10 matches
-
Gorj) 59.18%, Oltețu de Jos-Olt (j. Vâlcea) 56,90%, Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău) 54,21%. Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău) 54,21%. Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Gorj) 59.18%, Oltețu de Jos-Olt (j. Vâlcea) 56,90%, Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău) 54,21%. Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău) 54,21%. Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
De când scrie Păunescu, / N-am văzut talent mai bun ! / Eu sunt unul fără... „escu“, / Deci semnez modest: Păun !» - Modestie). De afinament, de finețe umoristic-săgetătoare, se bucură și celelate rubrici din cel de-al 22-lea număr al Cugetului de Bănie Pandureasca: Președinți în vizită la C. E. O. (unde, din spațiul de celuloza, trag săgeți cu arc de aur: George Corbu - «Veșnic, în literatura, / Se ivește un intrus / Care-„având ceva de spus“, / Se trezește că înjură»; Ștefan Cazimir - Unui candidat: «De ce
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
fie continuată până la Podari. Toponime originale din jurul Palilulei : Grejdana (pădure întunecoasă și umbroasă, preferata craiovenilor pentru petrecerile de Paște și pentru picnicuri în sfârșitul de săptămână), Vârtoasa (deal cu teren arabil) , Giangalia ( pădure și fântână), Grosu (deal cu teren arabil), Pandurești (locație în pădurea Oborului), Drumul Roșu (drum forestier antic, de culoare galben-roșiatică care urcă din Valea Oborului spre Pandurești), Hotu (pădure de stejăriș la sud de sat), Harlea ( o vale asemănătoare văii Palilulei , situată la sud-vest de sat, în care
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
și pentru picnicuri în sfârșitul de săptămână), Vârtoasa (deal cu teren arabil) , Giangalia ( pădure și fântână), Grosu (deal cu teren arabil), Pandurești (locație în pădurea Oborului), Drumul Roșu (drum forestier antic, de culoare galben-roșiatică care urcă din Valea Oborului spre Pandurești), Hotu (pădure de stejăriș la sud de sat), Harlea ( o vale asemănătoare văii Palilulei , situată la sud-vest de sat, în care se voia construirea unui sat - soră cu Palilula. Proiectul a fost abandonat în anul 1932. În prezent terenul alocat
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
a strigat Tudor, oprind calul în fața cerdacului. Nu vreau! a urlat boierul, și a pus mâna pe pușcă să tragă asupra lui Tudor. Lasă arma, boierule! Că noi avem flinte mai bune și mai multe,.. Într-adevăr, văzând zece flinte pandurești, toate ațintite asupra lui, Bălșescu a lăsat arma în jos. Și așa, cum i-a poruncit Tudor, a coborât din cerdac și a dezlegat oamenii osândiți la afumare. A început cu Tinca. Pandurii au descălecat și-au ajutat-o să
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
a împărți cu ceilalți fericirea de alcov dacă nu vrei s-o pierzi. Vânzătorul de umbre e un Peter Schlemihl pe dos căzut cu tronc unei domnițe valahe, bun prilej de istorisiri cu iz iute și lungi descrieri de epocă pandurescă: „pe când umbra domniilor fanariote se retrăgea pentru totdeauna în golfurile aurii ale semilunii”, „Umbră își făcea loc privind fără grabă în părți, lăsându-se purtat de mersul molcom al calului. [...] Mai apoi, păși pe podul Mogoșoaiei. [...] Ulițele asudau parcă de
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
căruia autorul a mai teoretizat și în alte lucrări ale sale: spiritulpanduresc al Olteniei. Pravila de la Craiova ar fi, deci, evanghelia nescrisă a acestui spirit, un cod etic imanent, ce individualizează Oltenia, între celelalte provincii românești. Trăsăturile caracteristice ale spiritului panduresc ar fi libertatea, în plan social și politic (dată de proprietatea pământului), gustul pentru revoltă (indus de opoziția față de regimul fanariot), rigorismul etic, cultul tradiției și frugalitatea. Potrivit lui Pandrea, acestea sunt și trăsăturile care structurează fenomenul brâncușian. Trăind într-o
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]