDOR pentru tableta-medalion „Spirit și bronz”, Revista EMISAR • AL. FLORIN ȚENE pentru articolul cu valențe pamfletare „Fericirea de a fi condamnat de confrați”, revista AGORA LITERARĂ din Cluj. Premiul I pentru carte de presă • MARIA DIANA POPESCU pentru volumul „Dați-mi țara înapoi!”, Editura TIM, Reșița, 2013 Premiul II pentru carte de presă • LAURA BREANĂ pentru
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA ÎŞI PREMIAZĂ LAUREAŢII de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_1399428606.html [Corola-blog/BlogPost/350674_a_352003]
-
-l scoseseră în stradă, practic, o aspră condamnare a nedreptății. Scrisoarea din 8 iunie 1876 către Veronica Micle, dacă este autentică, noi îi dăm girul, fiindcă eminescologul Aug. Z. N. Pop, îi dă girul său, ea anunță în germene accentele pamfletare ale Scrisorii III: “ Canalia liberală a nimicit ideile ce mi le făcusem despre viață! Rămas fără o poziție materială asigurată și purtând lovitura morală ca o rană ce nu se mai poate vindeca, voi fi nevoit să reiau toiagul pribegiei
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Corespondenta_eminesciana_manifestare_al_florin_tene_1333367022.html [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
studiată oralitate și un voit prozaism, discursul poetic fiind, nu de puține ori, potențat de accente umoristice și satirice rafinate, cu forță expresivă, ce amintesc, în multe privințe de sarcasmul corosiv, dinamitard, de aerul de bravadă, de nonconformism și violența pamfletară, contestatară, al valoroasei noastre poezii avangardiste. Se constituie toate acestea, credem noi, în semne certe, ale unei sensibile maturizări artistice, confirmată, între altele, și de factura reflexivă, cerebrală, a unor poeme în care eroul liric meditează în cheie ușor elegiacă
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1460050823.html [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
cenzura libertatea presei. Delictele de presă, în opinia autorului, trebuie reglementate prin lege, și nu printr-un articol din Codul penal, care, prin modul în care a fost formulat, oferă o mare larghețe de incriminare, inclusiv a folosirii stilului gazetăresc, pamfletar sau acid. Judecătoria Călărași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, instanța de judecată arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 30 alin. (1), (2) și (8) din Constituție, republicată, întrucât "libertatea de exprimare nu poate aduce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157793_a_159122]
-
general, care privea o persoană implicată în campania electorală. 27. Pe baza raționamentului Curții din hotărârea pronunțată în Cauza Dalban împotriva României [(MC), nr. 28.114/95, CEDO 1999-VI], instanța a apreciat că reclamantul acționase în limitele demersului jurnalistic pamfletar și că nimic nu dovedea că elementele descrise în articolele în cauză erau total false, astfel încât trebuia să se țină seama de buna-credință a reclamantului, pentru a nu descuraja dezbaterea publică și rolul presei într-o societate democratică. 28. Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
împotriva Austriei, nr. 26.958/95, pct. 43, CEDO 2001-II). 60. Conform interpretării făcute în speță de Judecătoria Sectorului 2 București, articolele incriminate conțineau informații cu caracter general și aluzii formulate pe un ton dubitativ și care aveau caracteristicile discursului pamfletar, dar nu acuzații directe. În schimb, în opinia Tribunalului București, articolele insinuau, fără echivoc, că partea vătămată din procedura internă era spion trimis de fosta Securitate în SUA, care își folosea galeria de artă drept pretext pentru a realiza o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
vedea, a contrario, Cumpănă și Mazăre, citată anterior, pct. 100, și Petrina împotriva României, nr. 78.060/01, pct. 44, 14 octombrie 2008), ci drept niște bănuieli, bazate pe o serie de indicii prezentate de reclamant în stilul caracteristic discursului pamfletar, specific unei publicații de satiră. Reclamantul a justificat aceste suspiciuni prin fragmentul dintro scrisoare atribuită lui Eugen Ionescu [a se vedea, mutatis mutandis, Ieremeiov (nr. 2), citată anterior, pct. 43], precum și făcând referire la comportamentul lui V.G., în special la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
autorul este aceea a confesiunii la persoana întâia, ou un narator ce nu este omniscient. Această confesiune se transformă într-un roman al eșecului, cum s-a mai încercat la noi, niciodată însă cu atâta naturalețe, fără crispări, fără tonalități pamfletare, fără a apela la sofisme structurante și la anticipări care să impună irevocabil asupra trecutului apropiat încă viziunea, soluțiile și mentalitatea prezentului, existența personajului-pivot fiind încastrată în istorie, iar destinul său determinat de două serii de factori care acționează violent
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
și-n pantaloni scurți, fie și cu păru-n ochi, își poate găsi, gazetărește, locșorul de sfruntata exhibare a propriilor golănești, fripturiste, înduioșătoare totuși, frustrări. Însă, cum lesne vedem - spre deosebire de lamentabilele dejecții de limbricoasă, gîngăvita maimuțărire a unor ilustre modele pamfletare, cu generozitate și repeziciune absorbite de încăpătoarea hazna a cotidianului și a cotidianelor - valoarea shakespearienelor versuri decurge din remarcabilă lor putere de generalizare: în oribilele coordonate trasate de pana măiastra a poetului se poate înscrie, pe o extensie descrescătoare, orice
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
dinspre țărănism (o vreme a fost chiar lider al tineretului țărănist) spre dreapta național-creștină (fără a fi aderat la legionarism, ci ținîndu-se mai aproape de linia bătrânească Iorga-Cuza-Goga-Crainic-Antonescu). Puternic înrădăcinate în realitățile specifice ale epocii, scrise cu patos liric (solemn sau pamfletar), nu întotdeauna suficient de elaborate, cărțile de proză politico-filosofică ale poetului Ilariu Dobridor par greu digerabile astăzi pentru publicul mediu, format pe alte coordonate ideologice și obișnuit cu un alt gen de discurs. Dând însă la o parte ceea ce este
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
la Berna. El satirizează, ca și Eça, idealul de dragoste al romantismului, în "A Morte de Don Joao" (Moartea lui Don Juan, 1874) și ideologia clericala în "A Velhice do Padre Eterno" (Bătrânețea tatălui din ceruri, 1885). Prin poemele sale pamfletare, Junqueiro a fost o forță activă și dinamizatoare a paturilor mic-burgheze. A cunoscut o popularitate care, pe vremea aceea, nu era egalata decât poate de cea de care se bucură Joao de Deus. Fiu al aceleași generații ideologice, António Duarte
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]