1,990 matches
-
suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe scenă ca un român mustăcios și mândru ce trăiește
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
seamănă jupânului Iancu și lui neica Tudor. Și-a luat pe spate mantou boieresc, pe când inima și-a înveșmântat-o cu virtuți sufletești, înrâurite de dragoste de cântec. În ce localitate s-a aninant lumina zilei pe oglinda privirii fiului pandurilor ce va să vină în lume ca să-i mângâie prin cântec? M-am născut în comuna Olteni, din Teleorman, la 20 noiembrie 1956, într-o familie de gospodari de frunte ai așezării. Nu voi uita niciodată anii copilăriei, cei mai
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
să renunț. Nu știam cum să-i spun mamei mele, tatăl meu murise între timp, și tot gândindu-mă cum să-i spun, am început anul III și am avut o șansă uriașă: în stagiul de Semiologie Medicală de la Spitalul Panduri am avut niște asistenți universitari și niște profesori extraordinari. În momentul acela mi-am dat seama că medicina poate fi foarte frumoasă și, după câteva luni, mi-am redescoperit calea și de atunci fac lucrul ăsta. Specialitatea nu am ales
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/chirurgie-sau-gips/ [Corola-blog/BlogPost/92833_a_94125]
-
visul nostru să devină realitate și să ducem acest trai fericit cu generații în urmă. Fie ca acest apel al meu la deșteptare să trezească în fiecare român speranța și inițiativa da a se alătura grabnic la marea oaste de panduri ai fericirii cu care să pornim să binecuvântăm această nație.” Asa cum menționează în eseul „Pandurii fericirii” chiar se vede în postura lui Tudor Vladimirescu și face o comparație cu venirea lui Tudor la București pentru a înlătura ciocoii ce
Adi Popescu: O țară fericită by http://revistaderecenzii.ro/adi-popescu-o-tara-fericita/ [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]
-
ca acest apel al meu la deșteptare să trezească în fiecare român speranța și inițiativa da a se alătura grabnic la marea oaste de panduri ai fericirii cu care să pornim să binecuvântăm această nație.” Asa cum menționează în eseul „Pandurii fericirii” chiar se vede în postura lui Tudor Vladimirescu și face o comparație cu venirea lui Tudor la București pentru a înlătura ciocoii ce sug sângele poporului cu inițiativa pe care ar vrea și el să o întreprindă și anume
Adi Popescu: O țară fericită by http://revistaderecenzii.ro/adi-popescu-o-tara-fericita/ [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]
-
vrea și el să o întreprindă și anume: „Cam ce aș vrea eu să fac pentru țara asta seamănă puțin cam cu ce a vrut și Tudor Vladimirescu în 1821 prin proclamația de la Padeș. Nu, nu vreau să plec cu pandurii și să schimb guvernul, parlamentul sau președintele. Nu că nu ar merita. Dar pe cine să pun în loc? S-au încercat atâtea variante de guvernare după 1989 încoace, încât chiar nu mai știi ce să votezi. Sincer, aș vrea o
Adi Popescu: O țară fericită by http://revistaderecenzii.ro/adi-popescu-o-tara-fericita/ [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]
-
capăt. Dar nu pot singur. Nu am cum. Și de aceea fac și eu o proclamație gen cea a lui Tudor de la Padeș prin care dau un fel de anunț la mica sau marea publicitate în sensul de a găsi „panduri ai fericirii” asemenea mie, care vor să fericească această nație.” Lăudabilă inițiativă și curajos demers. Sper că am expus destule argumente pentru a lectura această carte, poate unică în literatura noastră motivațională. (Red.) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr
Adi Popescu: O țară fericită by http://revistaderecenzii.ro/adi-popescu-o-tara-fericita/ [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > FOTBALIȘTII "PANDURI " A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT "IPSILANTIȘTI " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Gelu Dragoș Fotbaliștii „panduri” a lui Condescu s-au dovedit „ipsilantiști”! Fotbalul românesc patronat de
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fotbalistii_panduri_a_lui_al_florin_tene_1387015977.html [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > FOTBALIȘTII "PANDURI " A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT "IPSILANTIȘTI " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Gelu Dragoș Fotbaliștii „panduri” a lui Condescu s-au dovedit „ipsilantiști”! Fotbalul românesc patronat de decenii sau „ani lumină” de unii ca Mircea „Nașul” Sandu, Mitică „Milițică” Dragomir și alții de țeapa lor,( nu-i nominalizez, că lista-i lungă, mai ceva ca un
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fotbalistii_panduri_a_lui_al_florin_tene_1387015977.html [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
