18 matches
-
Articolul 1 Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler: - domnului Elisei Pancrațiu Iuliu Gheorghiu, diplomat; - domnului academician Alexandru Surdu. Articolul 2 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B - "Muzică": - doamnei Anca Florea, muzicolog; - doamnei profesor universitar Cristina Vasiliu. Articolul 3 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159264_a_160593]
-
acțiune se petrece în Caracalul antebelic. Epigramele sale erau semnate cu pseudonimul Nicomah, fiind apreciate „pentru causticitatea și umorul lor fin”. A publicat 21 de volume de proză, versuri și epigrame: "Femeia cibernetică" (1969), "Demascarea lui Turnesol" (1970), "Potirul Sfântului Pancrațiu" (1971), "Postul clandestin" (1972), "Războiul undelor" (1974), "Dispariția profesorului" (1974), "Damen-Vals" (1975), "Sub aripa vântului de noapte" (1979), " Întâmplări ciudate la miezul nopții" (1984), " Aventurile unui soldat de plumb" (1993), "Endograme" (1998), "La roata norocului" (2000), " Ce mi-ai pus
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
cinci zile și începeau cu o procesiune solemnă și cu jertfe, cu defilarea concurenților și jurământul olimpic. În ziua a doua avea loc întrecerea tinerilor de 18-20 ani după care, în ziua a treia întreceri de alergare, lupte, pugilat și pancrațiu. Cea mai disputată probă, cea de pentatlon avea loc în ziua a patra urmată de întrecerile „hoplitodorilor” (oameni înarmați), alergările de care și călăria. De-a lungul timpului, ordinea întrecerilor s-a modificat de nenumărate ori. În ziua a cincea
Jocuri Olimpice antice () [Corola-website/Science/302316_a_303645]
-
sa mai mică Myriam, pierdută de multă vreme, Fulvius se căiește de relele săvârșite, se convertește la creștinism și devine pustnic. Printre personajele romanului se află un număr de martiri și sfinți creștini cum sunt: Sfânta Agnesa, Sfântul Sebastian, Sfântul Pancrațiu (Pancratius), Sfântul Casian (Cassianus), Sfânta Emerențiana și Sfântul Tarciziu. Două excepții sunt personajele Fabiola și cerșetoarea oarbă Caecilia, prietena Syrei și adeptă a creștinismului; deși poartă nume de sfinte, ele nu sunt identice cu Sfânta Fabiola (care a trăit ulterior
Fabiola (roman) () [Corola-website/Science/323260_a_324589]
-
judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
lungi); -a 18-a olimpiadă (708 î. Hr.): pentatlon și lupte; -a 23-a olimpiadă (688 î. Hr.): box; -a 25-a olimpiadă (680 î. Hr.): tethrippon (cursa de care cu patru cai); -a 33-a olimpiadă (648 î. Hr.): cursa de cai și pancrațiu (combinație de box cu lupte); -a 37-a olimpiadă (632 î. Hr.): alergarea băieților și lupte; -a 38-a olimpiadă (628 î. Hr.): pentatlon pentru băieți (numai pentru această olimpiadă); Prima zi a întrecerilor Întâia zi din cele cinci era dedicată festivităților
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
un stadiu, două stadii (diaulos) și dolichos (probabil 24 de stadii). Ziua se încheia cu un banchet la care spectatorii mâncau din carnea sacrificată. A patra zi a întrecerilor Probele care se desfășurau în această zi erau următoarele: lupte, box, pancrațiu și alergarea în armură. A cincea zi a întrecerilor Ultima zi era dedicată festivității de încoronare a câștigătorilor (care primeau și titlul de olimpionike), după care urma banchetul. Înainte de căderea nopții, liniștea se așeza în valea Olympiei, iar participanții și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
dreaptă cu arătătorul întins. se pare că Milo din Crotona a fost cel mai bun luptător al lumii antice grecești; despre el se spune că a câștigat cinci ediții ale Jocurilor Olimpice și alte 25 de victorii la jocurile în circuit. Pancrațiu este o combinație de diferite tipuri de lupte, în cadrul cărora erau îngăduite diverse prize și lovituri. Pugilatul (box) unul dintre cele mai vechi sporturi ale grecilor, iar cel mai bun pugilist din această perioadă antică a fost Diagoras din Rhodos
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Zeus, marele sacrificiu consta în sacrificarea a 100 de boi (numai picioarele boilor erau arse, restul se păstra pentru petrecerile publice). Această zi a fost destinată probelor de alergare (un stadiu, diaulos, dolichos). Ziua a patra era pentru lupte, pugilat, pancrațiu și cursa de alergare cu armuri. Ultima zi era dedicată procesiunii învingătorilor la templul lui Zeus, încoronarea acestora (deși sunt și variante care susțin că sportivii erau încoronați imediat după proba sportivă). În fiecare seară, pe toată durata Jocurilor Olimpice, erau
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
lume, mizeria străzii îi întărește convingerea că lumea modernă e o expresie a decăderii iremediabile. Asceza intelectuală se încheie în 1976, sub lovitura de grație a întîlnirii cu sculptorița Valentina Boștină, a cărei frumusețe îi inspiră hotărîrea de a atenua pancrațiul ideilor prin traiul așezat în tipar casnic. Pînă în 1989, Ion Papuc este hors-série și hors de l’état, adică fără o identitate socială de contur precis. De aceea e nefiresc a vorbi la el de o existență marginală, ci
