19 matches
-
în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă s-alergați Și cu el aici să-mi fiți. Panțirii se duse Și pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise: - Măi romăne, să n-ai teamă, Spune-mi mie cum te cheamă? - Teamă n-am că sunt român Teamă n-am că-mi ești
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
ce strigă tare: - Hai, ho, ța, ho Bourean Trage brazdă pe tăpșan! Ștefan-Vodă se oprea Și din gură așa grăia: - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am că-mi ești stăpân! Tu
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
ap. 12 țel: 544020 20786 NIȚU CORNELIA (n. 1973) Craiova, str. Bibescu nr. 88, bl. A14b, sc. 1, ap. 32 țel: 351401435; 0722507133 11402 OPREA ILIE (n. 1950) Craiova, str. Dâmbovița, bl. B38, sc. 1, ap. 9 țel: 594217 7322 PANȚIR PETRE (n. 1949) Craiova, str. Pui de Lei nr. 24 țel: 422384; 0745669808 19353 PASĂRE CONSTANTIN (n. 1941) Craiova, str. George Fotino nr. 20, bl. 6, sc. 2, ap. 9 țel: 546583; 0744930390 11405 PAVELESCU ILEANA (n. 1959) Craiova, Bd.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
localitatea Odobesti, județul Dâmbovița, România, fiica lui Vasile Theodor și Sevasta, cu domiciliul actual în Danemarca, 2880 Bagsvaerd, Vaerebrovej 64, 3-3, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Veveriței nr. 2, bl. 49C, sc. A, ap. 45, sectorul 2. 221. Panțir Ana, născută la 5 mai 1956 în București, România, fiica lui Turcitu Stelian și Maria, cu domiciliul actual în Finlanda, 80100 Joensuu, Siltakatu 30 A3, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Litoralului nr. 21, sectorul 2. 222. Alupoaie Georgeta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
Oradea, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Germania, 81739 Munchen, Putzbrunner Str. 76, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Oradea, str. Ioan Cantacuzino nr. 35, bl. PB., ap. 13, județul Bihor. (2368/2004) 68. HOFFMANN RODICA, fiica lui Panțir Emanoil și Maria, născută la data de 30 noiembrie 1976 în localitatea Bicaz, județul Neamț, România, cu domiciliul actual în Germania, 72070 Tubingen Eckenerstrasse 25, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Timișoara, str. Carei nr. 12, Sc. A, et.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170995_a_172324]
-
țel: 0251542966 24811 NINULESCU MARGARETA 4195 SC MAIL PROFESIONAL SRL Craiova, str. Putnei nr.22, bl.D4, sc.2, ap.1 țel: 0723555202 11404 OSIAC IOANA 0897 SC EXVAL CONT SĂ Craiova, str. Petuniilor nr. 44 țel: 0251411359 0722363814 7322 PANȚIR PETRE 3338 SC CONEVEX SRL CRAIOVA Craiova, str. AI.Macedonski, nr.29 țel: 0251510101 0745669808 18199 PĂUNESCU MIOARA LUMINIȚA 2649 SC EXPERT BUSINESS CONSULTING SRL Craiova, str. N. iorga nr.94, bl.A22, sc.1, ap.9 țel: 0723569947 18199
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
satele Drăgoiești, Lucăcești și Botești. Căcăcenii nu mai apar în documente, fiind dispărut. Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și 1774, efectuat de armata rusă, menționează următoarele date referitoare la Drăgoiești: "53 toată suma caselor, 53 scădere rufeturile, însă: 47 panțiri isprăvnicești, 3 popi, 2 femei sărace, 1 casă pustie". Em. Grigorovitza consemna în cartea sa, la 1908: "Drăgoești, com. rurală, districtul Gurahumora, așezată pe partea dreaptă a pârâului cu același nume. Suprafața 1848 km2, populația 1734 locuitori români, relig. gr.