nu a câștigat nici un meci în Liga Campionilor. Dar declarațiile dinaintea meciurilor din grupe au fost sforăitoare. Mă întreb ce gândesc despre acești „forbaliști” domnii Marius Lăcătuș, Gabi Balint, Tudorel Stoica, Gică Hagi, Lucică Bălan și alți steliști adevărați?! Formația Pandurii Târgu Jiu ( președinte Marin Condescu- Foto Gorjul Exclusiv) a remizat aseară, 12 decembrie 2013, scor 0-0, cu lusitanii de la Pacos Ferreira. Era ultima șansă a României de a obține o victorie în grupele cupelor europene. Am ratat-o ca de
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fotbalistii_panduri_a_lui_al_florin_tene_1387015977.html [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
În final, ambele formații românești s-au clasat pe ultimul loc în grupele lor și au fost eliminate. Aș îndrăzni să spun - rușinos, penibil, meritat, la ce au jucat! Vedeți golaverajul negativ al Stelei în acest sens! Punctele aduse de Pandurii și Steaua, dar și de Astra Giurgiu și Petrolul Ploiești - în preliminariile Ligii Europa - au propulsat-o două locuri pe România în clasamentul UEFA, până pe poziția a XVI-a. Cu toate acestea, Liga lui...Gino Iorgulescu nu va trimite două
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fotbalistii_panduri_a_lui_al_florin_tene_1387015977.html [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
pierd de vreo zece ani în România iar cum inima-mi joacă feste și nici cu tensiunea nu stau tare bine, mai trebuie să ascult de medicul de familie, minunata doctoriță Eva Kirmajer! Gelu DRAGOȘ, membru APSR Referință Bibliografică: Fotbaliștii panduri a lui Condescu s-au dovedit ipsilantiști / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1079, Anul III, 14 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fotbalistii_panduri_a_lui_al_florin_tene_1387015977.html [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
niciodată". Unul dintre înaintașii săi, Părintele Dumitrașcu din Dejoi, fusese spânzurat în fața bisericii din sat, chiar în ziua de Sfintele Paști, pentru că se ridicase împotriva ienicerilor turci care-i jefuiau pe creștini, iar un alt strămoș se înrolase în fruntea pandurilor de pe Valea Cernei, în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Multe alte fapte ale străbunilor săi, istorisite neîncetat în familie, au lăsat urme adânci în sufletul tânărului fecior de țărani, întreținându-i dragostea pentru vatra părintească. Crescut în atmosfera aceasta de vrednicie
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
luptă se câștigă nu numai prin înălțimea idealurilor și forța armelor, ci și printr-o buna popularizare a cauzei, Petrache Poenaru îi propune lui Tudor Vladimirescu tipărirea unui ziar care să răspândească în rândul românilor dorințele și scopurile armatei de panduri. Tudor acceptă și astfel ia naștere primul ziar românesc „Foaia de propagandă”. Cu toate că istoria drapelului național al României este încă neclara, cele trei culori fiind folosite aleator de mai multe armate române de-a lungul istoriei, Petrache Poenaru a fost
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
conștiința românilor. Inspirat se pare de francezi, el face drapelul tricolor modern ce devine în scurt timp stindardul armatei lui Tudor Vladimirescu, înlocuind astfel steagul vechi format din două bucăți pătrate de pânză (alb-albastru). Deși după înfrângerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vânați și decapitați, Petrache Poenaru scapă, iar în 1822 obține o bursă de studii la Școala Tehnică din Viena și Berlin. Aici învață despre o seama de instrumente tehnice noi la vremea aceea: șublere, micrometre. În 1826 primește o
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
a fost programata pentru 8 septembrie 1871, dar Petrache Poenaru fiind bolnav, discursul de recepție, intitulat „Gheorghe Lazar și Școala Română”, a fost citit de prietenul sau Gheorghe Sion. În acest discurs spunea"că cele 5 luni cât a fost pandur și haiduc i-au schimbat complet destinul și va păstra toată viața în inimă acele clipe mărețe". S-a stins din viață la 2 octombrie 1875, la 76 de ani, și a lăsat în urma sa o operă socială imensă și
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
Marin Beșteliu, Romulus Diaconescu, Alexandru Firescu, Patrel Berceanu, Octavian Lohon, Dan-Ion Vlad, Claudiu Moldovan, Teodor Costin, Nicolae-Paul Mihail, Mihnea Gheorghiu și, mai ales, Geo Saizescu s-au grăbit să-l cheme la Domnul, alături de ei, pe Ilarie Hinoveanu. Ultimul mare pandur al Craiovei, Ilarie Hinoveanu, ne-a părăsit intempestiv, în aceste zile însorite de octombrie 2013, la nici patru săptămâni de la împlinirea vârstei de 79 de ani, pe care o ducea cu semeție, vigoare și seninătate leonină. Lucra cu fervoare la