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
linie dreaptă, de două stadii, adică dus-întors, și de rezistență, pe 24 de stadii), săritura (în lungime), aruncările (a discului, la distanță, și a suliței, la punct fix) și lupta. Ziua următoare era dedicată exercițiilor grele: pugilatul (strămoșul boxului) și pancrațiul (un fel de lupte deosebit de dure). Urmau întrecerile pe hipodrom, de cai și care. În ziua a cincea se încoronau învingătorii, ceremonie fără spectatori, în fața templului lui Zeus, lângă măslinul sacru sădit de Hercule, inițiatorul Jocurilor Olimpice antice. Apoi atleții se
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
didactic, volumul Filosofia ca mod de viață are un indubitabil rost instructiv, fiind bine informat, atent redactat și pe alocuri presărat cu efuziuni personale. Fiind un profesionist al filosofiei în sens academic, cu îndemînări căpătate la palestra terminologiilor sau în pancrațiul etimologic al limbilor clasice, domnul Iftode este un intelectual de stofă aleasă, prin urmare domnia sa nu trebuie apărat și nici lăudat, ci doar comentat în latura incitantă a cărții sale. Iar partea cu potențial polemic e chiar aceasta: cît de
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
Articolul UNIC Domnul Gheorghiu Gheorghe Pancrațiu Iuliu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României pe lângă Sfântul Scaun. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU București, 10 martie 1993. Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198163_a_199492]
-
și povestiri destinate lecturii ca divertisment, M. se străduiește să își câștige publicul hibridând intrigi polițiste cu elemente de literatură de anticipație. Efectul reușește să îl amuze, așa încât alege să își subintituleze câteva proze „romane satirice de aventuri” - Potirul Sfântului Pancrațiu (1971), Damen-vals (1975). În alte cazuri, ca în nuvela Dispariția profesorului din volumul omonim (1974), umorul nu mai trebuie căutat manifest, ci se produce involuntar, atunci când cititorul se confruntă cu dedicația emfatică „Orașului natal-Caracal și întregii țări a Olteniei”, disonantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
o palidă reluare în context de tehno-ficțiune a temei clasice despre intimitatea dintre creator și opera sa: un profesor inventator creează simulacrul robotizat al femeii iubite, iar aceasta se arată nedemnă de o asemenea proiecție în eternitate. Seria Potirul Sfântului Pancrațiu și Damen-vals abundă în naivități, degringoladă cu alură de aventură, momente de tip „banc cu extratereștri”. Respectând rețeta genului, M. își definește recurențele la nivel de personaje (arheologul investigator Nicolae Ionescu, omul de știință Raminagrobis și ajutorul său, inspectorul Mișu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
Brown, arheologul detectiv nu știe să folosească arma automată, dar nimerește perfect, ca un supererou, ținte fixe și mai ales pe cele în mișcare; un rănit declară că a fost ucis și cere să fie dus la spital (Potirul Sfântului Pancrațiu); sub pretextul inspectării unui șantier arheologic, protagonistul primește misiunea de a lămuri misterul apariției OZN-urilor în comuna Malu Mare și totodată pe cel al morților care vorbesc (Damen-vals). Cărțile pentru copii - Sub aripa vântului de noapte (1979), Aventurile unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
a fi singurul supraviețuitor al unui detașament ajuns pe teren minat pictând peisajul acelui moment), volumul lasă a se întrezări posibilități formale și stilistice reale, nefructificate însă ulterior. SCRIERI: Femeia cibernetică, București, 1969; Demascarea lui Turnesol, București, 1970; Potirul Sfântului Pancrațiu, București, 1971; Postul clandestin (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1972; Dispariția profesorului, București, 1974; Războiul undelor (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1974; Damen-vals, București, 1975; Sub aripa vântului de noapte, București, 1979; Întâmplări ciudate la miezul nopții, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
la miezul nopții, București, 1984; Aventurile unui soldat de plumb, Galați, 1993; Endograme, Caracal, 1998; La roata norocului (în colaborare cu Mihai Opriș), București, 2000. Repere bibliografice: Al. I. Friduș, „Demascarea lui Turnesol”, CL, 1971, 4; Sorin Titel, „Potirul Sfântului Pancrațiu”, RL, 1971, 49; N. Baltag, „Războiul undelor”, LCF, 1974, 32; Emil Manu, „Războiul undelor”, SPM, 1974, 188; Dan Mutașcu, Ironia ca mod de cunoaștere, SPM, 1974, 191; Emil Manu, „Damen-vals”, SPM, 1975, 259; Eugen Teodoru, Talent și fantezie, SPM, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]