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
Dumitrașco diacon, Ioniță diacon, Antohi diacon, Toader diacon,Pavel diacon, Ion diacon, Timofi diacon, Moiseiu diacon, Ștefan diacon, Pinteleiu diacon), 4 ruptași Vasile Tătaru ruptaș, Iftimi Bujor ruptaș, Ștefan Profir ruptaș, Ștefan Șoșa ruptaș), 12 nevolnici și femei sărace, 12 panțiri istrăvnicești, 60 birnici, între aceștia fiind trecuți Gavril Șoșa, Ursachi Șoșa, Zota Șoșa, Irimie Șoșa, Antohii Șoșa, Gligoraș Șoșa. Recensământul general al populației din 29 decembrie 1930: Județul Bacău, Plasa Muntele Satul Valea Șoșei: Clădiri 293; Gospodării, menaje 281; Locuitori
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
ca sat în anul 1574, sub numele „Mădzănăeștii la Suceavă”. În 1742, în perioada în care este proprietate a Mănăstirii Slatina, așezarea devine pustie. În anii 1772-1773, satul Măzănăești din Ocolul Siretului de Sus are 21 de case, însemnând 17 panțiri isprăvnicești, 1 popă și 3 femei sărace. În perioada 1782-1787 se stabilesc în localitate câteva familii de agricultori și meșteșugari germani, provenite din Franconia și din Bavaria. În 1795 este construită o biserică cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lăcașul este
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
unguri, știa nițică slavonească, avuse[se] mai multe rânduri de neveste, bea bine la vin vechi de Cotnar și din când în când tăia capul vreunui boier sau nasul vrunui prinț tătăresc. Apoi descăleca târguri de-a lungul râurilor, dăruia panțirilor și dărăbanilor locuri bune pentru pășunarea hergheliilor de cai moldovenești, a turmelor de oi și de vite albe, făcea mănăstiri și biserici, și apoi iar bătea turcii, si iar descăleca târguri și iar se-nsura, până ce și-au închis ochii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să le porunciți să asculte, iar pe cei care nu vor să asculte să-i pedepsiți” <footnote Ibidem. footnote>. Pe lângă nesupunerea la lucru, unii vămeni au fugit de pe moșie, au părăsit satul, stabilindu-se la Câmpulung, unde au devenit slujbași, panțiri, profitând și de nesiguranța din țară cauzată de războiul dintre turci și austrieci (1735-1739), când Moldova a fost ocupată de ruși și când „vremuri de tulburare a venirii muscalilor în țară, făcându-se multe mestecături (mutări de populați, bejenie-n
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
bejenie-n.a.) de oameni, jefuindu-se unii pe alții” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 118 footnote>. Mănăstirea Moldovița încearcă să-și recupereze oamenii fugiți, și la 10 ianuarie 1740 se adresează șoltuzului de Câmpulung „să fie scoși de la panțiri și dați pe mâna călugărilor care să-i aducă la casele lor, ca să-și facă datoria față de mănăstire” <footnote Ibidem. footnote>. Lumea satelor și mai ales a satelor de munte, care avea ca ocupație și sursă de venit creșterea animalelor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
staroste Ptiu, drace! (are șapte feciori). Jder cel mic are câni pe Dolca și pe cânele Bora și un erete. Jderul cel mic nu-i frumos, are nas cam mare și-i plac ochi castanii. călugărul cel nebun Stratonic. Anastasie Panțirul, alvanit venit cu Vodă dela Munteni, a purtat pe Alixăndrel în brațe. Face slujbă la iatacul Domnului. Grigorașcu Jora, al treilea postelnic. Când Bogdan II a fost cu Ștefan-Vodă la Atos, unde acesta a stat la învățătură grecească și slavonească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a multe revoluțiuni și vărsări de sânge. De unde țara noastră era într-un timp nu tocmai depărtat cutrierată de hoarde străine și bande de haiduci a căror nume ajunsese legendar; de unde pentru siguranța publică nu era decât o ceată de panțiri 1 plătiți mai mult pentru paza domnului decât a țărei, iar artileria noastră se mărginea în două tunuri, unul la Iași și altul la Galați; de unde noi cei mai bătrâni am apucat timpuri pe când nu se dădea o funcțiune, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tată-meu; ia, revoluție la Paris. Regele Ludvic-Filip a șters-o și poporul a intrat și a jucat dragaica 29 în palatul lui. Elei!... Auzi poznă!... Da, bine, era acolo sat fără câni? N-avea craiul 30 pihotă 31, cazaci, panțiri, jardani? Să-l fi picat cu lumânarea nu putea zice jandarmi. Ce pihotă, ce jardani, zicea tată-meu ironic. Armata s-a unit cu poporul și atunci înțelegi ce-a trebuit să fie. Dar nu-i numai atâta. Revoluția s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ilea Nicolae, 82 ani l Bistriceanu Elena, 88 ani l Periat Floare, 84 ani l Fandel Ioan, 72 ani l Leu Grigorie, 67 ani l Diaconu Ilie, 59 ani l Cauc Constantin-Bogdan, 20 ani l Gemănariu Elisabeta, 68 ani l Panțir Viorel, 38 ani l Babușka Andrei, 57 ani l Petruța Szladicza-Maria, 98 ani l Pescariu Ileana, 74 ani l Tocuț Crăciun, 76 ani l Dragomir Gheorghe, 63 ani l Vese Moise, 65 ani l Kele Ioan, 54 ani l Pînzaru
Agenda2004-25-04-publi () [Corola-journal/Journalistic/282561_a_283890]
-
face (element insolit) cu propriul său „brâu de aur”. Totuși, fata își păstrează privilegiul de a duce monstrul legat în cetate, unde eroul îl va omorî „înaintea tuturor oamenilor”. Sveatâi Gheorghe, ce slujea lui Dadian [= Dioclețian] înpărat, luo pre sine panțirul [= veșmântul ostășesc și armele] și brâul de aur cum să cade viteazului [...] Deacă-l văzu pre el, zmău turnă să fugă. Sv[â]ntul Gheorghe ajunse-l și-l înpunse el prin gură și [își] deștinse [= descinse] brâul și-l legă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Being polite while fulfilling different discourse functions in online classroom discussions. Computers & Education, 53, 713-725. Silvestru, V. (1966). Personajul în teatru. București: Editura Meridiane. Simister, C. J. (2011). Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței și creativității copiilor. Traducere de Cezar Petrilă și Ioana Panțir. Iași: Polirom. Sîrbu, G.M. (coord.). (2007). Gest Stop! Teatru-forum. Ghid pentru cadre didactice. Editura Nagard. Slama-Cazacu, T. (1961). Dialogul la copii. București: Editura Academiei Republicii Populare Române. Spolin, V. (2008). Improvizație pentru teatru. Manual de tehnici pedagogice și regizorale. Traducere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]