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
ca personalități veritabile. Așa după cum își dorea Adrian Păunescu să se scrie pe crucea sa: El a iubit valorile românești sau Grigore Vieru: A fost un fir de iarbă... -, putem afirma și noi despre Ilarie Hinoveanu: A fost ultimul mare pandur al Olteniei... ...Bună seara și Noapte bună pe Terra, dar, mai ales, Bună dimineața în ceruri, drag și neprețuit prieten, ILARIE HINOVEANU ! Totdeauna când ne despărțeam, după două-trei ceasuri de taină, mă întrebai: Când ne mai vedem, când ne mai
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
de relief-într-un inedit plin de încântare, luminișurile cu sobrietatea, energiile dinamice cu dorul și visul, elanul cu melancoliile, decorativul cu substanța spirituală. Acest specific sufletesc oltean, luat însă pe plan istoric, a avut o minunată sinteză în răscoala lui Tudor. Pandurii n-au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O sinteză de eroică și vis. Un cântec și o vitejie. La fel, în romantica Jianului și a haiducilor olteni...Pe plan estetic, cea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
de nestemate Balade. O parte închinate României, Loviștei, Bucegilor, Maramureșului, Basarabiei, Dobrogei, Dacului, Voievozilor Dragoș, Țepeș, Ștefan, Basarab I, Ioan Vodă, Tudor, alta mănăstirilor Arnota,Tismana, Cozia, Frăsinei, dintr-un lemn, Sfântului Gheorghe, marilor boieri Eminescu și Bălcescu, dar Doina pandurului Gheorghe și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
chiar și celui cu pietroaiele vieții în spinare. Cântecul, canuța, jocul sunt o troică bănățeană, cu-n bivol în jug, cărând la deal zilele amare și scurtate, ori uitate! Petrică Mâțu Stoian e un bănățean de frunce, cu mustață de pandur și ochi de lotru, cu spate voinicesc și cu glas doinitor, uscat de dor și de dragoste, nu tocmai de cănuță...! E-un voinic bănățean mândru și-nalt care cântă de tac ciocârliile iar câmpiile i se-ntind sub urme
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396992221.html [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
descoperă astfel iubirea Treimii în manifestarea ei concretă, în plinătatea și în întâlnirea ei decisivă cu păcatul”. (Glasul Bisericii-Revista Oficială a Sfintei Mitropolii a Munteniei și Dobrogei, An. L, nr.3-4, Iulie-Decembrie, 1992, București, p. 59) Evocându-l pe marele Pandur, pe primul Domn al Dreptății Sociale al epocii moderne, care s-a jertfit pentru Dumnezeu și Neam, pe Tudor Vladimirescu și Revoluția de la 1821, condusă de el, Părintele Galeriu consemnează că: „... această mișcare revoluționară purcede din străfundurile setei de echitate
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
unde-am trăit. Revăd copilăria noastră Cu năzbâtile ce la făceam, Și văd aievea prin fereastră Copiii cu care ne jucam. Mi-aduc aminte că odată... Și sunt foarte mulți ani de atunci, Ne-am strâns cu toții laolaltă, Ca „viteji panduri”,nu niște prunci. Pandurii cu turcii s-au luptat, Sus, pe dealul Oltului,la noi. În joc, noi cu toții am jurat, Să-nvingem pe „turcii” în război. Atunci noi eram bravii panduri, Și-n strada vecină erau turci. Înarmați cu
ÎN GÂND CU TINE FRATE,DRAG! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1460400569.html [Corola-blog/BlogPost/370924_a_372253]
-
copilăria noastră Cu năzbâtile ce la făceam, Și văd aievea prin fereastră Copiii cu care ne jucam. Mi-aduc aminte că odată... Și sunt foarte mulți ani de atunci, Ne-am strâns cu toții laolaltă, Ca „viteji panduri”,nu niște prunci. Pandurii cu turcii s-au luptat, Sus, pe dealul Oltului,la noi. În joc, noi cu toții am jurat, Să-nvingem pe „turcii” în război. Atunci noi eram bravii panduri, Și-n strada vecină erau turci. Înarmați cu pietre și „vrejuri”, Viteji
ÎN GÂND CU TINE FRATE,DRAG! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1460400569.html [Corola-blog/BlogPost/370924_a_372253]
-
atunci, Ne-am strâns cu toții laolaltă, Ca „viteji panduri”,nu niște prunci. Pandurii cu turcii s-au luptat, Sus, pe dealul Oltului,la noi. În joc, noi cu toții am jurat, Să-nvingem pe „turcii” în război. Atunci noi eram bravii panduri, Și-n strada vecină erau turci. Înarmați cu pietre și „vrejuri”, Viteji am pornit spre bieții prunci. Și-apoi cu capetele sparte, În grabă la spital am fost duși, Dar nimeni nu ne-a dat dreptate! Iertare să cerem, am
ÎN GÂND CU TINE FRATE,DRAG! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1460400569.html [Corola-blog/BlogPost/370924_a_372253]